487 matches
-
reședința sau locuința, precum și semnătura persoanei care declară apelul. ... (2) Pentru persoana care nu poate să semneze, cererea va fi atestată de un grefier de la instanța a cărei hotărâre se atacă sau de avocat. ... (3) Cererea de apel nesemnată ori neatestată poate fi confirmată în instanță de parte ori de reprezentantul ei la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită. ... (4) Apelul se motivează în scris, arătându-se motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază. ... ---------- Art. 412
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
de realizare curriculară, ca activitate didactică secundă sau derivată, manualul și programa școlară fiind urmărite pas cu pas în desfășurarea succesivă a lecțiilor. Manualul și programa. sunt, pentru această perioadă, termeni tehnici substituenți ai conceptului de proiectare, încă neutilizat, respectiv neatestat. Etapa a II-a, intermediară, a didacticilor cu influențe ideologice socialiste (pe care o situăm între anii 1948 -1990), debutează cu lucrări colective, editate de instituțiile educaționale naționale, apărând ulterior și lucrări de autor. Evaluând design-ul corelațiilor dintre concepte
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
hipocoristicul românesc Gheorghiță și slavizatul Iorgu) și de înrudirea de sens cu cel de al treilea. Gheorghe își are originea în numele personal grecesc Geórgios (Gheórghios), strâns legat de georgós, "lucrător al pământului, agricultor, țăran". Cuvântul are la bază o formă neatestată * ga- vorgos, compus din gá (în dialectul atic gé) "pământ" și (v)érgon, "muncă, lucru"440. În cercetările de onomastică 441, Dumitru, care stă la baza numelui anchetatorului Dumitrescu, corespunde gr. Demétrios (fem. Demetría), tradus încă din antichitate prin "pământul-mamă
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a toponimelor cu ipotetică origine traco-dacică sau latinească o reprezintă numele greu de asociat formal și semantic cu apelative ori antroponime romînești sau aparținînd populațiilor cu care au trăit romînii de-a lungul timpului. Pînă în prezent, doar cîteva toponime neatestate în perioade foarte vechi au fost puse pe seama moștenirii traco-dacice ori latine, gradul de probabilitate al acestor soluții nefiind foarte ridicat. Este cazul, de pildă, al numelor Ascura, Cindrelul, Călcaza, Parîngul, Bucegi, Buscatu, Sîncel, Sumatu Abrud, Bihor etc. Principiul etimologiei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
antroponimice, pornindu se de la prezența destul de frecventă în documentele din secolele al XV-lea și următoarele a unor nume de persoane similare toponimului (Bîrlad, Bărlad). A fost reconstituit și un hipocoristic *Brlat (alături de scr. Brlan, Brlek, Brlic) al lui Bernardus, neatestat însă în documentele romînești, ceea ce i-a făcut pe unii cercetători să considere că antroponimele Bîrlad, Bărlad au putut proveni de la toponimul Bîrlad, nu invers. În schimb, prin combinarea temei scr. brlaga, „mocirlă, mlăștinos“, cu sufixul colectiv scr. -ad, a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dintre acestea: sl. vihri, „furtună“, care ar fi evoluat la rom. vifor, magh. vihar (comparabil cu toponimele rom. Viforlat, Voforoasa); srb. Bihor < vihor; ceh Bihorŭ); un nume de persoană cu baza sl. vihorŭ > bihoru (ca în vlah > blah, voștină > boștină), neatestat însă (deși N. Drăganu consemnează un Bihor, care poate fi maghiar sau romîn). Bihorel de Vînt poate proveni din Vihorel < Viforel, iar zicala populară să te bihorești, să nu putrezești l-ar putea evoca pe Bihor, dar și pe vifori
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pe care se află Cernavodă), care însă nu poate justifica apariția, inclusiv în maghiară, la inițială, a secvenței cra, și evoluția su > ș (iar identificarea cu Feketeviz, „apa neagră“, s-a dovedit greșită); un hipocoristic Cras + sufixul diminutival -ș, -aș (neatestat, din păcate). Interesant este că încă nu au fost implicate în ecuația etimologică toponimele Carasa (colină în Cîmpia Jijiei și sat în județul Botoșani), Caraslău (afluent de stînga al Oituzului), Carastelic (afluent al Crasnei și sat în județul Sălaj), Carasuluc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de stînga al Oituzului), Carastelic (afluent al Crasnei și sat în județul Sălaj), Carasuluc (culme în Podișul Mangaliei), neclarificate, etimologic, din cîte știm. Un microtoponim omonim din Oltenia, care desemnează o baltă, este considerat de DTRO urmaș al unui antroponim (neatestat din cîte știm), deși apelativul caras, care denumește o specie de pește, era la îndemînă cu un probabil plural carași interpretat ca singular (gen Iași < Ias+ i). Alt microtoponim, Crașcă, desemnînd o vale și o cîmpie din județul Mehedinți, este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
