558 matches
-
Mazilu în Independența națională, gândire și acțiune românească, ideea lui Mihail Kogălniceanu, a conturat mai mulți factori obiectivi și subiectivi, fiind un imbold al evoluției luptei de sute de ani, a poporului pentru dobândirea dreptului de a se dezvolta în neatârnare și respect. O lucrare care se referă la activitatea diplomatului român începând din 1876 este, Mihail Kogălniceanu și independența României, scrisă de Nicolae Corivan. Ca trăsături specifice în ceea ce privesc obiectivele lui diplomatice sunt grija deosebită pentru relațiile cu Rusia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
lumii ca popor liber și independent este 18771878, când mici la număr dar mari la suflet am ridicat 60.000 de luptători și am înfrânt dușmanul de veacuri, am ieșit victorioși și cu drept cuvânt am cerut lumii să recunoască neatârnarea și independența noastră. Războiul din 1877-1878 ne afirmă în fața lumii ca un popor de viitor. Participarea României la războiul din 1877 1878, a adus țării independența națională și o situație de prestigiu, (în 1881 întrețineam relații cu 18 state inclusiv
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
independenței, Ed. Junimea, Iași, 1978. Bossy, R, V, Politica externă a României între 1873-1880, Ed. Cultura națională, București. Boldescu, Radu, Războiul ruso-româno-turc (1877-1878), Ed. Tipografiei Scoalei militare infanterie, Sibiu, 1926. Brăteanu, I. Gheorghe, Mihail Kogălniceanu, București, 1944. Căzănișteanu, Constantin, Războiul neatârnării României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1877. Ciochir, Nicolae, Războiul pentru independența României în contextul european, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1977. Cioculescu, Șerban, Mihail, Kogălniceanu, București, 1943. Cojbuc, George, Războiul nostru pentru neatârnare, Ed. Tipografiei Gutenberg, București, 1899. Corivan
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Kogălniceanu, București, 1944. Căzănișteanu, Constantin, Războiul neatârnării României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1877. Ciochir, Nicolae, Războiul pentru independența României în contextul european, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1977. Cioculescu, Șerban, Mihail, Kogălniceanu, București, 1943. Cojbuc, George, Războiul nostru pentru neatârnare, Ed. Tipografiei Gutenberg, București, 1899. Corivan, Nicolae, Lupta diplomatică pentru cucerirea independenței României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1977. Coman, Ioan, Cronica Participării armatei române la războiul pentru independență, Ed. Militară București, 1977. Cristian, Vasile, Istoriografie generală, Ed. Did. și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ruso-româno-turc, Ed.Tipografiei „Universitara” București, 1904. Documente privind istoria României. Războiul pentru independență, volumul I-IX Ed. Academiei, București, 1952-1954. Dragnea, Radu, Mihail Kogălniceanu, București, 1926. 82 Erbiceanu, Constantin, Mihail Kogălniceanu, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1891. Furtună, Horia, Războiul pentru neatârnare 1877-1878, București, 1927. Gliga Vasile, Diplomația română în slujba independenței, Ed. Politică ,1977. Giurescu, C.C., Giurescu D.C. Dinu, Istoria românilor. Din cele mai vechi timpuri și până astăzi, Ed. Albatros, București, 1971. Istoria României, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1963
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
astăzi, Ed. Albatros, București, 1971. Istoria României, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1963. Istoria modernă a României, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1987. Istoria Românilor, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1998. Istoria Românilor, Ed. Corint, București, 2010. Ițescu, Gheorghe, Războiul neatârnării, Ed. Cartea Românească, București, 1927. Iorga, Nicolae, Războiul pentru independența României, Ed. Cultura națională București, 1927. Idem, Mihail Kogălniceanu, scriitorul, omul politic, românul, Ed. Fundației, București 1935. Kogălniceanu, Mihail, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Berlin, 1837
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
C. Brătianu, la Congresul de pace de la Berlin. S-a stins din viață la 1 iulie 1891, lăsând în urmă o vastă activitate. 13 CAPITOLUL II Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească până la primul război mondial Lupta pentru neatârnare a fost în întreaga istorie a românilor, un freamăt și un catatlizator al spiritualității diferitelor epoci, al conștinței maselor populare. Marile momente ale istoriei noastre naționale consemnează acest adevăr, cu forța de convingere a exemplelor care, n-au încetat să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
pentru a se asigura dezvoltarea autonomă a țării, Kogălniceanu demonstrează că “Turcia nu are drit și încă mai puțin interes de a se împotrivi la aceasta ... când ea a învățat atât și învață în toate zilele a estima cât prețuiește neatârnarea staturilor, negreșit că nu ea tocmai ar putea avea iseea de a o jigni cât de puțin.”. Marele gânditor aprecia că neăendența unei nații presupune neatârnarea e, deoarece cel mai sfânt dintre drituri “este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
