1,139 matches
-
ard și eu pe dinăuntru. Slavă ție Doamne. Slavă ție! Slavă Ție! (Elohim, șarpele teurgic apare iar în fața tânărului nobil ) ELOHIM: Pare că tărâmul ăsta ți-a luat mințile! VITTORIO: NU tărâmul ci omul mi-a tulburat somnul.( Oftează). Sunt necăjit pentru că toată lumea vrea să atingă Raiul dar nimeni nu vrea să-și dea Duhul în primire Celui Preaînalt. EELOHIM: Până și Yohshua a dorit să i se ia paharul de venin și miere în grădina Gheți mani. În plus viețile
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
numesc așa. Nu mi-a spus nimic despre fata care va fi invitată să-mi fie parteneră la banchet. - Ești de comă, fratele meu. Cum de te-ai lăsat prostit de sora ta? Cine știe ce pațachină îți aduce, numai să te necăjească? - Nu-mi face sora mea asemenea figură, mai ales că relația noastră este una specială, foarte corectă și fata este cea mai bună prietenă a ei. - Riscul tău, fratele nostru. Să nu cumva să profiți de statutul de sărbătorit și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
cumplite, într-o zi cernită, de apus de toamnă, la Spitalul Militar Central”. Savin Frânculescu era un pilot militar, stăpân pe el, așa cum era și când pilota avionul, era sprijinul moral al soției sale care o încuraja când aceasta se necăjea că degeaba a făcut Conservatorul, degeaba avea talent, că tot profesoară de muzică de provincie a rămas. După moartea tatălui său, Natalia a fost crescută mai mult de bunica din partea mamei, toate vacanțele petrecându-le la țară. Dorinela Frângulescu, mama
PERSONAJELE DIN PLANURILE PARALELE ALE ROMANULUI „UMBRA ÎN UNIFORMĂ” DE DUMITRU DĂNĂILĂ. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344413_a_345742]
-
așa, de la distanță, mâna ta a alunecat duios pe obrazul meu în cele mai grele clipe. Chiar și așa, ca prin vis, am auzit sfatul tău și am făcut cum am știut eu că este mai bine, să nu te necăjesc pe acolo pe unde ai plecat să încânți lumea cu vocea ta. Mai am puțin și termin școala, mamă! Îmi pare nespus de bine dar și rău îmi pare. Mă despart de colegele mele, la care m-am lăudat cu
PERSONAJELE DIN PLANURILE PARALELE ALE ROMANULUI „UMBRA ÎN UNIFORMĂ” DE DUMITRU DĂNĂILĂ. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344413_a_345742]
-
Amândoi s-au supărat și s-au căsătorit...cu alte fete. Unul a divorțat...și m-a căutat...pentru a vedea dacă l-am ales pe celălalt. Am fost soția lui...” Numărul 2!” ... cum îmi spunea când voia să mă necăjească tare. L-am dorit ... și l-am avut ... dar n-am fost fericită decât în mintea mea. Mi-am trăit visul cu mare bucurie și plăcere, până când “mândra”, care mima o sarcină, mi-a zis: “căsnicia ta ... e un rahat
CÂND CERI...ŞI ŢI SE DĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347506_a_348835]
-
din târg. Când i le-a dat, Dumitru s-a uitat țintă la profesor preț de câteva clipe, clipind din ochi. Apoi a luat darurile, cu amândouă mâinile. Nu-i venea însă să creadă! Cum adică, tocmai lui, cel care necăjea pe toată lumea, să i se facă asemenea daruri? - Da, sunt pentru tine! Dar să fii băiat cuminte!... Băiatul nici n-a avut cuvinte de mulțumire să răspundă. A luat darurile, apoi o zbughi pe ușă afară. A doua zi a
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
vieții mele ai un rost, Ești lângă mine unic avanpost. Emani răcoarea brazilor de munte Când e înfierbântată a mea frunte, Cu aură de liniște si tihnă, Mă înconjori mereu fără odihnă. Nu aștepta să-ți mulțumesc...Nu știu!... Te necăjesc și-mi pare rău ades, Tu nu te supăra...Trăirea mea E uneori, al suferinței mers... Tu...Iartă-mă...Stai!... Nu îndepărta Potirul dragostei din al tău suflet, Suportă-mă cum sunt, iubita mea, Să simt, etern, în mine al
