378 matches
-
casă. Stau lângă (la) fereastră. etc. Fac excepție prepozițiile cu și de-a, care impun substantivului, numai în planul expresiei, morfemul determinării - articolul hotărât: Ioana a plecat cu trenul. Se joacă de-a războiul. În cazul prepoziției cu, substantivul rămâne nearticulat, dacă face parte din clasa semantică a substantivelor continue, concrete: Și-a făcut cafea cu lapte. A mâncat brânză cu smântână. A scris cu var. vs A scris cu stiloul. Unele din aceste substantive pot, însă, realiza și opoziția categorială
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scris cu var. vs A scris cu stiloul. Unele din aceste substantive pot, însă, realiza și opoziția categorială nedeterminare-determinare absolută: A scris cu var./ S-a jucat cu varul. Substantivele discontinue (trenul, stiloul etc.), precedate de prepoziția cu, pot rămâne nearticulate sau pot primi articol nehotărât, dacă, în plan semantic, realizează diferite grade ale „determinării” prin alte determinări sintactice: Ioana a plecat cu același (acest) tren. Ioana a plecat cu trenul de noapte. La genitiv-dativ, substantivele precedate de prepoziții primesc morfemul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Oameni ® caută oamenii oameni - complement direct Trecerea articolului hotărât de la un substantiv la celălalt reflectă (sau determină) schimbarea funcțiilor sintactice: complement direct - verb-predicat - subiect: Rolul articolului hotărât de marcă a identității funcționale de subiect a substantivului este condiționat de întrebuințarea nearticulată (când nu are alte determinări) a substantivului-complement direct. Într-un enunț precum Niște muncitori caută întreprinderea., topica redevine mijloc principal de marcare a identității sintactice funcționale; substantivul niște muncitori funcționează ca subiect. Același substantiv niște muncitori rămâne complement direct numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Niște muncitori caută întreprinderea. Articolul, hotărât sau nehotărât, se impune, în schimb, ca marcă absolută a identității de subiect a substantivului așezat după verbul-predicat: A revenit ministrul., S-a trezit deputatul., în opoziție cu identitatea de complement predicativ a substantivului nearticulat: A revenit ministru., S-a trezit deputat. și a identității de complement de comparație: El vorbește ca tata., în opoziție cu identitatea de complement predicativ a substantivului nearticulat: El vorbește ca tată. În legătură cu acțiunea principiului acordului, articolul posesiv-genitival marchează regentul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a trezit deputatul., în opoziție cu identitatea de complement predicativ a substantivului nearticulat: A revenit ministru., S-a trezit deputat. și a identității de complement de comparație: El vorbește ca tata., în opoziție cu identitatea de complement predicativ a substantivului nearticulat: El vorbește ca tată. În legătură cu acțiunea principiului acordului, articolul posesiv-genitival marchează regentul într-o relație de dependență de tip atributiv. În enunțul Acestea au fost principalele condiții de apariție a vieții pe pământ., forma de feminin singular a articolului genitival
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
necunoscut.” Dintre prepozițiile care cer acuzativul, doar prepoziția cu și locuțiunile în baza ei: împreună cu, la un loc cu etc. impun articularea substantivului: „Orice glas ascultă glas numai greierul prin ceas stă de vorbă cu tăcerea.” (L. Blaga) Substantivul rămâne nearticulat, dacă, sub aspect semantic, exprimă materia sau clasa de obiecte: „Și cum ospăta el, buf! cade fără sine în groapa cu jăratic.” (I. Creangă) sau dacă nearticularea lui este expresie a nedeterminării: „Cu sfetnici vechi de zile mă-întâmpinași în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectului în plan logico-semantic: element cunoscut, anterior: „Viori sunt femeile, tremur în palmă răsfrânt.” (L. Blaga) Același rol de marcă distinctivă dețin împreună articolul și topica, în enunțurile cu predicat sintetic: subiectul, substantiv articulat, precede verbul predicat, complementul direct, substantiv nearticulat sau articulat cu articol hotărât, urmează verbul predicat: „Durerea fizică (S) nu poate produce dureri morale (C.D.), dar durerea morală (S) produce uneori dureri fizice (C.D.).” (M. Sadoveanu), „Bunul simț (S) poate înlocui câteodată inteligența (C.D.), dar inteligența (S) nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acestea stau în cazul acuzativ: „Nae Gheorghidiu socotea că fusese „lucrat” de către colegii de partid și că numai din pricina aceasta fusese remaniat.” (C.Petrescu, Procust, 192) Când circumstanțialul de cauză se realizează prin adjectivul relativ care, substantivul din locuțiune rămâne nearticulat. Ambii termeni stau în cazul acuzativ: „Recunoștea cu multă ușurință meritele altora și nemeritele sale