când ea a învățat atât și învață în toate zilele a estima cât prețuiește neatârnarea staturilor, negreșit că nu ea tocmai ar putea avea iseea de a o jigni cât de puțin.”. Marele gânditor aprecia că neăendența unei nații presupune neatârnarea e, deoarece cel mai sfânt dintre drituri “este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia”. Kogălniceanu pe baza cercetărilor făcute ajunge la concluzia că a fost o vreme când Valahia și Moldova, deși de sute de ani puse de bună
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
zilele a estima cât prețuiește neatârnarea staturilor, negreșit că nu ea tocmai ar putea avea iseea de a o jigni cât de puțin.”. Marele gânditor aprecia că neăendența unei nații presupune neatârnarea e, deoarece cel mai sfânt dintre drituri “este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia”. Kogălniceanu pe baza cercetărilor făcute ajunge la concluzia că a fost o vreme când Valahia și Moldova, deși de sute de ani puse de bună voie voie sub suzeranitatea Înaltei Porți, purtau încă mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
lui Mircea și al lui Bogdan. În concepția marelui gânditor, independența nu exclude recunoștința, dar nu față de orice altă națiune. “ Recunoștință poporului român poate dar simți, însă numai pentru acea nație care și-ar întrebuința influența și armele spre apărarea neatârnării, libertății și driturilor sale, pentru ca sub scutul acestora să poată ajunge la acea bunăstare și la acea dezvoltare matrială și intelectuală la care este și el chemat.” Astfel, Kogălniceanu apreciază că “ numai pentru o asemenea nație dreaptă și adevărat protecatoare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
atacurile timpului, cu toate năvălirile barbarilor, a rezistat și s-a ținut până astăzi... nu este cu putință ca să fie osândită de către providență, să piară tocmai acum în secolul naționalităților”. Înflăcăratul apărător al independenței atrăgea atenția 15 asupra faptului că neatârnarea se obține și se păstrează cu sacrificii și jertfe. A fi independent arăta Mihail Kogălniceanu în, Texte social-politice alese, înseamnă a ți statornici politica externă potrivit intereselor proprii, promovând obiectivele fundamentale ale țării tale în relațiile cu celelalte țări. În
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
nevoie - reforme care până acum în mare parte s-au împiedicat numai prin înrâuririle din afară și prin lipsă de stabilitate dinăuntru. De aceea, dar, înainte de toate stăruim i să cerem de la dreptatea providențială a Europei că existența națională și neatârnarea să ni se respecte „ precum în drit asămene și în faptă”, și atunci patria noastră singură va dovedi că știe a răspunde la așteptările marilor puteri. După cum demonstra eminentul gânditor, nici din tratatele anterioare cu Poarta, nu lipseau normele prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
respecte „ precum în drit asămene și în faptă”, și atunci patria noastră singură va dovedi că știe a răspunde la așteptările marilor puteri. După cum demonstra eminentul gânditor, nici din tratatele anterioare cu Poarta, nu lipseau normele prin care se consemna neatârnarea, autonomia. Ridicându-se cu hotărâre împotriva încălcărilor independenței Principatelor Române, Mihail Kogălniceanu, demonstra cu forța de convingere a faptelor că: a. neatârnarea țării este premisa majoră a reformelor trebuitoare poporului, b. fără independență dezvoltarea este de neconceput, c. neatârnarea presupune
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
puteri. După cum demonstra eminentul gânditor, nici din tratatele anterioare cu Poarta, nu lipseau normele prin care se consemna neatârnarea, autonomia. Ridicându-se cu hotărâre împotriva încălcărilor independenței Principatelor Române, Mihail Kogălniceanu, demonstra cu forța de convingere a faptelor că: a. neatârnarea țării este premisa majoră a reformelor trebuitoare poporului, b. fără independență dezvoltarea este de neconceput, c. neatârnarea presupune și apărarea intereselor naționale ale tuturor românilor cu celelalte țări, în ansamblul relațiilor externe. În structura lucrării, având în vedere obiectivul propus
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
consemna neatârnarea, autonomia. Ridicându-se cu hotărâre împotriva încălcărilor independenței Principatelor Române, Mihail Kogălniceanu, demonstra cu forța de convingere a faptelor că: a. neatârnarea țării este premisa majoră a reformelor trebuitoare poporului, b. fără independență dezvoltarea este de neconceput, c. neatârnarea presupune și apărarea intereselor naționale ale tuturor românilor cu celelalte țări, în ansamblul relațiilor externe. În structura lucrării, având în vedere obiectivul propus, este acordat un spațiu important activității diplomatice al lui Mihail Kogălniceanu, oglindită în istoriografia românească. Cronologia însă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de la San Ștefano privitoare la România. Atunci Kogălniceanu dădu citire memorandumului său în care, printre altele subliniază că „ nici o parte a teritoriului ei actual nu trebuie dezlipită de România”. 10 În 1899 apare lucrarea lui George Coșbuc, Războiul nostru pentru neatârnare, care reprezintă o povestire a războiului de independență. Secolul al XX lea aduce pe firmamentul gândirii universale seria marilor cuceriri, nu numai în câmpul științelor pozitive ci și în cel al științelor sociale și implicit în istorie. Înrâurirea noilor metode
