350 matches
-
veniturile și cheltuielile vasului, și în general la tot ceea ce privește interesul proprietarilor, armatorilor sau încărcătorilor și care poate da loc la vreo răspundere sau cerere în judecată, afară de însemnările particulare ce trebuiesc făcute în celelalte jurnale; În jurnalul de navigațiune se va însemna, în special, direcțiunile urmate, calea parcursă, manevrele făcute, observațiunile geografice, meteorologice și astronomice și tot ce priveste navigațiunea; În jurnalul de încărcare sau manual al bordului vor fi însemnate datele și locurile încărcării, natura, calitatea și cantitatea
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
la vreo răspundere sau cerere în judecată, afară de însemnările particulare ce trebuiesc făcute în celelalte jurnale; În jurnalul de navigațiune se va însemna, în special, direcțiunile urmate, calea parcursă, manevrele făcute, observațiunile geografice, meteorologice și astronomice și tot ce priveste navigațiunea; În jurnalul de încărcare sau manual al bordului vor fi însemnate datele și locurile încărcării, natura, calitatea și cantitatea lucrurilor încărcate, destinațiunea lor, persoana încărcătorilor și destinatarilor, locul și data predării și tot ce priveste încărcarea; În inventarul bordului trebuiesc
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
s-ar întâmpla. Regulile pentru ținerea uniformă a jurnalului nautic, a cărților din care se compune și pentru verificarea inventariului față cu legile maritime, sunt determinate de regulament publicat prin decret regal. Articolul 511 Ținerea registrului nu e obligatorie pentru navigațiunea pe rîuri sau lacuri și pentru călătoriile vaselor cu capacitate mai mică de cincizeci tone, când aceste călătorii nu se întind mai departe de țărmurile Marei Negre, la Odessa și Constantinopole. Articolul 512 Căpitanul va face să i se viziteze
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
de această facultate, va plăti navlul întreg pentru partea să de încărcare. Articolul 520 În cursul călătoriei, căpitanul poate, daca este urgență, să notifice orice acte sau chiar să pornească judecată în numele și interesul proprietarilor vasului, întrucît privește vasul și navigațiune cu care este însărcinat. Asemenea, cei de al treilea, când se vor afla în alt loc decît acela unde domiciliază proprietarii vasului sau cei ce îi reprezintă, pot să facă somațiuni, să urmărească sau să intenteze acțiuni contra căpitanului, încât
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
nu sunt investite cu aceste formalit��ți nu au nici o tărie. Dispozițiunile precedente nu sunt obligatorii pentru contractele de înrolare în cazurile prevăzute de art. 511. Articolul 533 Contractul de înrolare enunța, în mod lămurit și precis, durata lui și navigațiunea în vederea căreia se încheie. În vederea speculațiunilor comerciale, destinațiunea și navigațiunea pot fi ținute secrete; în asemenea caz, însă, echipajul trebuie să fie încunoștiințat și să consimtă a fi înrolat în astfel de condițiuni. Consimțământul trebuie exprimat prin act în scris
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
tărie. Dispozițiunile precedente nu sunt obligatorii pentru contractele de înrolare în cazurile prevăzute de art. 511. Articolul 533 Contractul de înrolare enunța, în mod lămurit și precis, durata lui și navigațiunea în vederea căreia se încheie. În vederea speculațiunilor comerciale, destinațiunea și navigațiunea pot fi ținute secrete; în asemenea caz, însă, echipajul trebuie să fie încunoștiințat și să consimtă a fi înrolat în astfel de condițiuni. Consimțământul trebuie exprimat prin act în scris în formă stabilită prin articolul precedent. Articolul 534 Înrolatul e
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
Poate fi făcută pentru o călătorie, sau pentru un timp determinat. Asigurarea pentru o călătorie poate fi făcută numai pentru ducere sau numai pentru întoarcere, sau pentru ducere și întoarcere. Asigurarea pe un timp determinat se socotește făcută pentru orice navigațiune sau stațiune a vasului în timpul convenit, afară de o convenție specială. Articolul 622 Adăogirea de primă convenită în timp de pace pentru timpul de război ce ar putea supraveni, si a cărei suma nu ar fi determinată prin contract, va fi
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
a convenit într-altfel. O asemenea convenție însă este nulă, dacă se raporta la un căpitan anume arătat prin contract, cănd asiguratul îl concediază și-l înlocuiește printr-altul fără consimțământul asiguratorului. Articolul 631 Asiguratul nu participă la cheltuielile de navigațiune, de calauzie, de ernatic, de carantină, nici la taxele de orice fel, și nici la drepturile impuse asupra vasului sau poverei. Articolul 632 Dacă contractul are de obiect asigurarea mărfurilor pentru ducere și întoarcere, și ajungând vasul la prima destinație
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
