6,387 matches
-
doar vocea răgușită a unei bătrâne care nu prididea s-aducă din fierturi la masă, rostind către înfometați un dulce alint: Horeți, că nu dau turcii! Dacă vrei să știi, toată picimea pusă la ospăț erau copii fugari din calea nemților, dar numai noi, scăpate din Trenul Morții... Și, pe scurt, înfometații, atrași de aburul mâncării când trecuseră pe aici, fuseseră omeniți cu ce se găsea la vreme de război... Târziu, spre miezul nopții, când mai toți copiii adormiseră care pe
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
mai pus geană pe geană până s-a luminat de ziuă, când l-am auzit pe bărbatul casei întrebând unde s-au aciuit blestematele alea de nepoate fugite de-acasă, lăsându-și mama îngrijorată tocmai dincolo de calea ferată, acum când nemții ochesc tot ce mișcă?! Ne lămurirăm că omul ne strigase identitatea, îmbiindu-ne să ne facem apariția. După ce ne-am zis numele - Anita Pincu, Tonia Horovitz - ne-a mai strigat o dată și înc-o dată, pesemne că să nu uităm: Anița
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
după care au plecat la Cernăuți unde și-au căutat rudele care mai existau acolo. Citez dintr-un memoriu al lui Bernhard Locker, adresat către Ministerul Invațamântului din București pentru obținerea Diplomei de licență în fizică-matematică: ”... am fost duși de nemți dincolo de Bug, în lagărul morții Mihailovka unde mi-a murit mama și a fost împușcat fratele meu medic. În 26.V.1943 am fugit de la locul de muncă împreună cu nevasta mea... Din lagărul din Mihailovka unde am fost 745 de
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_ziua_holocaustului_9_octombrie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
ridicați din locuința lor din Cernăuți și deportați laolaltă cu un lot de peste 1800 de evrei bucovineni dincolo de Transnistria, în Transbug) într-un așternut moale. Deodată am auzit o voce străină strigând: - Afară cu voi! Ridic privirile și zăresc un neamț burtos, mic de statură, care manevrează amenințător o nuia și răcnește: - Afară cu voi și cu boarfele voastre! Apariția lui neașteptată ne-a făcut să sărim în picioare și să părăsim în mare grabă garajul, târând după noi boccelele. - Afară
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_ziua_holocaustului_9_octombrie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
cele mai diverse înfățișări: unii cu aspect fizic desăvârșit, alții slăbănogi, cocoșați, piperniciți, un orb, tineri și tinere în floarea vârstei, bătrâni, copii, sugaci. Muncitori pentru Organizația Todt. Am fost iar încărcați în camioane. Înainte de a le pune în mișcare, nemții de la Wehrmacht și cei de la Organizația Todt cerură fiecăruia banii pe care eventual i-am fi ascuns, căci acolo unde mergem nu avem nevoie de bani. Am trecut prin sate ai căror locuitori ne priveau pe furiș de după ferestre... În
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_ziua_holocaustului_9_octombrie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
de sud. Urma să devină șoseaua cea mai importantă pentru frontul de sud - est). Unii dintre ei, cei cu care stăturăm de vorbă, fiind bolnavi, fuseseră lăsați în lagăr, alții erau folosiți ca meseriași, sau la bucătărie. Meseriașii lucrau pentru nemți, în sat. Bucătăreasa sta în fața unui cazan cu aburi, în care fierbea mazăre. Am fost sfătuiți să nu ne declarăm exact vârsta, când vom fi întrebați. Cei sub paisprezece ani și cei peste patruzeci și cinci sunt trecuți pe o
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_ziua_holocaustului_9_octombrie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
zile, trei sferturi de pâine de persoană. Bineînțeles, cine are ceva de vândut sau schimbat - se uită semnificativ la grămezile de lucruri aduse de noi - poate căpăta cartofi sau ceapă, sau pâine, de la țăranii în trecere pe aici. Interzis? Prostie! Nemții și lituanienii abia așteaptă să fie mituiți. Am văzut o femeie tânără, cu un prunc în brațe, născut în grajd cu două săptămâni în urmă. - Într-o zi, spuse ea, privind cu tristețe pruncul, nemții mi-l vor lua. Un
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_ziua_holocaustului_9_octombrie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
trecere pe aici. Interzis? Prostie! Nemții și lituanienii abia așteaptă să fie mituiți. Am văzut o femeie tânără, cu un prunc în brațe, născut în grajd cu două săptămâni în urmă. - Într-o zi, spuse ea, privind cu tristețe pruncul, nemții mi-l vor lua. Un nor de praf se apropie, în timp ce un zgomot din ce în ce mai mare ne lovește auzul. Convoiul. Bărbați și femei, în grupuri separate, escortate de santinele, s-au oprit în fața gardului. Erau poate trei sute de oameni. După ce un
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_ziua_holocaustului_9_octombrie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