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
la războiul independenței, Alexandru Lapedatu prezentând, Antecedentele Istorice ale Independenței românilor, îl definește pe omul de la 2 mai și 9 mai, ca o mare personalitate ce a contribuit la formarea și consolidarea statului român. În lucrarea 10 Mai, Războiul pentru neatârnare, Stelian Voinescu, prezintă lupta diplomatică dusă de Mihail Kogălniceanu pentru Basarabia. În această privință, consideră autorul, sunt demne de amintit două din răspunsurile ministrului de externe. La scrisoarea unuia din secretarii lui Gorceakov în care se spunea că: În cazul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de preț, cunoscător adânc al istoriei neamului și a firii românești, este o inteligență vie, un talent minunat, dar mai presus de toate este o autoritate în înțelesul cel mai bun al cuvântului. Horia Furtună, în lucrarea intitulată ,Războiul pentru neatârnare (1877-1878,) îl înfățișează pe Kogălniceanu încercând să definească raporturile anterioare proclamării independenței cu Turcia. „sunt niște legături sui generis, niște legături care erau slabe, când românii erau tari, niște legături care erau tari când românii erai slabi”. Aceste legături deveniseră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
să facă loc altora mai conforme cu spiritul veacului. Relații noi izvorând din acest drept - existență liberă - urmau a fi statornicite după încheierea conflagrației balcanice. Edificatoare pentru viziunea sa - a lui Kogălniceanu - prezentată de Gheorghe Ghițescu, în cartea sa, Războiul neatârnării. „După stăruințele a trei generațiuni, după stăruințele și sacrificiile părinților noștri, statul român s-a format. A sosit acum timpul ca acest stat să dovedească și el Europei, prin energia și abnegația tuturor claselor sale sociale și mai ales, pe
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
credea foarte apropiată și nici să vadă România la masa tratativelor de pace, mai ales că intenționa să obțină, pe seama ei, noi achiziții teritoriale. Armata rusă s-a concentrat la Dunăre, între Giurgiu și Zimnicea, scria Gheorghe Ghițescu în, Războiul neatârnării, din 1927. Autorul descrie desfășurarea evenimentelor pe frontul balcanic subliniind că armata rusă, la 1415/26 -27 iunie 1877 ea a trecut fluviul cu sprijinul artileriei, infanteriei și a vaselor românești de pe Dunăre. Ulterior, a început înaintarea pe trei direcții
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
pământ românesc ar fi să se zguduie într-un popor credința în tratate și în dreptul însuși. Pe masa congresului fu depus actul prin care țarul autoriza ratificarea convenției de asigurare a integrității teritoriului român. 41 Sixtil Pușcariu, în lucrarea, Războiul neatârnării (1877-1878,) îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu preocupat de înzestrarea cu armament a armatei. R.V. Bossy, în lucrarea, Politica externă a României între 1873-1880, îl vede pe Mihail Kogălniceanu în prima parte a activității sale ca ministru al Afacerilor Străine, un
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în fața Adunării Deputaților, independența țării. Parlamentul consacra prin votul său independența absolută a României, act realizat prin voința întregii națiuni și împotriva oricăror adversități externe. România era, astfel, singura dintre țările din sud-estul 47 Europei angajate atunci în lupta pentru neatârnare care-și proclama independența, folosind aceeași tactică bine cunoscută, ”prin noi înșine”. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a-și preciza poziția după
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a-și preciza poziția după încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca un fapt împlinit. Cercetând mai departe Documentele, acestea descriu desfășurarea luptei românilor pentru cucerirea neatârnării. Documentele arată că prin efectuarea mobilizării armatei de operațiuni i s-au adăugat unitățile de ordine și de pază ale graniței, garda orășenească precum și recruții anului 1877, pentru înarmare s-au folosit cei 914 mii de lei ai desființatei dări
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
externe limitele guvernelor conservatoare anterioare, scria Dan Berindei în articolul, Mihail Kogălniceanu și problemele politicii externe românești. În situația existentă Mihail Kogălniceanu a încercat să obțină de la Imperiul Otoman, în schimbul neutralității, concesii care trebuiau să ducă în ansamblu, la recunoașterea neatârnării României. O lună mai târziu când a constatat că Poarta, cât și celelalte puteri nu erau dispuse să satisfacă dorințele exprimate în memoriul său din 15 iunie, Mihail Kogălniceanu a adoptat o poziție mai radicală pe care a oglindit-o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]