511 matches
-
celalaltu în zilele lui Matei Băsărabu voevod, la anulu” 77. în privința lespezii (azi dispărute) de pe mormântul clucerului Vlaicu, (făcută în 1587-1588), socrul lui Mihnea Turcitul, nu există nici o îndoială. Văduva jupânița Anca, își declară singură participarea (după ce fiica ei, Doamna Neaga, zidise biserica necropolă): (trad. din slavonă): „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Mihnea voevod și ale doamnei lui, Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru accea, jalnică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
singură participarea (după ce fiica ei, Doamna Neaga, zidise biserica necropolă): (trad. din slavonă): „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Mihnea voevod și ale doamnei lui, Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru accea, jalnică, cu osârdie au făcut această biserică, iar mama ei, jupânița Anca, le-a înfrumusețat această piatră ca să le fie veșnică pomenire. în anul 7096”78. La fel în alte - foarte multe - cazuri. Spicuiesc: (trad
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de logofătul Balaur și de soția sa Ana. Câteva decenii mai târziu, la 8 iunie 1580, Mihnea Turcitul întărea („am văzut Domnia Mea și am citit și cartea răposatului părinte al Domniei Mele la Alexandru voievod”) ocinile și vecinii jupâniței Neaga, văduva armașului Danciul, lăsați ei (în Ciocorăști și Văcărești) prin diată de soțul ei („ocinile și vecinii din Cocorăști și din Văcărești și casele și viile câte sunt și toate averile și sculele și țiganii care-i va avea bărbatul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
își zice [...] nepot al lui „Basarab Voievod” (el numi Basarab pe fiul său, care nu trăi însă decât prea puțin [...]). Despre Anca se mai spune că „era din Craiovești”, ceea ce se explică și prin aceea că mama lui Basarab Neagoe, Neaga, era soră cu Craioveștii (Barbu, Pârvu și frații lor). I se zicea Băneasă, și cred că soțul ei fusese Barbu Craiovescu, și nu fostul vornic, apoi banul Șerban din 1539, răsculat împotriva lui Radu Paisie [...]. Acest Șerban, care se întâmpină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Căci, în rândurile care urmează, va fi vorba despre Radu Mihnea, fiu al lui Mihnea Turcitul (Mehmed - pe numele lui islamic). Radu Mihnea, fiu făcut cu Vișa (sau Voica), o iubită a Domnului, a crescut la curte, alături de copii Doamnei Neaga (fiică a clucerului Vlaicu, pentru pomenirea căruia ea a ridicat o biserică în satul Buda, scriindu-i pe piatra funerară: (trad) „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ridicat o biserică în satul Buda, scriindu-i pe piatra funerară: (trad) „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubirorului Io[an] Mihnea voievod și ale doamnei lui Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru acea, jalnică cu osârdie a făcut această biserică”; iar jupânița Anca, mama ei a împodobit mormîntul: „iar jupanița Anca, le-a înfrumusețat această piatră ca să le fie veșnică pomenire. în anul 7096”344), căci Mihnea nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de înalta Poartă), „în iunie 1591, Mehmed beg (Mihnea Turcitul - care se și rebotezase, în taină, creștin în vederea acestei reîntronări - n.m., D.H.M.), în vârstă doar de 26 de ani, a început o nouă viață de renegat, despărțindu-se de doamna Neaga și de fiii ei, reveniți în țară, cu excepția celui mai mare, Radu, «turcitț și el, ca și de iubita sa Vișa [două „văduve”!], cu copii ei, ulterior ajunși la Veneția, urmărind însă cu interes creșterea și progresele la învățătură ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ceata fericiților îngeri”. Se naște un nou „gen” literar Prima orație funebră din literatura română a fost prilejuită de înmormântarea rămășițelor pământești (de fapt era vorba de o reînhumare, căci, între timp, în 1517, Mănăstirea de la Argeș fusese terminată) ale Neagăi, mama lui Neagoe Basarab, văduvă - mai bine zis de două ori văduvă - văduvă „nenuntită”, întâi după Basarab ce Tânăr, zis și țepeluș (mort în anul 1482, „l-au ucis Mehedinții în satul Glogova”), tatăl natural - se spune - al lui Neagoe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
