11,252 matches
-
nu e nici o greutate de a dirija fără partitură! Odată terminat cu repertoriul, nu voi mai dirija nimic nou, decât numai lucrări de experimentare, pentru a încuraja compozitorii tineri din toate colțurile lumei! Directorul artistic Tulio Serafin a demisionat pe neașteptate zilele acestea și acum expediez în mod provizoriu, până la numirea noului director, afacerile direcției artistice, ceeace nu prea mă încântă, pentru că în felul acesta sunt puțin vârât în chestiuni de cari fug de atâția ani. Noroc că lucrul este trecător
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
au scos colecții ecumenice pentru uzul tuturor denominațiunilor și pentru toate circumstanțele liturgice, cum ar fi Ecumenical Praise sau Faith Looking Forward care conțin un foarte interesant material pentru închinarea congregațională. În anul 1970 cântecele gospel tradiționale au fost pe neașteptate eliminate din închinarea liturgică datorită creativității explozive a creștinilor implicați în Mișcarea Carismatică. Consecințele în domeniul muzical au fost considerabile datorită spargerii modelului tradițional muzical din cadrul liturghiei prin noul mod de abordare al închinării în care oameni talentați în poezie
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
de Ioan Chindriș în regia artistică a regretatului Ioan Taub, difuzată în premieră la 25 noiembrie 1969, în emisiunea „Carnet teatral“ unde, pe lângă comentariile specialiștilor, poate fi auzită și vocea distinsei soții a maestrului, actrița Dorina - Doti - Stanca. Un cadou neașteptat, o nestemată dăruită iubitorilor de teatru, de versurile, de frumusețea operei complexe a lui Radu Stanca. Așa cum stă în fața aceluiași cititor, recenta carte a Ancăi Sîrghie, în seria dedicată de-o viață reprezentantului Cercului Literar de la Sibiu, încă insuficient prețuitului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]
-
cândva visa pe marginea ,,unui cuib strălucitor de piatră’’ (Pasărea cu zborul înfrânt). Această lume alcătuită numai din elementele ei primordiale (din esențe) este o ,,insomnie perfectă’’, peste care tăcerile se aștern ca niște umbre, ,,ca niște elemente necunoscute’’ (Zile neașteptate). Aproape liniște este o carte despre viață, scrisă pe albul zăpezii, un volum de autodefinire, explicativ, gândit într-o cheie de mister, de însingurare și de început nesfârșit de lume ,,Și poate sunt/ cel mai tăcut dintre ei/ cel mai
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
ticăloși gata să facă orice, și-i găsești peste tot în lume. Toți aceștia ascund în sufletele lor o mare frustrare, o umilință mocnită, o dureroasă impotență, care-i macină...’’ (p. 236). Schema era apoi foarte simplă: surpriza veștii total neașteptate (dar și neadevărate) avea întotdeauna să ducă la punerea în alertă a calității de comunist: denunțul în vederea distrugerii totale a spionului, a dușmanului de clasă, prinderea acestuia, bătăile crâncene aplicate de către o ,,namilă de om’’ (p. 87) pentru recunoașterea unor
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
în relații excelente, schimbul nostru de idei prin e-mail devenise captivant după ce am publicat cartea „Convorbiri dialogale privind temeiurile dreptului”. Prin toate mijloacele media se inoculează ideea că nu avem personalități adevărate, că nu promovăm valori autentice, iar despre decesul neașteptat al lui Gheorghe Buzatu nu suflă nimeni un cuvințel. Așa, în ultimul deceniu ne-au părăsit discret mari matematicieni, mari fizicieni, filosofi, juriști, biologi, sociologi și psihologi, acoperiți de o tăcere jignitoare și vinovată prin lamentațiile orăcăitoare că nu avem
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
de pradă, care e cu atât mai puternic cu cât e înhămat la disciplina rigidă a formei, în costum negru... Esența forței lui de a impresiona este că te apropii de fiecare piesă nouă pe care o scrie așteptând ceva neașteptat. (...) E peste puterile tale să bănui ce se va mai întâmpla.' Ca și Samuel Beckett, Harold Pinter refuză să explice rațional comportamentul personajelor sale. Un trecut nedezvăluit bântuie personajele, piesele recreează o lume pierdută și care nu va putea fi
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
de pradă, care e cu atât mai puternic cu cât e înhămat la disciplina rigidă a formei, în costum negru... Esența forței lui de a impresiona este că te apropii de fiecare piesă nouă pe care o scrie așteptând ceva neașteptat. (...) E peste puterile tale să bănui ce se va mai întâmpla.' Ca și Samuel Beckett, Harold Pinter refuză să explice rațional comportamentul personajelor sale. Un trecut nedezvăluit bântuie personajele, piesele recreează o lume pierdută și care nu va putea fi
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
