595 matches
-
transformă învățătorul într-un emițător de cunoștințe, iar pe elev într-un receptor pasiv. Această situație este contraindicată. De aceea, orice învățător trebuie să-și selecteze foarte atent materialul de expus și să nu se lase furat de frumusețile de neasemuit ale cunoștințelor geografice. Didactica modernă subliniază că elevul trebuie să participe efectiv la oră în tot timpul celor 50 de minute. Ca să modernizăm această metodă este necesar ca treptat să reducem pe cât posibil timpul de expunere a învățătorului și să
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
și visători într-un vertij de culori, mirosuri și senzații. Două personaje masculine rețin în special atenția, și anume preotul Viktor și rabinul Menașa. Cu primul, muribundul Alik are un dialog emoționant, vajnicul slujitor al ortodoxiei, aparent neconformist, probând o neasemuită fervoare teologică, ceea ce nu-l împiedică să accepte, la propunerea lui Alik, drept ultimă împărtășanie, un păhărel de tequila Margarita. La rândul său, rabinul Menașa (audiatur altera pars), expert, printre altele în filosofia ebraică din Evul Mediu, în fond un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
noi din 1942. Cea de a doua perioadă de creație a debutat după de al doilea Război Mondial și s-a concretizat în volumele Zi după zi (1946), Viața nu e vis (1949), Verdele fals și cel adevărat (1956), Pământul neasemuit (1958), A da și a avea (1966).13 Versurile din ceste volume sunt influențate de două îndeletniciri filologice ce sprijină și întregesc maturizarea literară a poetului: traducerea poeziei vechi, latine și grecești, alături de meditația asupra rolului creatorului și al poeziei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Alexandru Borza este strâns legat de Carpații Meridionali pentru a căror valorificare eficienta În scop turistic a militat neobosit. Propunerile, proiectele și studiile sale stau mărturie vie a sincerei dorințe de care era Întotdeauna animat de punere În valoare a neasemuitelor resurse turistice pe care Carpații Meridionali le posedă. Apariția ghidurilor turistice Amploarea pe care o luase mișcarea turistică montană din România, impunea apariția unor ghiduri turistice, care să prezinte traseele mai importante, În special cele amenajate și marcate. La această
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
alte elemente, cum ar fi cele legate de valorificarea potențialului hidroenergetic, a celui turistic În toată complexitatea și dimensiunea lui. Reprezentând un important rezervor de biodiversitate, Carpații sunt În același timp „un tezaur natural unic” de o mare diversitate și neasemuită frumusețe. Importanța istorică. Carpații, sunt atât de profund Înrădăcinați În conștiința colectivă a neamului românesc și ca urmare a faptului, că ei au reprezentat dintotdeauna, cetatea naturală de apărare și de rezistență În fața numeroșilor invadatori, care i-au calcat hotarele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
celui mai important și mai mare ,,Parc Național” din țară (Parcul Național Retezat) cu o floră și o faună cu totul aparte; a minunatelor chei dăltuite În stîncă, cum ar fi cele ale DÎmbovicioarei, Cernei, Ghimbav-Rucăr, Sohodolului, Gilortului etc.; a neasemuitelor figuri zoomorfe din Bucegi, Făgăraș și Mehedinți; a splendidelor lacuri glaciare din Retezat, Făgăraș, Parîng etc.; a numeroaselor monumente ale naturii cum ar fi: Rezervația de liliac de la Ponoare, rezervația complexă BÎlea, Pădurea Borovăț, Pădurea de castani comestibili Polovragi, etc.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de jneapăn Voineasa (VÎlcea) etc. Am lăsat intenționat la urmă Parcul Național Retezat, deoarece este aproape singurul care se bucură de un statut aparte În România și merită o discuție separată. Cu o suprafață apreciabilă de 38.047 ha și neasemuit ca frumusețe, aici turistul găsește nu numai o floră și o faună de neegalat, căderi de apă și lacuri glaciare mărețe, o diversitate a formelor de relief, dar și un bun echilibru natural, reducîndu-se la maxim intervenția omului, deci obținîndu-se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
deci obținîndu-se un echilibru ecologic. O excursie În Parcul Național Retezat - cu respectarea strictă a regulilor impuse - constituie o experiență unică, plină de grandoare și de farmec. În mod practic intri În intimitatea unei frumuseți cu adevărat miraculoase. Față de aceste neasemuite frumuseți, În condițiile agresivităților actuale, inclusiv de la nivel departamental și guvernamental prin amenajarea unui drum modernizat a cărui construcție este În curs, va polua masiv zona protejată, unică În Europa din multe puncte de vedere. Mult mai numeroase decît rezervațiile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