când ea se stinsese din viață, în anul 1511 sau 1512, Neagoe Basarab nu era în țară), cu prilejul transferului (reînhumarea nu se făcea mai înainte de șapte ani) „oaselor” (textul se chiamă: Scrisoarea lui Neagoe voievod către oasele maicii sale Neaga și ale fiilor săi Petru și Ioan și ale fiicei sale Anghelina. Cuvânt de umilință) Neagăi din Hoturani în biserica Mănăstirii din Curtea de Argeș, lăcaș de rugăciune cu un hram deosebit de semnificativ - Adormirea Maicii Domnului, pe care ctitorul îl dorea a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țară), cu prilejul transferului (reînhumarea nu se făcea mai înainte de șapte ani) „oaselor” (textul se chiamă: Scrisoarea lui Neagoe voievod către oasele maicii sale Neaga și ale fiilor săi Petru și Ioan și ale fiicei sale Anghelina. Cuvânt de umilință) Neagăi din Hoturani în biserica Mănăstirii din Curtea de Argeș, lăcaș de rugăciune cu un hram deosebit de semnificativ - Adormirea Maicii Domnului, pe care ctitorul îl dorea a fi și necropolă a familiei sale. Neagoe Basarab rămâne întemeietorul, în literatura noastră, a orației funebre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în perspectiva conturată de filosofia acestui discurs, demersurile Voievodului își reconstituie grandoarea pe niște dimensiuni firești și în planul unor rosturi pământești. Printr-o subtilă asociere (ce aparține intenției auctoriale), în care „mamei divine”, Fecioara, îi este alăturată „mama pământeană”, Neaga, falnica zidire de la Curtea de Argeș (al cărei hram este Adormirea Maicii Domnului) devine întruchiparea strălucită a unui act comemorativ cu un conținut limpede. Gestul pios („Dreptu acéia și eu m-am nevoit și am început casă a zidi sfinții sale den
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Arhiva istorică centrală a statului, vol. II (1621-1652), București, 1959, p. 37, actul nr. 111; Șarolta Solcan, op. cit., p. 226. 141. D.R.H. B. țara Românească, vol. XI, p. 220. Câteodată se arată utilă „înfrățirea” soției pe toate bunurile familiei. Asfel, Neaga vorniceasa fusese înfrățită de vornicul Mitrea, soțul ei, pe toate averile lui (Ibidem, vol. XI, p. 214). 142. Vezi Nicolae Iorga, Studii și documente..., vol. X, București, 1905, pp. 261-263; Șarolta Solcan, op. cit., p. 235. 143. Vezi Ghe. I. Ionescu-Gion
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în anul 7174(1665), în luna Dechemvrie 31 de zile” (Nicolae Iorga, Inscripții..., vol. II, p. 209). 584. Poate și din rațiuni „dinastice”, Pârvu Craiovescu, mort în 1512 (când Neagoe se urca pe tron), își are mormântul la Mănăstirea Snagov. Neaga își va afla locul de veci la Mănăstirea Curtea de Argeș. Probabil că Voievodul Alexandru al II-lea Mircea a avut grijă ca Irina, fiica fratelui său Miloș, să fie înmormântată alături de bărbatul ei, „marele viteaz Albul, marele clucer”, care murise în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
XLIX. 613. Titlul întreg al compunerii este: Cartea lui Neagoe Voievod cătră chir Vlădica Macarie și cătră alți egumeni și ieromonahi și preoți și cătră tot clirosul, când au îngropat a doua oară, în mănăstire la Argeș, oasele mume-sei, Doamnei Neagăi, și ale coconilor lui, Petru voievod, și Ioan voievod, și a Doamnei Anghelinii. Cu cuvinte și învățături de umilință. Aici și în continuare mă folosesc de ediția învățăturilor realizată de Florica Moisil și Dan Zamfirescu, cu studii introductive de Dan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
, asociație înființată la Chișinău la 23 iunie 1939. Constituirea a fost precedată de discuții aprinse și îndelungate în presa locală din anii 1937-1939, cu participarea scriitorilor Nicolai Costenco, Vladimir Neaga, Sergiu Matei Nica, Vladimir Cavarnali ș.a. Dezbaterile au gravitat în jurul unor chestiuni precum desemnarea celor îndreptățiți să formeze societatea („tinerii” sau „bătrânii”), calitatea de membru, bazele juridice și scopul ei primordial, atitudinea față de corpul scriitoricesc. Organizarea în conformitate cu necesitatea de consolidare
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
1938 și, cu întreruperi, până în 1942. Poartă subtitlul „Revistă de cultură pedagogică și apărarea intereselor învățătorești” și este organ al Asociației Învățătorilor din municipiul Chișinău și județul Lăpușna. Întemeietor și prim-redactor este Ion Cioabă (până în 1937), iar redactori Vl. Neaga, Panait Crihan, Ion Bădărău (Bogdan Istru), Vasile Luțcan, C.V. Roșca. Revista publică în fiecare număr poezie și proză originală, folclor, studii, recenzii, critică literară. Rubrici permanente: „Cărți și reviste”, „Cronică culturală”, „Recenzii”, „Revista revistelor”. Colaborează cu poezie Nicolae Spătaru, I.
SCOALA BASARABEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289564_a_290893]
-
Iorgu Tudor, Mișcarea social-culturală în Basarabia după Unire. 1918-1944, București, 1976, 196; Sergiu Matei Nica, Trofim Suruceanu. 1987, ADLTR, C-161; Trofim Suruceanu, în Mireasa de peste Prut, îngr. Alexandru Darie, pref. Grigore Vieru, introd. Mihai Cimpoi, București, 1994, 129-133; Valeriu Neaga, Trofim Suruceanu, LA, 1995, 33; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 143; Colesnic, Basarabia, III, 186-191. D. M.