venirea lui. De oprit oricum nu-l poate opri nimeni (decât propriul său capriciu, care i-a mai deviat de câteva ori până acum biografia). Nu ne rămâne decât să-l salutăm ca pe un oaspete de seamă, sosit pe neașteptate în spațiul poeziei. Alex. Ștefănescu Fachir Sînt un fachir pe-un așternut de cuneiforme. Așează-mi pe piept mari blocuri de piatră, de beton, Așează-mi cartiere și orașe enorme Și șoselele, făcute suluri, ca asfaltul-carton. Ele vor intra îndată
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
distra în draci la marea Petrecere a Toamnei. Însă nu-i treaba noastră să-l judecăm!. Probabil că totul fusese atît de repede încît nimeni nu putuse să vadă clar despre ce-i vorba. Se îmbulziseră atîtea imagini colorate, fastuoase, neașteptate. Fluturii fluorescenți daseră buzna de pretutindeni, greoi, burtoși, vibranți, plini de polenuri afrodiziace, zbîrnîitoare bombardiere cu escale scurte în corolele largi de crini imperiali, de maci flaști, cu petalele înmuiate de delicatețe, miezoși, fîlfîiți în dunga zefirilor fini. Jos, printre
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
Topîrceanu se ascunde atît de dibaci în hățișul imaginilor, formulelor, expresiilor curente ale autorului parodiat încît de la o vreme ești cît pe ce să-i pierzi urma. Dar tocmai atunci cînd socoți că ai pierdut-o definitiv, parodistul scoate pe neașteptate capul dindărătul unui copac gros, dă cu tifla și apoi se ascunde iar. Și jocul se repetă de mai multe ori pe parcursul întregii parodii. îndrumătorul tezei considera "nu prea ingenioasă" parodia după Topîrceanu intercalată în corpul ei. Cît ingeniozitate demonstra
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
în veci nu vom ști) dacă-nșelînd Providența ori făcîndu-i pe plac. Despre Nimic Nimicul cel mare și Nimicul cel mic stau la taifas Nimicul cel mare dorește să-nghită Nimicul cel mic dar ezită în schimb Nimicul cel mic pe neașteptate înghite Nimicul cel mare. Atît de nepretențios Atît de nepretențios de stîngaci elanul poetului încît nu seamănă nici cu dragostea nici măcar cu dorința atît de nerespectuos cu cei mari de nerezonabil atent cu cei mici încît nu te-ar putea
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
și a emoțiilor. La despărțirea adolescentină de primul băiat, "știam că sufăr, îmi simțeam tot corpul, întins pe burtă, lung, al meu, și nu mai știam de ce, simțeam numai că mă doare". Formarea tinerei femei este grăbită de către experiența morții neașteptate a unchiului Ion, moment din care multe dintre neliniștile obscure de pînă acum sînt înlocuite de tonul tare al suferinței. Afînată de durere ("el îmi dăruise durere", "avusesem nevoie de moartea lui ca totul să fie altfel", înțelege fata), viața
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
diverse "colective de oameni ai muncii". Contrazicând așteptările privitorului, obișnuit cu altfel de inscripții în spațiul public, interpretând și comentând ingenios, prin citate, utilitatea unor clădiri și, în general, parodiind cu vervă stilul de viață comunist, Ion Barbu obține efecte neașteptate. El ne oferă o reprezentare sarcastică, de un irezistibil umor negru a ceea ce ne-a fost dat să trăim sub Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu. Am ales câteva imagini din această superproducție ionbarbiană pentru a le prezenta în
Ion Barbu imaginația fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12073_a_13398]
-
credem, unui moment dificil, în care se scrie enorm de multă poezie și se citește tot mai puțină. Cele mai semnificative versuri ale poetului cercetat - Mircea Ivănescu, Leonid Dimov, Nichita Stănescu, Marin Sorescu - sunt cu fină pătrundere descifrate, câteodată cu neașteptate conotații, cel puțin față de ceea ce, linear, oferă textul, către cea mai secretă cută a acestuia. Metoda nu pretinde diferențieri valorice, fiecare poet fiind grădinarul câte unei planete de sine rotitoare, într-un cosmos fără fuziuni și ciocniri. Cei treizeci de
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
că ele se vor contopi vreodată în armonia ansamblului, așa cum o cere arta contrapunctului. Să nu fie deci proiectatul concert de Bach decât un simplu pretext pentru reușita unei sindrofii de parveniți? Disonanțele par să atingă culmea cu ocazia decesului neașteptat al Siei, tocmai în preziua concertului. în urma septicemiei provocate de un avort, aceasta moare în indiferența tuturor, inclusiv a propriilor părinți. Vestea morții ei aduce ușurare celor care se simt direct responsabili, anume gemenii Halippa frații Elenei; lezează vanitatea virilă
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