modul în care e făcută relatarea are ceva profund ardelenesc. Spun asta fără intenția de a mă distanța de limba vorbită în celelalte regiuni ale României, dar, așa cum germana care se învață la școala din Ardeal se deosebește de Hochdeutschul nemților din Reich, așa și româna vorbită în Ardeal are un mod de a compune propozițile oarecum diferit de cel al Românei din Regat (cuvânt echivalent germanului Reich). Nu mă refer la regionalisme sau accente, ci la hardware-ul limbii, la
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
prins cu mâinile de burtă și a început să râdă. - Artemiza, zeița vînătorii și nume de împărăteasă... - Ei și? Da să știți că numa-n acte e Artemiza, că toți îi zic Miza. A hohot de râs. - Taică-tu e neamț? - O fi, că Reusenii a făcut parte din Bucovina aflată sub austrieci, care tot nemți sunt, nu? Da-de ce ziceți asta? Profesorul a scris cu majuscule pe tablă: TEO DER. - Notarul vostru e un analfabet. Nemții scriu particula „Der” în fața
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
de împărăteasă... - Ei și? Da să știți că numa-n acte e Artemiza, că toți îi zic Miza. A hohot de râs. - Taică-tu e neamț? - O fi, că Reusenii a făcut parte din Bucovina aflată sub austrieci, care tot nemți sunt, nu? Da-de ce ziceți asta? Profesorul a scris cu majuscule pe tablă: TEO DER. - Notarul vostru e un analfabet. Nemții scriu particula „Der” în fața substantivului. I-am spus tatei de „nemțeala” lui. Amândoi părinții au izbucnit în râs. Râdea
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
râs. - Taică-tu e neamț? - O fi, că Reusenii a făcut parte din Bucovina aflată sub austrieci, care tot nemți sunt, nu? Da-de ce ziceți asta? Profesorul a scris cu majuscule pe tablă: TEO DER. - Notarul vostru e un analfabet. Nemții scriu particula „Der” în fața substantivului. I-am spus tatei de „nemțeala” lui. Amândoi părinții au izbucnit în râs. Râdea tata în hohote și mama-i ținea isonul, cum rar se întâmpla. Le-am cerut două ouă să-mi cumpăr caiete
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
scrii „Deținutului Zsolt Béla”? Dar eu am rămas la prima formulă, pentru că nu am vrut să-mi jignesc tatăl închis, spunându-i „deținut”. Bunicul mi-a mai spus că azi nu este o rușine să fii închis de unguri sau nemți, ci o onoare. Odinioară, erau închiși criminalii, hoții, violatorii, înșelătorii și că era o mare rușine pe vremea aceea să fii închis. Acum sunt închiși evreii... Oare voi fi și eu închisă? (Se duce în fața unei oglinzi) - Dar eu arat
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
natural, Béla Heyman, inginer constructor, arată exact ca un arian... Este zvelt, înalt și cu ochii albaștri... chiar mai albaștri decât marea nemțească a Balticii.... Tatăl meu arată exact ca și tipul de bărbat arian de pe coperta revistei „Signal” a nemților... Vai, dar prea mult am trăncănit azi... (Se așeaza la o masă de scris, desface cu cheița o cutie și scoate de acolo un caiet de insemnări) - O mare ziaristă trebuie să și scrie, nu numai să fotografieze... (Deschide jurnalul
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
în camera ei, deschide jurnalul și începe să scrie cu voce tare) - „19 martie 1944. Micul meu „Jurnal”, tu ești cel mai fericit, căci tu nu poți simți, nu poți ști ce nenorocire s-a abătut asupra noastră. Au intrat nemții în oraș!...” -------------oOo------------- T A B L O U L 4 Eva Heyman se strecoară ca hăituită pe stradă, ascunzându-se după colțuri și traversând aproape în fugă intersecțiile. -------------oOo------------- - Eva Heyman: Azi este 1 aprilie. Ce ironie amară a
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
adâncă părere de rău) - Pe marele, bogatul și celebrul Emil Weislowitz, proprietarul luxosului Hotel Parc din centrul Oradiei, l-au arestat jandarmii și l-au dus și pe el la Școala Elementară de pe strada Crișului. Ungurii i-au ajutat pe nemți să-i devasteze tot hotelul. Bietul Weislowitz! A meritat oare să facă pe marele ungur? Despre el se spune în oraș că ar fi confecționat potcoavele de aur sau de argint cu care a fost potcovit calul alb pe care
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
zile... Radioul anunță mereu alarmă aeriană și înjură evreii cum îi vine la gură, ca niciodată până acum... Mama a vorbit azi cu Pesta. A aflat cu groază că toți prietenii ei și-ai lui nenea Béla sunt arestați de către nemți și că romanele și scrierile tatălui meu vitreg, Béla baci, vor fi aruncate-n foc, fiind dăunătoare societății... (adânc contrariată) - Chiar și romanul „Băieții din strada Pal” al lui Molnar Ferenc va fi ars... Nu pricep ce poate fi dăunător
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