caras, care denumește o specie de pește, era la îndemînă cu un probabil plural carași interpretat ca singular (gen Iași < Ias+ i). Alt microtoponim, Crașcă, desemnînd o vale și o cîmpie din județul Mehedinți, este dedus din numele de persoană (neatestat, din cîte știm) Crașco (forma de gen fiind, probabil, adaptată genului gramatical al topicului denominat). Ni se pare interesant de precizat că numele antic al Carașului era altul, așa cum consemnează documentele, începînd cu Tabula Peutingerian: Apo, Apio, Appion, Apo. Numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ne-am putea gîndi la un nume dispărut, în urma extinderii numelui Cîmpinița la întreg cursul, datorită notorietății omonimului său, care este un cartier în plină dezvoltare al municipiului. Acesta pare să fi fost la origine un nume de persoană, Cîmpea, neatestat încă, din cîte știm posibil o poreclă. S-ar putea opune acestei soluții și existența unui alt toponim Cîmpina (nume de pîrîu) în județul Vrancea, citat de Emil Petrovici, care, de altfel, precizează că afluentul rîului Prahova se numește Cîmpinița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
poate să fi fost slavizată de pisar?). Mai acceptabilă este ipoteza provenienței din adj. sl. Kralieva (vezi bg. Kralev) „crăiasca, regeasca“ < subst. krali, „rege“. Acesta ar fi putut determina inițial un substantiv cu sensul „oraș, așezare, scaun, district“ etc. (formație neatestată însă), din care cu timpul s-a desprins, substantivizîndu-se, adjectivul ca nume autonom. Așadar, în perioada cnezatelor, Craiova ar fi putut fi scaunul „unui regișor“ local. Formele slave cu -ov, -ova („dure“, cum le numesc lingviștii), care sunt mai noi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Acesta, urmat de sufixul -in, a putut duce la un nume de persoană sau/și de loc Severin. Fără sufix a putut evolua la *Sever, *Seaver, apoi la un antroponim, Severeanu. Comparabil cu această soluție, ipoteza unui radical bulgaro-turcic *sever neatestat nici în Bulgaria, nici în Ungaria (cf. suvur, „marmotă“) + sufixul -n este de neluat în seamă. Dunăre Este singurul fluviu care trece pe teritoriul Romîniei și constituie, într-un anumit tronson, granița dintre țara noastră și alte țări. Din cei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
posesia, apartenența, dacă e atașat unui nume de persoane, sau caracteristica locului, dacă e atașat unui apelativ: glogova < glogov, „cu păducei“). O soluție foarte simplă este cea oferită de Iorgu Iordan, care crede că Moldova provine dintr un entopic slav neatestat molidova, „locul cu molizi“ (la fel cu Lipova, „locul cu tei“), care, prin elidarea (dispariția) lui i neaccentuat, a devenit moldova. Onomasiologic, soluția este plauzibilă, pentru că entopicul a putut să denumească întîi valea (care era acoperită de molizi), apoi, prin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ante rior Moșna. Ioan Pătruț crede că la baza toponimului se află un antroponim omonim, format cu sufixul na de la hipocoristicele *Mos, *Mosa, Moș, Moșă (ultimele prezente și în Moșanu, Moșic, Moșilă Moșoiu, Moșea, Moșen, Mosești, Moșana etc., iar celelalte neatestate direct, ci numai indirect, în Mosca, Moscani, Mosora etc.), comparate cu bg. srb. Moșo (prezente în Moșko, Moșev, Moșov). Pătruț nu acceptă în nici un caz implicarea apelativului romînesc moș, considerîndu-l un simplu omonim „neinteresant“ pentru discuția în cauză. Vasile Frățilă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
erau înrudiți cu iranienii) propusă printre primele este Par auta(h), „bogat în ape“ (< păr „bogat“ + aoda, înrudit cu slavul voda, „apă“). Forma pecenegă Burát indică faptul că treptat accentul a trecut de pe silaba antepenultimă pe cea penultimă. Varianta tracică, neatestată, ar fi putut avea u în loc de o, potrivit specificului celor două limbi și, prin asemănare, cu sanscritul Pru-th (< pru, „a sări, a izbucni, a izvorî“). Tema este prezentă și în partea a doua a toponimului vechi Danapris (care a dat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bine tendințele fonetice și gramaticale) și din perioada imediat următoare, care, în contact cu slavii și cu alte popoare, a putut trece prin filtre succesive (inclusiv de genul contaminărilor, etimologiilor populare, adaptărilor) variantele apărute, pînă la forma actuală. Etimonul slav neatestat și cu sens neclar *pŭrŭtŭ (după alții, părătă) ar putea intra în ecuație ca formă împletită (contaminată) cu numele străvechi, cu atît mai mult cu cît unele popoare slave (rușii și polonezii) au împrumutat și folosesc și astăzi forma romînească
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Rîșcuța, Rîșcana, Rîșcani) sau rom. Recea (temă prezentă în numeroase alte toponime: Recile, Recelea, Reci, Izvoru Rece, Pîrîu Rece, Recișoara, Fîntîna Rece, Muntele Rece, Someșul Rece, Valea Rece, Vîrful Rece etc.). În prima variantă, numele trebuia dat inițial unei ape (neatestate însă); în varianta bazei romînești, posibilitățile sunt mai largi (vale, munte, izvor, fîntînă, vîrf, sat etc.). Accentul oficial pe prima silabă indică etimologia slavă, în timp ce accentul popular pe sufix arată că e vorba de o formă romînească (dacă nu e