acolo, în acea biserică de gală, ursuza de Sia și fără nici o afecțiune aproape de ea. Deși era cu totul decență și reculegere, lipsea tristețea (...) Prohodul surprinse neplăcut toată asistența înturnată de la beatitudinea zilei de primăvară". în plină ceremonie mortuară, o neașteptată cotitură se produce însă. într-un colț retras al bisericii, "curmând isonul popesc", un grup vocal intonează Coralul, piesă componentă a unui oratoriu de Bach. Este surpriza și omagiul oferit de dirijorul Marcian defunctei, dar mai ales Elenei, de care
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
neîntreruptă a unei melodii", "Toți ochii se muiase ușor... Armonia uneori se umfla", "Voci îngemănate", "trupul unic al celor ce erau vii în biserică" etc. În cel mai pur spirit baroc (baroc e însuși elementul de surpriză creat prin izbucnirea neașteptată a polifoniei în plină liturghie ortodoxă), Coralul lui Bach dezvăluie celor prezenți imaginea palpabilă a abisurilor lor sufletești, a ființei lor disociate între futile și vinovate pasiuni lumești și o idealitate conturată confuz în revelația frumosului, în forma lui supremă
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
Sub pajiștea de-un verde adânc, Sub cerul jupuit de albastru. Era firesc ca Moartea trecând Să-și prindă în grabă, de-oblânc, Sufletul tău de sihastru. O zi de toamnă E o zi frumoasă de toamnă, acum, perfect inutilă. Neașteptate de tine, cuvintele mi se grupează în silă Glasul tău iluzoriu, mi se cerne-n urechi ca nisipul. La fel de iluzoriu, memoria îți dizolvă-n acidul ei, chipul. Așadar, ți-a reușit dispariția, atât de îndelung exersată, încât eu, proasta de
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
un aed, orb, asemenea lui Homer - "când spune cântărețul povești din alte vremuri/ de regi de-a căror fapte te miri și te cutremuri" -, sau râd de giumbușlucurile "ghidușului". în plină petrecere se produce însă o lovitură de teatru: pe neașteptate apare Sarmis în ipostaza de poet "nebun", adică inspirat de divinitate. După ce cântă facerea lumii de către Zamolxis, Sarmis, constatând cât de strâmb este alcătuit universul unde un frate își poate ucide fratele și să-i fure iubita în impunitate, îl
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
mereu revin - e inhibant, rămîi trăsnit, nu mai ai bale în gura în care să se dizolve cuvîntul). * A.B.C.-ul face parte, nu știu cînd a fost scris, mai mult din seria viselor. Sînt treceri de la vis la realitate, neașteptate, derutante. Am de gînd să-l descompun cuvînt cu cuvînt, sper să prind șmecheria. Dar despre A.B.C. (cu ultimele două rînduri de-o gravitate și putere de contaminare a spaimei de moarte teribilă) voi povesti altădată. Dacă aș fi
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
în el un impuls autodistructiv foarte activ și remușcări nestinse. Era un torturat, cu o inteligență uimitoare și un patetism refulat. Avea un farmec enorm, care se exercita și asupra bărbaților, și un surîs care-i transfigura fața, scoțîndu-i pe neașteptate la suprafață trăsăturile lui de om tînăr. Nu avea nici un talent financiar, și, dintr-o meserie care pe alții i-ar fi îmbogățit, el s-a ales cu o nimica toată. În ultimii ani, cînd boala îl imobilizase în apartamentul
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
se întâmpla la cursuri sau conferințe, adesea, întocmai). Jocul lui Minulescu te intriga într-un fel cu totul aparte, greu de redat în cuvinte, pentru că auditivul și vizualul se întrepătrundeau, sublimându-se într-o ipostază prin excelență mimică. Luat pe neașteptate, sufereai un șoc; în același timp însă erai cucerit prin vivacitatea și cadența ritmică a ceea ce se petrecea pe scenă, aidoma unui straniu ritual magic. în fond, poetul se autorecita, oferindu-ți un spectacol eminamente teatral, cu o sonoritate particulară
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
gusta, îți treceai limba peste membrana ei transparentă, o lingeai, o înghițeai... Ajungeam tîrziu în odaia mea, mă așezam obosit la masă și îmi notam într-un carnet gros ce-mi părea că era mai ciudat în aceste călătorii: întîlnirile neașteptate, cutremurătoare (mai întîlneam îngeri la vremea aceea!... nepedepsit de dînșii...), florile cărnoase, cu tije unduite, agățătoare... prăfuite sau incredibil de fragede, de pline de miez, îmbrățișînd cîte un burlan ruginit... pata de păcură căzută pe trotuar, ajunsă acolo într-o
Afară să se topească întunericul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12673_a_13998]
-
era îmbrăcat. Nu-și ascundea dezgustul față de unii camarazi cărora scufundarea în barbarie le dădea delicii și nu scăpau nici o ocazie de a-și bate joc de învinși, de rafinamentul lor cultural, acum dovadă a neputinței. L-a întâlnit pe neașteptate pe treptele ambasadei germane la Paris, pe Céline, care s-a grăbit să-i destăinuie că nu e satisfăcut de rezultatele ocupației. De ce? Deoarece nu s-a uzat cum trebuie de armele de foc. Cum se explică faptul că nu
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]