peșterile, care datorită elementelor lor componente sunt declarate monumente ale naturii. Numite În diverse feluri „sere ale adîncurilor”, „continentele subterane”, „grădini geologice subterane”, „muzee subterane”, „labirinturi subterane”, „laboratoare subterane” etc. ele copleșesc prin frumusețe și măreție. Adevărate paradisuri ale frumuseții, neasemuitele flori de piatră, ori imense săli În tavanele cărora atîrnă maiestoase policandre cu sute și mii de brațe, ce au fost realizate În sute de mii de ani - Îi cuprind pe turiști Într-o vrajă din care cu greu se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Meridionali Muntele a atras dintotdeauna omul, exercitînd asupra lui o fascinație deosebită. Pornind de la apele de munte, care prin calitățile lor impresionează În mod deosebit turiștii, apoi apele minerale și termale, crestele și piscurile mărețe, flora și fauna de o neasemuită frumusețe și originalitate și diversitate ca și de prezența unor obiective create de om, toate acestea la un loc se constituie În tot atîtea elemente cu forță de atracție. Putem afirma că dintotdeauna omul a căutat să se Întovărășească cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Dinicu Golescu, V. Alecsandri, N. Bălcescu, L. Rebreanu, N. Iorga, L. Blaga, G. Coșbuc, Ionel Teodoreanu, I. Minulescu, M. Sadoveanu etc., Înțelegem că numai o stațiune cu totul deosebită putea să adune prin calitățile sale, atîtea nume celebre. Impresionați de neasemuitele frumuseți ale acestei stațiuni, numeroși poeți au reținut-o În operele lor, unii pictori recunoscuți au pictat-o cum ar cu cele 2 tablouri din muzeul național de artă al Serbiei de la Belgrad etc. Cu toate acestea o analiză comparată
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și de Întreținere corespunzătoare a curățeniei etc. 5.5.6. Poiana Brașov - Poiana Soarelui - Poiana Turismului Supranumită și „Poiana Soarelui” datorită celor cca 280 zile Însorite din an, sau de „Grădina Balcanilor” datorită abundenței deosebite a vegetației, compusă dintr-o neasemuită armonie Între pajiștele presărate cu flori multicolore și pîlcurile de molizi ce se prelungesc din pădurea ce acoperă o bună parte a Cristianului Mare, stațiunea Poiana Brașov privită În toate componentele sale (bază materială de cazare, gastronomică, de agrement, calitatea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pacea aceasta?! De la Bunul Dumnezeu, răspunse călugărul. Da, frate, eu știu că toate sunt de la Bunul Dumnezeu, dar vreau să știu pentru care faptă mai ales, crezi că ți-a dăruit Dumnezeu o asemenea pace?! Atunci călugărul, cu o lumină neasemuită pe chip, i-a zis: Când am îmbrăcat această haină monahală, am fost hotărât să dau ascultare tuturor poruncilor, dar mai ales, am făcut un legământ cu mine însumi să nu judec pe nimeni, ci numai pe mine. Și am
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cărui capital Patna a fost reședința împăratului Ashoka, leagăn al oficializării budismului, Buddha însuși provine din Mithila, Bihar; tot de acolo este Mahavira, fondatorul jainismului și tot aici de veacuri femeile din Mithila transmit din mamă în fiică o artă neasemuită - pictură murală, un fel de dar de logodnă și de căsătorie care sintetizează un adevărat tezaur artistic cu motive folclorice, dar și tantrice, celebrând fertilitatea, iubirea și complementaritatea genurilor) și în Orissa unde sunt multe comunități tribale, unde sărăcia, analfabetismul
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
editoriale, a răzbătut o stare de mulțumire; ni s-a omagiat activitatea și ne-au îndrumat să nu ne oprim cu ceea ce am început, toată lumea, la unison, fiind de părere că înregistrarea în documente a acțiunilor diplomatice ilustrare a unei neasemuite politici externe române -, care vor rămâne peste veacuri, constituie îndeplinirea unei elementare îndatoriri patriotice pe care ne-o asumăm odată cu îmbrățișarea carierei diplomatice, o expresie a dragostei de țară și de neam, un gest de respect pentru cei care s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
și gălăgioși pregătesc terenul pentru ca țara noastră să devină o colonie de Mileniul al III-lea. Cine gândește altfel, spre a se scoate în evidență ("lăudându-se pe sine") ori pentru alte motive, lovește în România. În modul său caustic neasemuit, M. Eminescu semnala meteahna moravurilor din societatea noastră, în versurile următoare: "Ai noștri tineri la Paris învață La gât cravatei cum se leagă nodul, Ș-apoi ni vin de fericesc norodul ............................................................ Ce au uitat pân' și a noastră limbă, Pretind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
