825 matches
-
și opune aceste poziții, ele împărtășesc o presupoziție fundamentală: știința darwiniană și credința religioasă ar fi incompatibile; oricine gândește bine ar trebui să aleagă între ele. Tocmai aceasta este presupoziția care va fi respinsă de mulți oameni religioși din cercul naturaliștilor sau din afara lui. Este vorba de cei care întâmpină cu bunăvoință teoria lui Darwin, ba chiar mai mult, nu ezită să o salute. Ei cred nu numai că teoria evoluției speciilor nu contrazice religia creștină, ci chiar că poate să
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin Creația Lui în universul natural; ceea ce ni se spune în Biblie despre natură va trebui să fie înțeles și interpretat pe baza rezultatelor cercetării, cu puterile rațiunii, date nouă de Creator. Linné, și apoi Cuvier, ca și mulți alți naturaliști dinaintea lui Darwin, au crezut că fixismul - ideea imuabilității speciilor - ar fi singura poziție compatibilă cu acceptarea Creației lumii. Dar deja contemporanul lui Darwin, Robert Chambers, în mult citita și discutata lui carte Vestiges of Natural History of Creation, afirma
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care au populat și populează pământul este inacceptabilă, omului de știință care crede în Dumnezeu, ca și amatorului avizat, îi va părea mai mult decât plauzibil că prezența Lui se exprimă prin „cauze secundare“, cercetate de științele naturii. Unul dintre naturaliștii preocupați de armonizarea teoriei lui Darwin cu viziunea creștină a Creației, botanistul Asa Gray, a formulat o variantă a acestui punct de vedere în termenii următori: „Dacă concepem «fluxul variațiilor» ca fiind ele însele intenționate, atunci putem presupune că fiecare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
idei ce au trecut în mod convingător examenul celor mai exigente teste la care au putut fi supuse. Cu privire la faptele și corelațiile pe care se sprijinea teoria sa, Darwin a putut realiza un consens deplin cu acei prieteni ai săi, naturaliști credincioși, care credeau că Dumnezeu lucrează prin procesul evoluției, chiar dacă, la bătrânețe, el s-a declarat agnostic. Una este să admitem și chiar să subliniem că gândirea științifică nu se mișcă într-un spațiu vid, că orientările ei sunt influențate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
să fie de natură religioasă. Atunci când funcționează ca vectori ai cercetării naturii, crezurile care au rădăcini religioase vor sta pe același plan cu alte credințe, care nu pot fi legitimate de autoritatea unor asemenea tradiții. La începuturile activității sale de naturalist, atunci când s-a îmbarcat pe vasul Beagle, Darwin privea lumea vie prin ochelarii teologiei naturale a lui Paley. Mai târziu, el a ajuns să o observe prin ochelari malthusieni. Cu privire la asemenea crezuri, întrebarea care se pune nu este dacă ele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acordat de la început lui Rebreanu, trebuia privit deci cu circumspecție și legat oricum de maniera lui obiectivă de a zugrăvi lumea mai mult decât de viziunea profundă. El are, în Ion, care este singura lui capodoperă, mai degrabă viziunea unui naturalist"125. Criticul îl citează pe R. M. Albérès pentru a conveni că naturalismul radiază egal și stoicism și milă latentă, pentru că în cadrul curentului drama colectivă și cea individuală se echilibrează perfect. Și adaugă tot pe seama eseistului francez: "... astfel înțeles, naturalismul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
asta că acești atomi sau celule constituie realitatea, sau cel puțin singura realitate? Felul în care celulele sunt dispuse și din care rezultă unitatea individuală nu este tot o realitate, mult mai interesantă decât cea a elementelor izolate, iar un naturalist, care nu a studiat niciodată un elefant altfel decât la microscop, ar putea crede că știe suficient de bine acest animal? Ei bine! Și în matematică există ceva asemănător. Logicianul descompune, ca să spunem așa, fiecare demonstrație într-un număr foarte
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mult sau mai puțin. În cele din urmă, după mai multe studii și o serie de modificări, împinși de observații și conduși de analogii, putem ajunge la o presupunere mai satisfăcătoare. Profanului nu i se pare deloc surprinzător faptul că naturalistul lucrează în acest fel. Cunoștințele naturalistului pot fi ordonate mai bine în vederea selectării analogiei adecvate, observațiile sale pot fi mai conștiente și mai îngrijite, el poate să dea mai multe nume fanteziste presupunerilor sale și să le numească "generalizări provizorii
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