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
, Ion (pseudonim al lui Ion Bâscă; 5.X.1928, Răhău, j. Alba - 27.VI.1994, Sebeș), poet. Este fiul Anei (n. Neaga) și al lui Gheorghe Bâscă, agricultori. Urmează primele clase în comuna natală, gimnaziul la Sebeș, liceul la Alba Iulia și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, absolvită în 1955. Este redactor la Studioul de Radio Cluj (1957-1970) și la
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
pentru generațiile următoare, în primul rând pentru traducătorii și editorii Bibliei de la București (1688). Ediții: Noul Testament sau Împăcarea au leagea noao a lui Is. Hs. Domnului nostru, Bălgrad, 1648; ed. îngr. și pref. Emilian, episcop al Alba Iuliei, introd. Nicolae Neaga, Virgil Cândea, Mircea Păcurariu, Grigorie T. Marcu, Florica Dimitrescu, Eva Mârza și Iacob Mârza, Alba Iulia, 1988. Repere bibliografice: Iorga, Ist.lit. relig., 171-173; Ist.lit.,I, 349-352; Țepelea, Studii, 7-75; Dicț. lit. 1900, 631-632; Maria Rădulescu, „Noul Testament de la Bălgrad” (1648). Modele
NOUL TESTAMENT DE LA BALGRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
mănăstirea Bistrița din Oltenia și sub supravegherea lui Nifon al II-lea, fost patriarh ecumenic, și va ocupa tronul cu sprijinul puternicei familii a boierilor Craiovești. Era - spune o tradiție - fiu nelegitim al lui Basarab cel Tânăr (Țepeluș), făcut cu Neaga, probabil o soră a lui Pârvu Craiovescu, alte izvoare contemporane prezentându-l și ca fiu bun al lui Pârvu Craiovescu. Căsătorit cu Despina Milița, urmașă a dinastiei sârbești Brancovici, fusese mare postelnic din 1501 până în 1509 și mare comis în
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
câteva nuvele (Gala Galaction, Alexandru Mironescu), polemici (Gheorghe Racoveanu vs Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae vs Lucian Blaga), eseuri speculative (Dumitru Stăniloae, Mircea Vulcănescu), jurnale (Sandu Tudor) sau studii biblice, patristice, dogmatice sau de istorie ecleziastică (Gala Galaction, Vasile Radu, Nicolae Neaga, Liviu Stan, Iustin Moisescu, Irineu Mihălcescu, Ioan Coman). Multe cărți care apăreau primăvara la Paris ori Berlin erau recenzate cel târziu în toamna aceluiași an la București. Traducerile din autorii patristici au fost, de asemenea, considerabile. Interbelicii redescopereau tradiția, construiau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Flori de la Tușnad (1872), O preîmblare pe munți sau Lumea reală și lumea ideală (1872), O escursiune pe munți (1878). Cu veleități de dramaturg, A. include în repertoriul teatrului pe care îl înființase la Câmpulung și comedii proprii: Coconul Panaiotache, Neaga rea sau Găina cântă, nu cocoșul, Boierul Vlăduță sau ș-a spart dracul opincile, Pețitorul (Samsarii de căsătorii). I se mai reprezintă dialogul în versuri Trâmbița Unirii, publicat în 1860 împreună cu o altă piesă care preamărea Unirea. Implicații politice și
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
ascultând doar de sentimente nobile și generoase, se aruncă în mijlocul pericolului, se expune la o moarte inevitabilă și-și sacrifică de bună voie viața, pentru a respecta legile, pentru a-și păstra credința, pentru salvarea țării sale". Totuși, psihiatrii nu neaga existenta suicidului numit normal. Pentru H.Ey (1950), "suicidul constituie reacția antisocială cea mai frecventă în patologia mentală"; "comportamentul suicidar adevărat este un act în care individul își dorește moartea pentru moarte" (apud, Dragomirescu, 1990, p. 206). Achile Delmas definește
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
să nu-și dezamăgească semenii, să lupte în numele binelui general, dar mai avea ceva în plus, o personalitate puternică. Contemporanii au ținut-o minte multă vreme, iar urmașii ei au început să se numească ai Stanei, adică Marin al Stanei, Neaga Stanei, iar într-un timp în care au tot trăit Stani și Stane ale Stanei a apărut un Barbu Stănescu, și el devotat și de cuvânt, urmându-l pe Toma Cantacuzino nu doar la Stănilești, ci până în Rusia și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cei ce i-au fost apropiați În această viață efemeră. Satul În care a venit În lumea asta, la 9 ianuarie 1924, se numește Gurguieți și era subordonat comunei Tătaru, localitate redenumită, apoi, Latiniu. Părinții lui se numeau Niță și Neaga. Erau agricultori neștiutori de carte, Însă pilduitori printre consăteni În credință și În muncă, În dragoste de neam și de țară, renumiți oameni ai bisericii și binefăcători. Părintele nostru Celest și Etern le-a binecuvântat căsnicia cu două fiice și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]