468 matches
-
cealaltă extremă socială, alunecă mai rapid sau mai lent mulți dintre săteni. Cu excepția celor dați pe brazdă, a adaptaților deveniți informatori și activiști mărunți, familiile numără "o sumă" de probleme și cazuri. Aparent, acestea sunt izolate și particulare. Doar ghinionul, neșansa, ceasul rău au făcut ca părinții Adelei Nicolescu să dispară din sat, iar femeia de casă a familiei lor unanim respectate să fie găsită moartă, cu fața făcută zob. Doar fiindcă așa vrea ea, Lucica, tânără și apetisantă profesoară rurală
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
fost scoase, astăzi, din incinta Catedralei Mitropolitane. Potrivit Realitatea TV, vicepremierul Dragnea a dezvăluit și pentru ce s-a rugat. "M-am rugat pentru țară, trebuie să recunosc. Pentru că spre deosebire de anii trecuți când veneam aici, acum am avut șansa sau neșansa să înțeleg mai multe din ce se întâmplă în țară. Câte șanse are România, dar cât de greu ne e să le atingem. E nevoie de foartă multă unitate și foarte multă înțelepciune pentru noi toți. Pentru asta m-am
Pentru ce s-a rugat Dragnea la moaştele Sfintei Parascheva by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34796_a_36121]
-
nu ți se întîmple și să nu li se întîmple celor dragi tot felul de funeste pocinoage. Încercam să alung, ca pe o muscă, gîndurile de felul acesta, care îmi tot bîzîiau prin cap. Aveam impresia că gîndind așa atrag neșansa. Pînă la urmă, am și avut parte de toate aceste mari neșanse. Și am chiar acel complex de vină, de inexplicabilă culpabilitate, pe care îl are supraviețuitorul. (...) Sînt supraviețuitorul Miei. În genere, un bărbat singur este ca un pantof desperecheat
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
tot felul de funeste pocinoage. Încercam să alung, ca pe o muscă, gîndurile de felul acesta, care îmi tot bîzîiau prin cap. Aveam impresia că gîndind așa atrag neșansa. Pînă la urmă, am și avut parte de toate aceste mari neșanse. Și am chiar acel complex de vină, de inexplicabilă culpabilitate, pe care îl are supraviețuitorul. (...) Sînt supraviețuitorul Miei. În genere, un bărbat singur este ca un pantof desperecheat, care nu știe să meargă." (pp. 84-85). Pe cu totul alt plan
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
Sadoveanu nu debutase. Nu putem intra în pielea cititorilor de la 1900, dar e sigur că lor li se vor fi părut originale povestiri precum Lupul, Vârvoara sau Miluc. Nouă astăzi ni se par sadoveniene. E un caz de epigonism paradoxal. Neșansa îl urmărește pe Agârbiceanu până târziu. Romanul Arhanghelii, cu care se încheie în 1914 prima parte a operei, roman solid realist, e reținut de istoria genului la noi ca o verigă între Mara și Ion, ambele mult superioare. Astfel de
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
vorba, se răfuiește încă o dată cu bătrînii scriitori. Ideea ar fi că, onoare excepților, „performanța literară este legată de o anumită vîrstă”. De tinerețe, adică. Excepțiile ar fi reprezentate de „cîțiva critici”. Poeții, romancierii, dramaturgii, vai de capul lor, dacă au neșansa să treacă de 30-40 de ani! Uniunea Scriitorilor ar fi încăput pe mîinile cu vene îngroșate de vîrstă ale unor (în cel mai bun caz) foste talente. La fel, revistele culturale. Marius Ianuș, supărat foc pe seniorii din U.S. și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
ar fi existat Nae Ionescu" Născut la București, la 1 aprilie 1888, Mircea Florian urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie, obținând apoi doctoratul în filosofie la Greifswald, Germania, cu lucrarea Noțiunea de timp la Henri Bergson. O cercetare critică. Neșansele încep cu imposibilitatea găsirii unui post de profesor în învățământul superior bucureștean. I se oferă abia la vârsta de 52 de ani, după o îndelungată așteptare (ca asistent și conferențiar suplinitor). A fost propus membru al Academiei Române de către Rădulescu-Motru, dar
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
și neconcesiv, întârziat păgubos, nejustificat, din așa-zisele “cauze obiective” care ne-au otrăvit tuturor existența, ținând de neîncurajatoarea conjunctură a acelor vremi - textele continuă să putrezească undeva prin beciurile Cărții Românești -, talentatul vasluian Daniel Dragomirescu și-a preschimbat răbdător neșansa inițială și izolarea relativă în atuurile puternice ale prozei lui de acum, puternică, sigură pe sine, având ceva de spus și spunând-o răspicat, precis, aproape chirurgical. Ai încadra-o nenuanțat în cel mai categoric realism, dacă termenul acesta incert
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