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Sălbășel și raportîndu-se la variantele transcrise în documente Szilbacsel, Sylbasel, Szilbossel (formele Zÿlwas și Silbagie le consideră prea „stîlcite“ fonetic, iar Szilváshely este o maghiarizare, prin etimologie populară: szilvás, „cu pruni“ + hely, „loc“), consideră că toponimul provine dintr-un antroponim neatestat, a cărui rostire literară ar fi *Sălbăgel (<Sălbag-, *Sălbağ+ sufixul diminutival -el). Antroponimul presupus ar fi format din tema Sălb(<Salbu, Salbea, derivate cu sufixul -bdin Sala) și sufixul -ag, -ağ (ca Bușag din Bușu, Bușa; Bușe; Harag > Haraga din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Turdea și diminutivat Turdaș). Derivarea propusă a formei Turdaș din ceh Turdiș, Turdișa sau din srb. Tvrdoș este în acest caz superfluă. Cîteva etimologii sunt inacceptabile din motive lingvistice sau istorice: tătăr. tor, „sare“, numele Tur al unui conducător hun (neatestat însă), magh. túr, „a scurma, a săpa“, sl. tur, „zimbru“, sufixul maghiar -d, care s-ar fi adăugat uneia dintre aceste rădăcini (nu s-a păstrat însă în nici un toponim sub forma -da). O apropiere de tribul pelasg al Turdetanilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
păstrat însă în nici un toponim sub forma -da). O apropiere de tribul pelasg al Turdetanilor din Hispania sau al Turdulilor din Lusitania este, evident, hazardată din perspectivă istorică. O soluție insuficient fundamentată este cea care trimite la dac. *turŭ, „zimbru“ (neatestat, evident), ca și cea pornind de la compusul lat turris, „turn“ + dac. dava, „cetate“. N. Drăganu a încercat să explice numele Turda printr-un străvechi *turdă < lat. turda, femininul lui *turd < turdus, „sturz“ (invocînd pentru comparație toponimele Turz, Sturz, Sturza, Sturzeni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și tradus de slavi ca Vrancea. Este dat ca exemplu tandemul Ostrovul Corbului- pădurea Vrancea (aflate foarte aproape una de alta). Fantezistă este ipoteza bazei slave *vran (<bran, „poartă“) + ik, cu sensul de „defileu“, și cea a unui nume anterior neatestat *Frange (< lat. frange), care ar însemna „frîngerea, adică „îndoitura“ Carpaților.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
simptomelor specifice sau de cel energetic. Și în cazul episoadelor depresive repetate s-a comentat de asemenea un defect de personalitate, dar acestea e mai dificil de diferențiat de cronicizarea depresiei iar recunoașterea oficială a unei TP depresive e încă neatestată. Nu există în prezent studii care să clarifice dacă unele forme de TP paranoidă nu sunt consecutive unor scurte episoade psihotice. Problema se plasează într-un câmp de cercetare deschis, mai ales că în prezent se acordă o atenție crescută
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la Asiatic Society din Calcutta în care acesta afirmă că asemănările dintre greacă, latină, gotica, celtica și vechea persana, pe de o parte, si sanscrita, pe de altă parte, nu au altă explicație decît originea lor comună, într-o limbă neatestata. William Jones afirmă: "The Sanskrit language, whatever be its antiquity, is of a wonderful structure; more perfect than the Greek, more copious than the Latin, and more exquisitely refined than either, yet bearing to both of them a stronger affinity
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu cai. Deși aproape dispărut În vremea comunismului, neamul lor a Înregistrat un ușor reviriment În ultimii 15 ani În județele: Arad, Brașov, Mureș sau Brăila (figura nr. 6). Au fost și rămân specialiști În „Întinerirea“ și vindecarea cailor (veterinari neatestați profesional). 5.3. Vătrașii practicau diverse munci agricole pe lângă curțile boierești sau mănăstiri. Rromii de „vatră“ au fost legați de pământ dinainte de dezrobire și de reforma agrară din 1864. După emancipare, mulți rromi fără meserie și fără lot agricol au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
creeze arealul fictiv, nu copiind lumea reală, ci perfecționându-și tehnicile de sugestie. Iată toponimia principalelor creații literare ale lui Slavici realizată în 1999 de doi cercetători ardeleni, Anton Ilica și Monica Lavinia Nan. Au fost marcate cu steluță localitățile neatestate, fictive. Romane: Revoluția din Pârlești (1873) Pârlești* (poate Păuliș) jud. Arad. Mara (1894) Lipova, Radna, Arad, Viena. Din bătrâni (1902) zona Bucegilor, Târgoviște, anii domniei lui Justinian (527-565). Din bătrâni. Manea (1905)-zona/perioada largă: sec. IX, Târgoviște, Constantinopol, Bagdad
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]