intruși dornici de a-mi cunoaște corespondența, nu mai eram sigur dacă primeam toate misivele, sau dacă plecau cele pe care le expediam. Această carte de vizită, a fost ultimul semn de viață de la omul de rară finețe și de neasemuit caracter, care a fost prof. univ. George Țanu. Sa stins, de un atac de cord, În plină putere de creație, fără să mai aibă vreme a-și exprima regretul că părăsește viața - Vale a plângerii - În care n-a avut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în lumina soarelui. Am avut o tresărire, de parcă atunci o vedeam pentru prima oară. Mitropolia strălucea tot mai tare.. parcă ar fi luat toată lumina soarelui. Cât e de măreață ! murmură cineva cu mirare. Avea dreptate. Era de o monumentalitate neasemuită. Perfecțiunea, surprinzătorul echilibru al proporțiilor sale, armonia fațadelor sale, făceau din ea cel mai frumos edificiu religios al Iașului și al țării. Din orice loc.. ar fi privită, apare înălțânduse în toată gloria sa, în toată măreția sa... dominând totul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Cu fiecare pas, școala ieromonahului Veniamin rămânea în urmă... Cu capela... cu sălile de clasă și holurile largi și lungi fără sfârșit; rămâneau în urmă lăcrimând bătrânii castani, care ne-au ocrotit la umbra lor adolescența... Dar, mai ales, rămâneau neasemuiții noștri dascăli, care ne-au învățat să ascultăm glasul tainic din inima pământului strămoșesc, să ne uităm adânc în trecutul lui, și să-l iubim. Trecutul tot, rămânea în urmă. Simțeam cum se rup bucăți din mine... În urechi îmi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
erau în principal morale. Iar geniul italian își afirmă preeminența pe terenul sentimental și moral. Comte îi acordă acestuia meritul de a fi pus întotdeauna arta înaintea științei. El îi aduce un adevărat cult celui pe care-l numește întruna „neasemuitul Dante”, în parte, probabil, și din rațiuni de ordin intim : iubirea platonică pe care i o poartă Clotildei de Vaux - pe care, după moartea ei prematură, a transformat-o în madona religiei pozitiviste - o reproduce pentru el, peste veacuri, pe
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
putea să furnizeze și un complement estetic cultului concret al Umanității. Unui italian de geniu, convertit în prealabil la pozitivism, îi va reveni misiunea să compună o epopee, un mare poem care va celebra ieșirea din revoluția occidentală „tot așa cum neasemuita compoziție a lui Dante a instituit începutul ei”. Acest poem al Umanității, pe care Comte recunoaște că e incapabil să-l scrie, va trebui să se inspire totuși din criza cerebrală a cărei victimă a fost filozoful în tinerețe. De
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cinstea mareșalului Pilsudski la Sowiniec. Joi, 1 iulie. Ora 1130. Carol al II-lea și Mihai au plecat din Polonia spre țară cu trenul regal. După plecarea oaspeților români, ziarul „Kurjer Poranny” scria: „Tineretul polonez a aclamat cu o căldură neasemuită pe Suveran și pe Marele Voevod Mihai, reprezentant al noii generații.” Vineri, 2 iulie. Trenul regal intră în țară prin gara Ghica Vodă. În drum spre București oprește în gara Frasin, la ora 10. Carol și Mihai au fost întâmpinați
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
doar una. Albastră. Din mijlocul cupolei coboară în mijlocul arenei un scut uriaș de bronz și un glas nevăzut, cu timbru cald, anunță în sală: "Poveste orientală". În arenă intră un cal alb și în șaua lui se află o femeie neasemuit de frumoasă, în văluri albastre. Calul pășește încet, elegant, ca într-un manej de dresură. Perdelele se dau în lături și apare un alt cal alb, călărit de un prinț frumos, îmbrăcat în argint. Prin gesturi largi, el îi jură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
crez asumat, pe care l-a slujit onest și de care nu s-a lepădat niciodată în unele dintre scrierile sale cu subiecte istorice - în special în acele mai vechi - „Neamul Șoimăreștilor” și „Șoimii”. De altfel, destul de palide imagini ale neasemuitelor epopei sienkiewiciene, în care totuși palpita un suflet românesc și o neîndoielnică dragoste de trecutul neamului său. M-am întrebat mereu, fără să-mi pot răspunde vreodată, cum se împacă această dragoste de trecutul românesc cu admirația lui față de comunismul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
se putea loc mai potrivit pentru descălecatul lui Dragoș-Vodă, unde poate și râul poartă numele cățelei voievodului, Molda, strivită de zimbrul săgetat de arcașii voievodului. Locul amintit, în care s-a săvârșit descălecarea, este descris cu pioșenie de către marele și neasemuitul scriitor Mihail Sadoveanu în romanul său istoric Nicoară Potcoavă. Nu greșim când oamenii gospodari ai obștii satului se mândreau că au trăit și trăiesc pe meleaguri de legendă și glorie - Țara de Sus, Țara fagilor (arboroasa) prin care a călcat
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]