ritm de galop, privind doar înainte, ca și cum ar fugi de el însuși și de tot ceea ce înseamnă stabilitate. în felul acesta are norocul de a da peste minuni ale lumii care vor rămîne pentru totdeauna interzise majorității muritorilor. Dar și neșansa ca, din cauza goanei disperate, să treacă pe lîngă toate aceste minuni scoase în cale de un destin binecuvîntat aproape fără să le observe. Adevărata carte de memorii a lui Neagu Djuvara se lasă încă așteptată. Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
de comuniune spiritualistă, un dor de a cuprinde sfera. Ciclul care dă și titlul cărții, cuprinde șapte poeme, antologic fiind cel din urmă, o adevărată ars poetica a paradoxului sub zodia căruia ființează poetul proiectat dincoace și dincolo de istorie. Este neșansa asumată a scribului de a fi cutia de rezonanță a solitudinii "în inversul propriei existențe". Nu putem încheia aceste scurte impresii fară să amintim elegia "Trist de tristețea cuvintelor". Cartea este depoziția unui poet cu voce arhaică, alexandrină despre sine
Dor de a cuprinde sfera by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8232_a_9557]
-
fi și cheia demersurilor lui Micael Finkenthal - calea către înțelegerea operei majore, de scriitor de avangardă, a suprarealistului: „suprarealismul nu caută să integreze visul în realitate, ci transpune realitatea înconjurătoare în vis”. Noutatea demersurilor lui Dolfi Trost, a șanselor și neșanselor proiectului său e pusă în valoare de un cercetător lipsit de superstiția priorităților. Michael Finkenthal nu ignoră biografiile scriitorilor de care se ocupă: contextele operei lor. Ce se poate descoperi extraordinar pe traseul celor 50 de ani ale lui D.
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
Nici nu fusese bine uitat plagiatul lui Eugen Barbu din Incognito, și, iată, un caz asemănător tulbura viața literară românească. Se știe că plagiatul lui Barbu fusese condamnat întrun comunicat al Consiliului USR. Plagiatul lui Ion Gheorghe n-a avut neșansa unei condamnări publice de către organizația de breaslă a scriitorilor. Nu mai știu de ce. Poate pentru că dezvăluirea venise cu întârziere și nu în publicațiile din țară. Reacții au existat totuși și până la urmă, ele tot la USR au condus, cum se
Lao Tse și USR by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2371_a_3696]
-
Elvira Sorohan Mai bine mai târziu decât niciodată” e o formulă liniștitoare, atunci când nu poți recupera în nici un fel o întârziere. Și francezul crede la fel când spune: “Il vaut mieux tard que jamais”. Urmărită de neșansă, poema lui Budai-Deleanu nu numai că n-a fost tradusă mai demult într-o limbă europeană, dar n-a fost cunoscută nici mediului literar românesc, decât la trei sferturi de secol după ce a fost scrisă. Salvarea a venit de la Gh.
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
doi și acela nu va fi Antonescu. Eu nu pot să-l susțin pe dl Antonescu, dl Antonescu care în vara lui 2012 dădea lovituri de stat. Eu nu pot să-l susțin pe dl Crin Antonescu pentru că a avut neșansa că românii să-l vadă 6 săptămâni președinte și, daca dormea filosof rămânea, am văzut ce declarații făcea, cum se afișa la toate mitingurile USL-iste. Nu pot să-l susțin pe Crin Antonescu care alături de Nastase au fost singurii
PDL nu-l va susține pe Crin Antonescu în turul doi la prezidențiale by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33688_a_35013]
-
României, apăsând pe trăgaci ori de câte ori viața acestora păruse a fi amenințată și își sporise faima prin uciderea cu sânge rece a zeci din cei pe care-i considerase suspecfi; printre ei, si mai mulfi ofi-teri ai armatei române care avuseseră neșansa de a-i fi ieșit în cale. Mic, sfrijit, degenerat, cu o figură chinuita și cu un rânjet care te îngheța, el era față văzută a puterii ce se cocea în umbră și care-1 lașase să zburde în voie și
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
scrisori după aceea, foarte prietenești în ton și respectuoase în conținut - genul de scrisori prin care studenții mulțumesc profesorului după an, să-i zicem, curs de vară. Mircea avea forță, dar și plăcerea de hărțuiala, cu care putea transforma o neșansa nemeritata, într-o victorie. O valoare că el se putea bucura de o nenorocita de "negație" în învățămînt, în vreme ce școlile din București nu mai aveau loc de pile și de nulități de încredere. Era asta una dintre primele lui victorii
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
Valerian Sava Există, indubitabil, o fatalitate a neșanselor pentru instituțiile cinematografiei românești. Neșanse care nu țin de conjuncturile schimbătoare și nu se reduc la erorile individuale ale cutărui ori cutărui responsabil instituțional. Ele se dovedesc perene, inerente pare-se mediilor cineaste locale, și își fac drum cu concursul