din care cauză lumea-i zicea că e un spirit observator...” (M. Eminescu, P.L., 269) • dativul: datorită (improprie): „Datorită stării de letargie nu m-am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe undele de vad.” (M. Eminescu, IV, 432) Este atribut de identificare atributul realizat prin adjective pronominale, indiferent de articularea sau nearticularea substantivului. De altfel, când sunt determinate de unele adjective pronominale (alt, același, care, orice etc.) substantivul este totdeauna nearticulat: „Se pare cum că alte valuri Cobor mereu pe-același vad, Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad.” (M. Eminescu, I, 204) iar când atributul se realizează prin adjectivul pronominal tot, substantivul e totdeauna
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad.” (M. Eminescu, I, 204) iar când atributul se realizează prin adjectivul pronominal tot, substantivul e totdeauna articulat: „Toate turmele pământului au aureole sfinte / peste capetele lor.” (L. Blaga, 96) Când regentul este nearticulat sau articulat cu articol nehotărât (cu excepția situațiilor de mai sus), funcția se realizează ca atribut calificativ: „E-o noapte udă, grea, te-neci afară.” (G. Bacovia, 94) Dintre elementele relaționale, adverbul întrebuințat prepozițional cât marchează realizarea atributului ca atribut calificativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dă comenzile. În asemenea hal am ajuns. «I-aș da io un milion să se lase împletită!» Aici, în împărăția dorului pierdut din nord, am cunoscut-o pe Finta Floare, cum îi spun toți. În Oaș, prenumele feminine se pronunță nearticulat. «Io-s Ileană, tu ești Mării și ea-i Floare...» Doamna Floare este o măiastră, ultima: ea împletea cel mai fain miresele din Oaș, dar acum e mai tristă ca un cântec bătrânesc. - Câte mirese ați împletit? - Cine le mai
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
întuneric, pe dibuite. A fi pederast ca un fag e un fag.225 Cât privește enunțurile fără verb, ele servesc mai ales introducerii de noi referenți ("O casă.", "Noaptea.") sau prezicerii (" Imposibil de înțeles", "Tristețe pretutindeni"...). Foarte adesea, substantivele sunt nearticulate. Trebuie să amintim câte ceva despre opera lui Nathalie Sarraute despre care se spune că este construită pe monolog interior. Această afirmație este discutabilă, căci studiul textelor scoate la iveală o realitate mai subtilă. Ne dăm seama de acest fapt din
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
deja, ai acestei noi meserii în țara noastră, pot reuși, în fine, coordona experiența concretă a medierii culturale, proces în care, cum spuneam, m-am angajat "spontan" acum aproape unsprezece ani, cu formele discursive deja existente, dar și cu cele nearticulate încă, de a transpune acest tip de experiență în regim academic. Cu alte cuvinte, a început să aibe din ce în ce mai mult sens pentru mine propria mea alegere, veche de când datează masteratul la care lucrez: aceea de a oferi ca "punct de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
semnul tăcerii, nearticulând-o explicit. Forbes Hill se oprește un moment pentru a discuta alegerea lui Nixon de a "îngropa [...] suficient de adânc, dincolo de suprafața discursului său"240 orice întrebare cu care publicul său țintă ar întâmpina premisele sale majore, nearticulate, de altfel, explicit, în adresa sa din 3 noiembrie 1969. În principiu, explică Hill, nimeni nu este dispus să chestioneze astfel de "adevăruri", ca cele implicate de președinte, în calitate de premise majore ale raționamentului său. Chiar dacă acestea nu au valoare de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
bazează, precum cea dintâi, pe predicția potrivit căreia retragerea imediată ar submina încrederea în calitățile de conducător (al lumii politice adăugirea mea) ale Statelor Unite ale Americii; desigur, este vorba de încrederea aliaților. Premisa (majoră) pe care se bazează raționamentul, în aceeași măsură nearticulată în discurs ca și cele dinaintea ei, atestă că "aliații nu au încredere decât în cei care dețin puterea și, în același timp, sunt dispuși să acționeze în interesul lor"241. Dacă așa stau lucrurile, devine evident, iar Nixon nu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
urmare, în baza dovezilor evidente, șansele președintelui de a ajunge la compromis pe calea negocierii par, nu-i așa, nule. În orice caz, observația de bun simț a lui Nixon, care, ca în cazurile precedente, funcționează în baza unei predicții nearticulate, potrivit căreia "nici o putere convinsă că se apropie de victorie prin impunerea unor concesii repetate nu va fi dispusă să negocieze"245, îl ajută pe președinte să facă un pas mai departe în raționamentul său, cu ajutorul altui factor persuasiv de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de retragere a trupelor americane din Vietnam este cea a anunțării unei date fixe (până) la care se va realiza, efectiv, acest plan, sau a păstrarii flexibilității în privința datei respective. Nixon întrebuințează o altă predicție cu rol de premisă majoră nearticulată în raționamentul său, care sună în felul următor: anunțarea datei (până) la care va avea loc retragerea trupelor americane din Vietnam nu va avea alt efect decât să împiedice orice înclinație a adversarului înspre posibilitatea negocierii. Negocierea, spune cunoașterea comună