ABANDON Articolul 644 Abandonul lucrurilor asigurate poate fi făcut în cazurile: 1. De naufragiu; 2. De pradă; 3. De oprire prin ordinul unui Stat străin; 4. De oprire prin ordinul guvernului, după începerea călătoriei; 5. De imposibilitate de a continua navigațiunea, daca vasul nu poate fi reparat, sau daca cheltuielile necesare pentru a-l repara și pune în stare să reia călătoria se suie la trei pătrimi cel puțin din valoarea să asigurată; 6. De pierderea sau deteriorarea lucrurilor asigurate, cănd
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
presupune că a avut loc în timpul asigurării. Dacă sunt mai multe asigurări succesive, pierderea se presupune că a avut loc a doua zi după primirea ultimelor științe. Articolul 646 Dacă vasul s-a declarat a nu fi în stare de navigațiune, abandonul lucrurilor încărcate într-însul se poate face, dacă în termenul de trei luni de la declarația imposibilității de navigație nu s-ar fi putut găsi un alt vas pentru a reîncarcă lucrurile și a le transporta la locul destinației lor
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
în ordinea arătată în prezentul articol, creanțele următoare: 1. Cheltuielile de judecată făcute în interesul comun al creditorilor pentru acte de conservațiune și urmărire a vasului; 2. Cheltuielile, indemnizațiile și primele pentru scăpare, datorate pentru ultima călătorie; 3. Taxele de navigațiune stabilite prin lege; 4. Salariile piloților, salariul custodelui și cheltuielile de pază a vasului, după intrarea lui în port; 5. Chiria magaziilor pentru păstrarea uneltelor și instrumentelor vasului; 6. Cheltuielile de întreținere a vasului și a uneltelor și instrumentelor sale
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
stabilite prin legile de procedură; 2. Cheltuielile, indemnizațiile și primele pentru scăpare și salariile piloților, cu sentințe, cu atestate ale autorității maritime și cu celelalte probe ce autoritatea judecătorească va crede de cuviință a admite, după împrejurări; 3. Taxele de navigațiune cu recipisele autorităților competente; 4. Salariul custodelui, cheltuielile de pază arătate în numărul 4 al art. 687 și creanțele arătate în num��rul 5 al art. 683 și în alineatele 5 și 6 ale art. 687 prin state aprobate de
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
repartițiunea prețului se fac în conformitate cu regulile fixate în prezentul capitol. Articolul 912 Vasul gata de plecare nu poate fi pus sub sechestru și nici urmărit. Vasul se considera că este gata de plecare, cănd căpitanul are asupra-și hârtiile de navigațiune necesare pentru călătorie. Articolul 913 În orice stare a procedurei, după cererea unui creditor care are un privilegiu asupra unui vas sau a unui coproprietar al vasului și chiar a însuș debitorului, tribunalul înaintea căruia să află cauza pendinte, poate
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
strada Izvorului era supus inundațiilor și nu o dată apele Dâmboviței, venind mari, au acoperit orașul până aproape de actualul Grand Hotel, inundând Cișmigiul, strada Plevnei (Podul de Pământ) etc. Totuși lucrarea este astfel executată încât - la nevoie - apa să fie dată navigațiunii, iar Bucureștii să devie port al Dunării. Planurile pentru abaterea Argeșului în matca Dâmboviței sunt făcute, iar actuala matcă, spre a putea primi vasele plutitoare, ar putea fi lărgită, prin tăierea malurilor actuale dându-se o pantă perpendiculară, astfel ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
El este capul puterii armate. El conferă gradurile militare în conformitate cu legea. El va conferi decorațiunea română, conform unei anume legi. El are dreptul de a bate monedă, conform unei legi speciale. El încheie cu statele streine convențiunile necesarii pentru comerț, navigațiune și alte asemenea; însă pentru ca aceste acte să aibă autoritate îndatoritoare, trebuie mai întâi a fi supuse puterii legislative și aprobate de ea. Art. 94. Legea fixează lista civilă pentru durata fiecărei domnii. Art. 95. La 15 noiembre al fiecărui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o gravă eroare de a considera această stipulațiune ca un simplu schimb de teritoriu între două state. Articolele 4 și 20 ale Tratatului de la Paris constituiesc un angagiament luat între puterile europene și Rusia, cu scopul de a asigura libera navigațiune pe Dunăre, și Excelența-Sa nu găsește nici o garanție în privința acestei libertăți în Tratatul de la San Stefano. Prin Art. 4 al Tratatului de la 1856, puterile aliate s-au angagiat a restitui Imperiului Rusiei toate pământurile ocupate de trupele sale, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
s-au angagiat a restitui Imperiului Rusiei toate pământurile ocupate de trupele sale, dar sub condițiunea arătată la Art. 20, că o rectificare a fruntariei ruse va avea loc în Basarabia pentru a da o siguranță mai mare pentru libera navigațiune pe Dunăre. Era dar un angagiament luat către Europa. Azi însă guvernul rus își propune reținerea părmânturilor restituate fără să îndeplinească condițiunile sub care au fost restituate. Primul plenipotențiar al Engliterei cere pentru o situațiune așa de gravă toată solicitudinea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