mici. Aici, însă, află cu nedumerire că nu știe nimeni nimic de soarta copiilor din preventoriu. Întrebând din om în om, mergând pe jos până la Târgu-Ocna, află că grupul de copii din tabăra socială de la Slănic a fost luat de nemți în Germania. Să cadă cerul pe el! Nu putea să facă nimic mai mult decât să aștepte sfârșitul luptelor din Ardeal, apoi să plece pe urmele lor, în speranța că va afla ceva mai mult despre soarta copiilor. Așa a
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_iii_gheorghe_parlea_1347733284.html [Corola-blog/BlogPost/343883_a_345212]
-
C de la Auschwitz- Birkenau PARTEA A DOUA -------------oOo------------- TABLOUL 6 Eva Heyman traversează dintr-un colț la altul camera ei. I se citește o adâncă tulburare pe față. -------------oOo------------- - Eva Heyman: Bunicul meu a venit acasă cu o știre îngrozitoare: nemții îi dau afară pe evrei care au casele cele mai frumoase și nu-i lasă să ia cu ei decât ce au asupra lor și nimeni nu se interesează unde vor dormi... (desface un ziar și citește) - Bunicul mi-a
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422486401.html [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
a fi împușcat. Scrie aici că prin Ordinul Nr. 6163 al Ministerului de Interne din Ungaria s-a decis strângerea evreilor în ghetouri... Deci, este oficial, nu mai este loc de absolut nici o îndoială... Evreilor care s-au încrezut în nemți ar trebui să le fie rușine... Este adevărat că la mare ananghie evreii se primesc unii pe alții, dar bunicul ne-a mai zis că se întâmplă că acela ce a primit pe cineva în casă, peste o oră să
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422486401.html [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
nu se revoltă... (încleștându-și cu putere pumnii mici) - Dacă m-aș revolta eu? De una singură. Să ajung un fel de „Viteaza Iudit” ca în vechime și să retez cu sabia capul vreunui Holofern - jandarm ungur, ori Holofern - ofițer neamț cu grad înalt... De la general în sus...!!! Ar trebui dat un exemplu de mare curaj ca toată evreimea din Oradea să sară la arme... Béla baci ne-a spus că evreii din ghetoul din Varșovia s-au răsculat împotriva naziștilor
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422486401.html [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
se descopere boala asta contagioasă... Tanti Horvath m-a încredințat că mă voi vindeca în câteva zile cu tratamentul ei... (îngrijorată) - Azi, este numai l7 octombrie 1944... Dar nu mai e mult până la eliberarea noastră... Armata Roșie îi bate pe nemți și vine cu repeziciune spre noi, spre lagărul ăsta infect de exterminare... Numai de ar veni mai repede! Nu mai am jurnal. La plecarea din Oradea, l-am predat slujnicei noastre, Mariska, cu rugămintea să-l dea părinților mei... În
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422486401.html [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
temporar, țara și de multe ori și familia în căutarea unei lumi mai bune, nu ar trebui poate să fii solidar cu niște amărâți aruncați pe drumuri de război? Te temi de concurență? Speri din tot sufletul să vadă ei nemții că sunt alții mai răi decât tine și că au greșit impunându-ți restricții? Ai devenit peste noapte mai german și mai european decât Merkel? Ți s-a activat vechea genă de „apărător al porților creștinătății"? Întrucât nu consideram „Alternativa
„Nenorocita de Merkel!” O întâmplare cu o emigrantă din România care voia să apere Germania de „pericolul islamizării” by https://republica.ro/die-rechnung-bitte [Corola-blog/BlogPost/338473_a_339802]
-
strigarea plugului de Crăciun. Și etnologul austriac Leopold Schmidt (1824-1892) afirmă în treacăt necesitatea de a privi comparativ folclorul agrar al tuturor popoarelor din Estul Europei, așa cum eruditul folclorist român, Petru Caraman (1898-1980), afirma că unele manifestări folclorice ale danezilor, nemților, englezilor, și francezilor amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de datina noastră, la alte popoare, de la acest obicei, lipsea textul de colindă
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
ale mortii mai spre sfârșitul războiului. În primăvara lui lui 1945 aliații începeau să se apropie de Berlin și comandantul lagărului a primit ordinul precipitat de a-i transfera pe copiii români într-un sat mai dosit, în gospodăriile unor nemți fideli Reichului, în scopul de a scăpa de culpabilizare pentru asemenea crime monstruoase. Copiii au fost exploatați o vreme de acești fermieri cu suflete de gheață, față de care unul din protagoniștii acestei odisei, același mereu lucid (Grigore), nu manifestă nici un
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_ii_gheorghe_parlea_1347305628.html [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]