Fatalitatea falimentului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16599_a_17924]
-
Valerian Sava Există, indubitabil, o fatalitate a neșanselor pentru instituțiile cinematografiei românești. Neșanse care nu țin de conjuncturile schimbătoare și nu se reduc la erorile individuale ale cutărui ori cutărui responsabil instituțional. Ele se dovedesc perene, inerente pare-se mediilor cineaste locale, și își fac drum cu concursul defectelor tuturor, inclusiv al celor
Fatalitatea falimentului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16599_a_17924]
-
o grea suferință cardiacă, tratându-se, după propria mărturisire, doar grație propriului har de șaman. Cu alte cuvinte, Galsan mai trăia, discret, în taina visului său de copil care, iată, într-un mod autoscopic, avu șansa de a curma o neșansă, - ajungând faptă cu urmări miraculoase, s-ar putea spune: în acel tărâm de pângărire ateistă, scriitorul crede în harul ființei sale întru autopropulsare, vindecându-se pe sine, pentru a ajunge unul din preoții și tămăduitorii Altaiului muntean și ai Stepei
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
e un autor traductibil, el poate să treacă în altă limbă cu toate valorile lui, inclusiv cu muzicalitatea lui. Acum mă întorc la autorii francezi. Cum să-l traduci pe Giono? E o problemă. Cred că sînt autori care au neșansa, neșansa, repet, a intraductibilității. Vorbiți uneori în cărțile dvs. despre traducere în termeni de suferință, chin, trudă dar și bucurie, fericire, jubilație, despre o nesfîrșită urcare a muntelui, ca în cazul lui Proust. Este îndeajuns de gratifiantă truda traducătorului? Bucuria
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
un autor traductibil, el poate să treacă în altă limbă cu toate valorile lui, inclusiv cu muzicalitatea lui. Acum mă întorc la autorii francezi. Cum să-l traduci pe Giono? E o problemă. Cred că sînt autori care au neșansa, neșansa, repet, a intraductibilității. Vorbiți uneori în cărțile dvs. despre traducere în termeni de suferință, chin, trudă dar și bucurie, fericire, jubilație, despre o nesfîrșită urcare a muntelui, ca în cazul lui Proust. Este îndeajuns de gratifiantă truda traducătorului? Bucuria echilibrează
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
însemnările altor călători, schițele germanului K. nu se depărtează însă deloc de clișeele și stereotipurile întâlnite la tot pasul în literatura de acest gen, practicată cu sârg de călători ce au avut bunăvoința să stea mai mult pe la noi, dar neșansa de a rămâne anonimi. Era în mentalitatea epocii căutarea unui specific național identificabil în orice formă de manifestare. Germanul K. nu face excepție și, în funcție de nație, pune, cu o ușurință de invidiat, etichete drumeților cu care se întâlnește. Impresiile din
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
din Timișoara (nu le putem dezvălui numele) și-au pierdut fiul într-un accident; au înfiat un băiat, care, ulterior, le-a înșelat așteptările (este închis pentru crimă). Dorința de a avea un moștenitor a rămas, însă, mai puternică decât neșansele vieții; de aceea, au apelat la fertilizarea in vitro și la o... mamă purtătoare. Mai departe, destinul soților X s-a aflat sub ocrotirea lui Dumnezeu și a șansei pe care ne-o asigură, astăzi, știința. După mai multe încercări
Agenda2005-25-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283831_a_285160]
-
ar fi putut să-mi asigure cît de cît un început de parcurs artistic în vremea cumplit de săracă, dar bietul s-a prăpădit chiar în acel moment. Dispariția lui coincizînd, culmea!, cu cea a vechii Academii ieșene de Artă. Neșansă. La București, nu aveam cum răzbate și atunci mi-am zis să aleg ceva la Iași, oraș mirific pentru dorohoianul neieșit încă în lumea mare și atît de apropiat de emblematicul Dorohoi. Și pentru că, în clandestinitate, mai comisesem mici incesturi
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
dar pasionantă. Maria Todorova - Balcanii și balcanismul. Trad. din engleză de Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu. Humanitas - seria Istorie, București, 2000, 400p. O lume de frînturi Nu se poate să vorbești despre Balcani și să-i ignori pe aromâni. Dar neșansa, poate, face ca aceștia să fie adesea uitați; se știu despre ei, în afara unui cerc restrîns de specialiști, doar puține lucruri, și asta în ciuda faptului că aromânii au fost subiectul a numeroase studii extrem de reușite. Haide, bre! e tot o
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]