308 matches
-
În toate, El a fost ajutorul meu. De aceea plâng de multe ori și acum când scriu aceste rânduri cum S-a Îndurat Milostivul Dumnezeu de mine, cea fără de ajutor omenesc, cum de nu m-a părăsit. Și așa eram nebăgată În seamă și mulți au lovit În sufletul meu și inima mea cea Întristată. Dar El, și numai El m-a ajutat! Nu voi uita cât bine mi-a făcut mie Domnul! Le-aș spune la toți cei ce vor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
seama de infamia intențiunilor lor, voind să implice numele Brătianu într-o afacere suspectă, și adresându-mă funcționarului, care nu înțelese nimic, îi spusei că ne ducem acasă și așteptăm un ordin în scris. Luai repede pe Pia și plecarăm nebăgate în seamă, pe când impiegatul repeta: „Es ist unmöglich “(„Aceasta nu se poate“ (germ.). ). De la Kommandantură am apucat-o în fugă prin Cișmigiu și am ajuns acasă odată cu un agent trimis după noi, care dedese pe Bulevard. Refuzai de a-l
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ziua de naștere a lui Dinu, fără a vorbi de el, dar cu gândul la ei toți, precum, desigur, și al lor era la noi. Fiecare evita să atragă atențiunea celorlalți asupra datelor de familie, cu speranța că vor trece nebăgate în seamă. Eram ca struțul din fabulă. Bineînțeles, am ascuns mamei știrea din ziarul german cu accidentul de tren de la Ciurel. Se vorbea de 300 de răniți, noi nu credeam. Spuneau că a fost și Belloy. A și fost, precum
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a ansamblului societății, mai mult, În condițiile conservării premiselor obținerii ei și În viitor. Asta a Îmbrăcat, dea lungul timpului, forme felurite; Religie, s’o exemplific cu interdicția, fixată În Vechiul Testament, de a aduna spicele rămase În urma secerătorilor ori strugurii nebăgați În seamă la cules; acestea aparțineau străinilor, văduvelor, orfanilor, săracilor. Sau o tradiție, bazată pe o uitată magie, ca “pomana pomului”, adică câteva fructe, de regulă greu accesibile, ce se lasă, la noi, după cules. Ori, În sfârșit, limitele tehnologice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deștept spunea odată că memoria nu e decât o imaginație ceva mai modestă. Și avea dreptate. Am citit fraza aceea de vreo 4-5 ori când am dat peste ea. Pentru că era uimitor că se află acolo, bântuie în libertate, virgină, nebăgată în seamă. Am făcut rău dându-mă drept scriitor. Acum ce-o să credeți despre mine? Nu pot să mă laud cu cine știe ce față de prozator sau stil de viață mai șui, dar unii spun că aș avea barem o brumă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
altă întrebare. Nu trebuie în nici un caz să tulburi sentimentul de superioritate al acuzatorului. Dar când îți vine rândul, vorbește-i până te întrerupe. Să spui mereu nu și să taci în tot restul timpului stârnește furia anchetatorului. Se simte nebăgat în seamă, iar asta-i cam șifonează conștiința de sine. Ce vrea anchetatorul e să-i dea de lucru acuzatului, îitrebuie colaborarea aceluia. Iar acuzatul e bine să-și pună întreaga inteligență la bătaie, intrând în hora discuției, dar totodată
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
o pauză de spălat vase, sau în birouri directoriale în care treceam cu aspiratorul. Ideile sunt prinse acolo, pe viu, fiind dezvoltate de mine ulterior. Cine vorbește în numele meu, în numele cui cred că vorbesc eu? Repet, toți cei mărunți și nebăgați în seamă, toți cei ignorați de puternicii zilei din România sau aiurea, cei pe care-i numim cu un dispreț dulce amar căpșunari. Fără îndoială că pe parcursul acestui fals jurnal apar multe naivități, judecăți pripite, imprudențe, entuziasme (foste) juvenile. Toate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ce putea să fie mormanul acela, atît era de sfîrtecat ! Carnea era năclăită în nisip, iar băiatul se întreba dacă, murdărită în halul ăla, mai era bună de mîncat. Îi tăiaseră coada și aceasta se afla mai într-o parte, nebăgată în seamă de nimeni. Dănuț și-a luat inima în dinți, s-a aplecat și a pus mîna pe ea. Era mare cît capul lui și acoperită de o piele neagră și groasă, ca un cauciuc. Băiatul ar fi vrut