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
meu la întrebarea (retorică) de mai sus poate că nu este unul eminamente futil. Evident, și acest răspuns, ca toate răspunsurile pe care le putem oferi, vreodată, unor între-bări mereu particulare, care selectează și deliniază, mereu tranșant, între "articulat" și "nearticulat", între spus și nespus, între ascundere și neascundere, revelare sau adevăr (aletheia), este unul pe măsura întrebării. În mod necesar, o dată ajunși împreună, pe "această pagină", interpelarea noastră comună, în acest moment, o constituie și o facilitează însuși discursul. Răspunzând
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ipostaze de manifestare în care individul, după o sentință nicasiană, "se distribuie fără să se împartă". Praxisul se apropie de ideal prin ordine și raționalitate, iar factorul spiritual asumă strategii diriguitoare și investiri cu semnificație în lipsa cărora activitatea ar deveni nearticulată, nestructurată, incomprehensibilă. Pe de o parte, actul vine, prin multiple tendințe ale automatismului (angajat în demersul practic) către armonie și stabilitate, în întâmpinarea mesajului modelator supraordonat. Pe de altă parte, o viziune destinală superioară înnobilează cu fiecare intervenție conștientă mecanismele
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sistemele 1 și 2 se raportează la textul pronunțat; 3, 4 și 5 la expresia corporală; 6, 7 și 8 la aparențele exterioare ale actorului; 9, 10 și 11 la aspectul locului/spațiului scenic; 12 și 13 la efectele sonore nearticulate [...] primele 3 mari categorii de semne îl privesc direct pe actor" (Kowzan, 1975, p. 205). 70 Pentru valențe ale luminii în spectacol, vezi Cărbunaru, 1988, pp. 59-60. 71 Pentru o prezentare, în diacronie, a costumului în teatru, vezi Corvin, 1991
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
alt tip de conținut: întrebări, teme de gândire, semnale privind lucruri faine și interesante (cărți, restaurante, filme, muzică etc.), concursuri, mici povești de viață comprimate într-un paragraf. Potrivit lui Cristian Lupșa, DoR a urmat, în promovarea prin Facebook, o strategie (nearticulată în vreun cod de proceduri formal din redacție) al cărei punct esențial este că „am vrut ca ce spunem pe Facebook să ofere ceva. N-am vrut ca pagina să fie un perete de oferte. Ci să avem status-uri
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
a) „Săgețile pluralului” macaragiu ............ ............ vizitiu ............ ............ un surugiu niște ............ toți Din dreptul articolului nehotărât un pleacă niște săgeți spre substantivele macaragiu, vizitiu, surugiu, geamgiu, fiu. Se vor scrie formele pluralului substantivelor masculine de mai sus cerute de articolul nehotărât niște (substantive nearticulate, scrise cu -ii ) și de adjectivul toți ( substantive articulate, scrise cu -iii). a) „Labirintul ortografic” o bucătărie farmacie florărie jucărie prietenie niște ............ ............ ............ Din dreptul cuvintelor o, niște, toate, pornesc câte trei săgeți spre cuvintele: bucătărie, farmacie, florărie, jucărie, prietenie. Se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a) „Labirintul ortografic” o bucătărie farmacie florărie jucărie prietenie niște ............ ............ ............ Din dreptul cuvintelor o, niște, toate, pornesc câte trei săgeți spre cuvintele: bucătărie, farmacie, florărie, jucărie, prietenie. Se vor scrie sub fiecare substantiv feminin la numărul singular, formele de plural (nearticulate - scrise cu -ii) cerute de niște, în legătură cu indicațiile labirintului, și formele de plural articulate cerute de săgețile sau drumurile adjectivului toate. b) “Eu spun una...tu spui multe” Este un exercițiu- joc pentru învățarea și utilizarea corectă a formelor de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Roma, a căzut în apa Tibrului. Și iată că brusc, în șocul căderii îi fulgeră în minte melodia pe care n-o găsea când o căuta! în acest caz, inspirația e renașterea spontană, luminoasă, sintetică, a unei mai vechi preocupări nearticulate. Dar această revenire împlinită nu distruge nimic din natura extraordinară a inspirației. În mistică, Dumnezeu nu e o preocupare continuă? Și totuși, când el se descoperă în momentul culminant al extazului, când flacăra dumnezeiască aprinde focul din vatra îndelung pregătită
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]