din urmă, după mai multe studii și o serie de modificări, împinși de observații și conduși de analogii, putem ajunge la o presupunere mai satisfăcătoare. Profanului nu i se pare deloc surprinzător faptul că naturalistul lucrează în acest fel. Cunoștințele naturalistului pot fi ordonate mai bine în vederea selectării analogiei adecvate, observațiile sale pot fi mai conștiente și mai îngrijite, el poate să dea mai multe nume fanteziste presupunerilor sale și să le numească "generalizări provizorii", dar naturalistul își adaptează mintea la
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în acest fel. Cunoștințele naturalistului pot fi ordonate mai bine în vederea selectării analogiei adecvate, observațiile sale pot fi mai conștiente și mai îngrijite, el poate să dea mai multe nume fanteziste presupunerilor sale și să le numească "generalizări provizorii", dar naturalistul își adaptează mintea la noua situație, ghicind și el ca orice om obișnuit. Iar profanul nu este deloc surprins să audă că naturalistul merge pe ghicite, ca și el. Unui profan este posibil să i se pară un pic mai
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
el poate să dea mai multe nume fanteziste presupunerilor sale și să le numească "generalizări provizorii", dar naturalistul își adaptează mintea la noua situație, ghicind și el ca orice om obișnuit. Iar profanul nu este deloc surprins să audă că naturalistul merge pe ghicite, ca și el. Unui profan este posibil să i se pară un pic mai surprinzător faptul că și matematicianul merge pe ghicite. Rezultatul efortului creator al matematicianului este raționamentul demonstrativ, o demonstrație, dar demonstrația este descoperită printr-
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
celulele din atomi; aceste celule și acești atomi reprezintă deci întreaga realitate a corpului uman? Felul în care aceste celule sunt dispuse și din care rezultă unitatea individului nu sunt tot o realitate, și încă una mai interesantă? Crede oare naturalistul, care nu a studiat niciodată elefantul decât la microscop, că poate cunoaște suficient acest animal? La fel se întâmplă și în matematică. După ce logicianul va fi descompus fiecare demonstrație într-o mulțime de operații elementare, toate corecte, tot nu va
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
este netedă și suplă, lăsând ca apa să treacă cu ușurință pe laterale. [h] Micile vârtejuri care de obicei se formează în timpul înotului dispar ca prin minune. Extras din Sciences et Vie Juniors nr. 17, 1990. (8) [...][a] În 1936 naturalistul J.E. Gray a lansat faimoasa sa teorie care se bazează pe un paradox și care spune că, dacă luăm în calcul lungimea și forma delfinilor, cât și dispunerea masei lor musculare, ne dăm seama că aceștia nu ar putea să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
geografia mediului, valoarea de piață) și chiar să cuprindă o secvență argumentativă (contestarea unor teze anterioare, dezvoltarea unei noi teze așa cum este indicată prin prezența conectorilor "chiar", "totuși", "dar"). (22) Buretele nu-i un vegetal, după cum afirmă încă vreo cîțiva naturaliști, ci un animal, un polip inferior mărgeanului. Faptul că e un animal nu poate fi pus la îndoială și nici părerea celor vechi că ar fi ceva între plantă și animal nu poate fi admisă. Trebuie totuși să spun că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ci un animal, un polip inferior mărgeanului. Faptul că e un animal nu poate fi pus la îndoială și nici părerea celor vechi că ar fi ceva între plantă și animal nu poate fi admisă. Trebuie totuși să spun că naturaliștii nu se înțeleg asupra alcătuirii buretelui [...]. Clasa spongierilor cuprinde aproape trei sute de specii care se întîlnesc în multe mări și chiar și în unele ape curgătoare, unde sînt numite "fluviatile"; dar apele în care se dezvoltă cel mai bine sînt
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
asemenea, descrierea unui obiect, arătînd ceea ce nu există, iar altele sînt legate de ceea ce acesta nu are ca parte componentă sau ca proprietate: "fără coadă", sau cum apărea mai sus: "Buretele nu-i un vegetal, după cum afirmă încă vreo cîțiva naturaliști, ci un animal, un polip inferior mărgeanului" (J. Verne). Asimilarea se manifestă adesea prin reformulări 2 locale sau chiar globale, adică, în acest ultim caz, ale înseși temei-titlu. Astfel, în pasajul din La Chasse à l'ours de L. Bodard
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
față. 2.2. Expresiile fetei Elementele care ne compun chipul reprezintă o valoroasă sursă de interpretare a comportamentului nonverbal. Ne vom referi la ansamblul care constituie primul și cel mai accesibil mijloc de transmitere a conținuturilor non-verbale, anume față umană. Naturalistul de origine engleză, Charles Robert Darwin a promovat ideea universalității expresiilor faciale, susținându-i valabilitatea atât în cazul oamenilor, cât și în cel al animalelor. O expresie facială poate rezultă din una sau mai multe mișcări sau poziții ale mușchilor