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
știm să ne prețuim valorile. În iarna anului 1475, după izbânda de la Podul Înalt asupra turcilor, Papa de la Roma, însuși, l-a decretat pe Ștefan cel Mare "Apărător al Creștinătății", semnând astfel actul de "intrare în Europa" a micuței și nebăgatei în seamă Moldove o forță de care se va ține seama de acum înainte. Soarta Europei s-ar schimba, dacă ar avea și ceilalți principi creștini o astfel de inimă sau voință... Sau, dacă, singur, ați avea atâta putere pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și norocoasă pentru regatul său și pentru întreaga Creștinătate... îi făgădui lui Ștefan că-l va ajuta din toate puterile în planurile sale... pentru că văzu puternicul dușman turc de care se îngrozea întreg pământul că a fost stropșit de puterea nebăgată în seamă până acum al lui Ștefan Voievod." Ian Dlugosz, Cronica Polonorum * "...Te sfătuim, ca așa cum ai început, să mergi până la capăt, căci noi nu vom înceta ca împreună cu ceilalți principi să luăm măsurile necesare, cu tot zelul, sârguința și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
galben fascinant, prepară, elaborează de câteva zile, cam tot pentru atâtea, o nuanță specială, numai a lor, extraordinară, indescriptibilă, pe care, efemeră fiind, din păcate, trebuie să o surprinzi exact în clipa când e „gata”. Atâta risipă de o frumusețe nebăgată în seamă; dar dacă ai norocul să o observi, ajungi să crezi că, în aceste zile, adevăratele evenimente au loc în copaci. Stau cu coatele rezemate de pervaz și privesc în „curtea” dintre blocul nostru și cel de vizavi, pierd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în toate, El a fost ajutorul meu. De aceea plâng de multe ori și acum când scriu aceste rânduri cum S-a îndurat Milostivul Dumnezeu de mine, cea fără de ajutor omenesc, cum de nu m-a părăsit. Și așa eram nebăgata în seamă și mulți au lovit în sufletul meu și inima mea cea întristata. Dar El, și numai El m-a ajutat! Nu voi uita cât bine mi-a făcut mie Domnul! Le-aș spune la toți cei ce vor
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
oră, asta mă angajează mult pe planul uman și într-un fel mă îndepărtează de „câmpul meu de luptă”, în care singurătatea e cheia unei avansări, nu pe planul lingvistic, ci pe alt plan subtil, acolo unde subconștientul vine pe nebăgate de seamă cu „sămânța lui”, sădind noul, dând peste cap logica mea omenească. Aici mi se pare că e nevoie de singurătate - să nu fii distrat de prezența extraordinară a ființelor umane care sunt, cu și fără vorbire, mistere imense
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
îl cheamă într-adevăr așa pe Teodosie; dar pentru că numele, fie el fals, îi este foarte potrivit, nu am îndrăznit niciodată să mă interesez de acest fapt. Teodosie este o prezență discretă, după cum ar putea fi și o absență discretă, nebăgată în seamă. Ca prezență, Teodosie mătură toată ziua aceleași alei, pe care le întreține curate, deși suprafața lor este mare. În preajma lui stă o permanentă grupare de câini maidanezi pe care Teodosie îi hrănește conștiincios; pentru dânsul nu cerșește, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tot în glumă i-am amintit gestul din poarta institutului. - Ești prost ! a exclamat el, lăsând la o parte gluma. Când am făcut eu așa ceva ?!... Și, furios, a plecat dintr-o dată de lângă mine. Cu o subtilitate ce nu putea trece nebăgată în seamă, Gruia se ocupase într-un studiu de ritul inițiatic al basmului „Harap Alb”. Ca student, a ținut secretariatul Mitropoliei din Iași. Șef de promoție, și-a dedicat lucrarea de diplomă unor profesori dintre care, unul, „l-a învățat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ales pe cele nebune ale lumii, ca să rușineze pe cei înțelepți; Dumnezeu și-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le rușineze pe cele tari; Dumnezeu și-a ales pe cele din neamul de jos ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt» (1 Cor 1,27-28). Și a adăugat: «Aceste cuvinte ale sfântului Paul sunt foarte potrivite pentru prezentarea personalității lui Giovanni Calabria despre care episcopul de Verona mons.