forța stipulațiunile acestui Tratat, dară protestează în contra acestui schimb și așteaptă explicațiunile ce colegii săi din Rusia ar putea da asupra angagiamentelor ce Suveranul lor va lua pentru apărarea libertății Dunării. Principele Gorciakoff crede, ca și lordul Beaconsfield, că libera navigațiune a Dunării este un interes european, dar Alteța-Sa nu vede ce influență cesiunea Basarabiei ar putea avea asupra liberei navigațiuni pe Dunăre. România n-a contribuit în nimic la ameliorarea navigațiunii Dunării. Fără îndoială, Tratatul de la Paris a dat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
angagiamentelor ce Suveranul lor va lua pentru apărarea libertății Dunării. Principele Gorciakoff crede, ca și lordul Beaconsfield, că libera navigațiune a Dunării este un interes european, dar Alteța-Sa nu vede ce influență cesiunea Basarabiei ar putea avea asupra liberei navigațiuni pe Dunăre. România n-a contribuit în nimic la ameliorarea navigațiunii Dunării. Fără îndoială, Tratatul de la Paris a dat Moldovei o parte din Basarabia și Delta Dunării, dar la 1857 aceleași puteri au înapoiat Delta turcilor, făcând astfel Moldovei un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Gorciakoff crede, ca și lordul Beaconsfield, că libera navigațiune a Dunării este un interes european, dar Alteța-Sa nu vede ce influență cesiunea Basarabiei ar putea avea asupra liberei navigațiuni pe Dunăre. România n-a contribuit în nimic la ameliorarea navigațiunii Dunării. Fără îndoială, Tratatul de la Paris a dat Moldovei o parte din Basarabia și Delta Dunării, dar la 1857 aceleași puteri au înapoiat Delta turcilor, făcând astfel Moldovei un serviciu, nefiind dânsa în stare de a executa lucrările pentru liberul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ar putea să nu recunoască că, pe câtă vreme o națiune și-a reluat posesiunea unei părți de teritoriu răpită de un război trecut, este dificil de a obține ca o națiune să renunțe la un teritoriu dobândit din nou. În ceea ce privește libera navigațiune a Dunării, d. plenipotențiar al Rusiei va prezenta oarecari explicațiuni cari i se par îndestulătoare, spre a satisface pe lordul Beaconsfield. Rusia ar fi putut privi cestiunea Basarabiei ca o cestiune de ambițiune și de interes sau ca o cestiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o cestiune de onoare. Rusia a voit să o reducă la o cestiune de onoare și pentru aceea nu cere înapoierea părților teritoriului a căruia posesiune ar fi putut să constituie o amenințare sau cel puțin o ingerință în libera navigațiune a fluviului. În fine, ea oferă, în schimb, României un teritoriu mai întins, cucerit cu prețul sângelui ei și care trebuie să fie considerat ca bine luat. Comitele Șuvaloff este convins că România nu pierde cu acest schimb. În ce privește integritatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sa poate să liniștească în totul pe acei cari se tem că Rusia va dobândi devotamentul absolut al populațiunilor în favoarea cărora și-a impus cele mai mari sacrificii. Principele de Bismarck declară că, încât privește necesitatea de a asigura libera navigațiune pe Dunăre, împărtășește cu totul ideile d-lui prim plenipotențiar al Engliterei, dară nu vede că este o conexitate între libertatea Dunării și retrocesiunea Basarabiei. Se asociază, în ce privește Basarabia, cu opiniunea plenipotențiarilor ruși, având în vedere mai puțin interesele Rusiei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
soluțiuni definitive susceptibile de a preveni complicațiuni ulterioare. În această ordine de idei dară a fost de părere ca delegații români să fie ascultați; tot cu același cuget Excelența-Sa, rezervându-se de a insista, când va fi vorba de navigațiunea pe Dunăre, asupra principiului libertății celei mai complecte, dorește astăzi ca Congresul să pronunțe anexarea Dobrogei la România și în același timp, conform cu opiniunea exprimată de d. Waddington, să se acorde o extensiune de frontieră a Dobrogei între Silistra și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Tratatul de la San Stefano relative la Dunăre și la fortărețe. Președintele dă citire Articolului XII și baronul de Haymerle prezintă înaltei Adunări proiectul următor de redacțiune nouă a acestui articol: „1. Spre a asigura, prin o nouă garanție, libertatea de navigațiune pe Dunăre, toată partea fluviului plecând de la Porțile-de-Fier până la vărsarea sa în Marea-Neagră este declarată neutră. Insulele situate în acest parcurs și la guri (Insula Șerpilor) precum și țărmurile râului sunt coprinse în această neutralitate. Prin urmare fortificațiunile ce se găsesc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]