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Siebold, în lucrarea sa despre peștii de apă dulce ai Europei centrale, afirmă că unii moruni ajungeau «pînă la o lungime de 24 de picioare», adică la circa 7, 20 m. În plin veac al XIX-lea, în 1842, un naturalist francez, trecînd prin Galați, arată și el că se prind în Dunăre moruni de «15 pînă la 20 picioare lungime». În 1890 s-a prins la Sf. Gheorghe un morun de 880 kg. Muzeul de istorie naturală «Gr. Antipa» din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și în alte țări. La auzul ei mulți oameni de știință au început să vină la Middelburg ca să comande tubul măritor sau să privească puțin prin el. La doar doi ani, în 1592, unul dintre vizitatorii lui Janssen, gravorul și naturalistul Jacob Hoefnagel (1575-1640), a scris și a ilustrat o carte intitulată Despre insecte și diferite ființe minuscule în care descria ceea ce observase cu ajutorul tubului măritor. Cartea a fost publicată în 1630, fiind una dintre primele lucrări cu acest subiect. Planșele
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
origini proveneau dinaintea perioadei iconoclaste, constând, pe de o parte, în deja amintita abordare simbolică, iar pe de alta, într-o concepție literală de reprezentare, care și-a găsit ulterior, odată cu Renașterea, numeroase forme de exprimare în artele cu caracter naturalist 299. Despre aceleași două modalități amintea și cunoscutul filosof Frithjof Schuon. Referindu-se la posibilitățile de redare a Fecioarei în arta creștină, Schuon afirma că artistul trebuie să aleagă între expresivitatea absolutei asemănări fizice, care ar fi de fapt imposibilă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Ceea ce a dat mai valoros această vatră de pământ românesc, sunt marile personalități: eruditul cărturar poliglot Nicolae Milescu Spătarul; un alt mare cărturar, Dimitrie Cantemir, autor al amplei monografii “Descriptio Moldaviae”ce i-a adus elogiile Academiei din Berlin; ilustrul naturalist Emil Racoviță, primul roman ajuns în Antarctica; matematicienii de marcă Gheorghe Vrânceanu și Grigore Moisil; doctorul Grigore T. Popa, reputat specialist în anatomie comparată; dramaturgul Victor Ion Popa și insolitul Constantin Tănase cu umorul său ascuțit, viguros, sănătos, inconfundabil; Alexandru
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
chiar în timp ce este făcut, astfel devenind un caz de descriere motivată la nivelul fabulei. Aidoma, armura lui Agamemnon este descrisă chiar în timp ce el o îmbracă, astfel încît nu ne mai referim aici la o întrerupere, ci la o scenă. Pentru naturaliști, pauza nu era o problemă prea importantă. La urma urmei, scopul deshis al acestor romane era schițarea unui tablou al realității. Pentru a realiza acest lucru erau necesare multe descrieri, în timp ce scurgerea timpului fabulei nu avea o atît de mare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Paradise Harbour. În total însă sunt cca.200 locuri ce pot fi vizitate în Antarctica. Peste 95% din activitățile turistice includ croazierele pe mare, însă în ansamblu putem vorbi despre următoarele forme de turism în Antarctica: Expediții (cu camping) pentru naturaliști, fotografi sau jurnaliști - extrem de scumpe. Vizite la bordul unor nave, în general vase de croazieră, dar uneori și cu spărgătoare de gheață rusești transformate în vase pentru pasageri. Cele mai multe croaziere au ca punct de start fie localitatea argentiniană Ushuaia (din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
otrăvitoare pentru doctrina grecească. Și, într-adevăr, aceste două noțiuni au distrus în cele din urmă filozofia aristotelică, după lunga ei domnie. Aceste noțiuni periculoase sunt cea de neant și cea de infinit. Infinitul, neantul și civilizația greacă Deci, observă naturaliștii, un purice Are alți purici mai mici ce din el se ospătează, Și pe aceștia, alții și mai mici îi mușcă, Și tot așa ad infinitum... JONATHAN SWIFT, „ON POETRY: A RHAPSODY“ Infinitul și neantul aveau puteri care i-au
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
triburile care locuiau în munți (era format din ôrang „om“ și hûtan „pădure“). Europenii l-au folosit pentru a denumi, din greșeală sau din amuzament, marea maimuță antropoidă: fr. orang outang. Cuvântul, apărut pentru prima dată într-o lucrare a naturalistului danez Bontius (1635), a devenit internațional. La noi, a ajuns din franceză, probabil și din it. orangutano (apare prima dată la Gh. Asachi). Cuvinte din limbi africane Sub denumirea generică de „limbi africane“ includ limbile negroafricane, precum și malgașa, etiopiana, berbera
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]