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
disprețul pentru poezia măruntă: Silită poezie - a vremii noastre, Într-adevăr prea mult a vremii noastre Și prea puțin a vremurilor toate, Rugină nefolositoare Sufletelor viitoare, Te văd în timpuri foarte-apropiate Zăcând printre unelte demodate, Mașină cu-ntrebuințări uitate, Mai nebăgată-n seamă în giulgiul tău de praf Decât montgolfierii sau primul hidroscaf! Veritabila lirică e aceea cu rezonanță de violoncele, cu perspective de atlase, măsurată cu veacurile: În piața public-a simțirii noastre Răcnesc trompetele tembele, Dar unde-s visurile-albastre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Nu este învrednicit nici măcar cu o privire de la fostul său colaborator. De altfel, după numai 30 de minute, Maurer se va retrage pentru a nu mai apărea până la sfârșit. Exemplu urmat și de Voitec, mult mai târziu și tot pe nebăgate de seamă. În spatele conducătorului, nimeni. Nici Mihail Florescu, nici Dumitru Popescu, nici Ștefan Voicu, nici Gogu Rădulescu, abonații din trecut ai planului doi și care aveau privilegiul de a apărea mereu în ecrane odată cu Ceaușescu. Acum, șeful avea să apară
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
președinte al Tribunalului din Dorohoi (1834), oraș unde a fost și ispravnic, și al Tribunalului de Comerț din Galați (1839). Om vechi, rămas în urma vremurilor pe care nu le mai poate înțelege, în ultimii ani ai vieții trăiește izolat și nebăgat în seamă. Înzestrarea lui D. a fost pentru memorialistică. A scris însă și versuri, publicate în „Alăuta românească” (1837). Cunoscător de limbi străine, a tradus o carte despre Iconomia rurală și dumesnică - una dintre primele lucrări de știință economică la
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
ocolesc, săvârșesc, și, din robiia furtunelor scăpând, să mântuiesc. De care lucru, nu cea mai mare spăriiere, ce cea de pre urmă mângâiere li să pare și le ieste. Deci de vreme ce sorțul firesc la mine știut, așteptat și în samă nebăgat ieste, cu cât mai vârtos sorțul tâmplătoriu (a căruia punct neînsămnat ieste), în samă mai nebăgat și mai înfruntat va fi, pre carile îndrăptnică furtuna aducându-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i să cade. Adevărat dară amară întristare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spăriiere, ce cea de pre urmă mângâiere li să pare și le ieste. Deci de vreme ce sorțul firesc la mine știut, așteptat și în samă nebăgat ieste, cu cât mai vârtos sorțul tâmplătoriu (a căruia punct neînsămnat ieste), în samă mai nebăgat și mai înfruntat va fi, pre carile îndrăptnică furtuna aducându-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i să cade. Adevărat dară amară întristare inima mi-ar fi simțit când nepriieti nul pentru a mea lenevire sau proastă socoteală m-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu numai pentru biserică ci și pentru definirea sferei autorității în judecarea faptelor oamenilor. Deoarece la sfârșitul domniei lui Vasile Vodă canoanele bisericești referitoare la judecarea clerului care ar fi căzut în fapte de vinovăție, ajunseseră a fi neștiute și nebăgate în seamă de autoritățile civile, la 24 februarie 1649, urmare a jăluirii clerului, care în fața pârcălabilor, globnicilor, deșugubinarilor, ori altor servitori domnești, nu mai știau de cine depind și unde săși caute judecata și dreptatea, Domnul convoacă Sfatul țării să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spre Cerovina și să mă pun sub ordinele generalului rus, Arnoldi. Nu mai vorbesc de plânsetele bietei fete la plecarea mea. Ba nu știu cine-i băgase în cap să se îmbrace soldățește și să meargă în căruța de bagaje, și astfel, nebăgată de seamă, să umble cu mine în toată lumea. Drept să-ți spun, nici mie, vorba românului, nu-mi erau boii acasă, dar trebuia să plec; și așa mi-am luat rămas bun și am fost bun plecat". Așa musafiric, mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
semănînd/ Unul cu altul" ( Chipul în ape răsfrînt). Nu sînt evitate nici momentele delicate ale ivirii unor opacități în relațiile dintre români și români, ale unei desconsiderări, din partea unor "regățeni" mărginiți, a Basarabiei "umile", îngropate în roadele pămîntului său, roade nebăgate în seamă pe tarabele cosmopolite ale "Pieții Obor sau Matache". Anecdotica e spălată de undele elegiei etnice: Spuneau c-ai vîndut/ Românilor Basarabia./ Iată și/ Țărani cu cartofi/ Veniți din Opacii tăi,/ în piața Obor./ Nimeni nu vrea/ Să cumpere
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
într-un baston ca vai de lume și el. România e, de fapt, o țară ultra-îmbătrânită, neputincioasă, care nu spune absolut nimic bun occidentalilor. Pentru aceștia, mărimea unei țări echivalează strict cu puterea pieței, și nu cu tremuriciul genunchilor! Pe nebăgate de seamă, pensionarii au devenit pătura cea mai numeroasă și mi s-ar părea normal ca Ion Iliescu - egal în a produce pensionărime cu Ceaușescu în a aduce pe lume copii nedoriți, opoziție care mă mir că n-a dat
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]