POEME ÎN DAR, PENTRU TINE FEMEIE! de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350048_a_351377]
-
dimensiuni antropomorfice, se împrietenește cu oamenii, dă mâna cu ei, este îngrijorat că raiul e din ce în ce mai gol, stă la taclale, caută soluții să-i îmbie pe oameni la nemurire, se-ntoarce cu spatele (cum o fi spatele lui Dumnezeu?) e necăjit că nimeni nu-l mai urmează ș.a. Însă, nu de puține ori, poetul nu se sfiește să-l tragă la răspundere chiar pe Dumnezeu, pentru că „nu mi-a dat nici un sfat util / atât de zgârcit a fost cu mine / sau
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
pentru a mă îmbrățișa și strânge sălbatic, apăsându-ți puternic pleoapele ca să nu-ți observ mărgăritarele fierbinți, ce sub ele se zbat, pentru a te pierde în iubire, făcându-mă prizonier al coapselor tale fremătând de dorință și dor... Te necăjesc uneori puțin, doar puțin, atât cât doresc să te-nfierbânți, să putem lua joaca de la-nceput, s-o repetăm mai dornici de iubire ca oricând și tu să mă-ncânți... Știu că mă privești și mă alinți ca pe un
FRUNZĂRIND AMINTIRILE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365334_a_366663]
-
omului, omul să zică: pentru păcatele mele s-a întâmplat aceasta. Iar dacă vreun lucru bun se va întâmpla, să zică: din mila lui Dumnezeu este. - Un frate l-a întrebat pe un bătrân, zicând: ce voi face, căci mă necăjesc pentru rucodelie (lucrul de mână) iubind împletitura, dar nu pot să o lucrez. Și el a răspuns: Nu trebuie să lucrăm lucrul care ne odihnește. - Zis-a avva Sisoe: fă-te defăimat și voia ta o leapădă și te fă
SFANTUL SISOE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365341_a_366670]
-
-i ceară iertare șefului, așa cum s-ar fi cuvenit. A avut șansa ca, la revenire, să fie repartizat într-un alt schimb. Noul lui șef, maistrul Deheleanu, l-a adoptat ca pe propriul lui copil. Ca orice fiu și-a necăjit din când în când, prin comportament, părintele adoptiv alegându-se cu dojeni. Ca să o dreagă, Babău i-a propus lui Albert parteneriatul în escapadele lui amoroase. Succesul lui la femei îi este garantat de asemănarea izbitoare cu actorul Jean Paul
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
pentru a mă îmbrățișa și strânge sălbatic, apăsându-ți puternic pleoapele ca să nu-ți observ mărgăritarele fierbinți, ce sub ele se zbat, pentru a te pierde în iubire, făcându-mă prizonier al coapselor tale fremătând de dorință și dor... Te necăjesc uneori puțin, doar puțin, atât cât doresc să te-nfierbânți, să putem lua joaca de la-nceput, s-o repetăm mai dornici de iubire ca oricând și tu să mă-ncânți... Știu că mă privești și mă alinți ca pe un
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365063_a_366392]
-
însă o pătrundere mai atentă asupra sensului lor figurat. Cele care denumesc părți ale corpului omenesc sunt mai apropiate de limbajul nostru obișnuit: ,,i se rupe inima'' - durere foarte mare pentru cineva sau ceva, ,,a-și mușca degetele''- a se necăji foarte tare, ,,mână de fier''- om foarte energic, ,,mațe pestrițe'' - foarte zgârcit, ,,cu sufletul la gură'' - la capătul puterilor, ,,a se culca pe-o ureche''- a fi total indiferent. O sferă deosebit de largă a acestor mijloace de exprimare o constituie
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
ei ne „ trece” febra și visele urâte ni se liniștesc. Ei îi vorbim direct și fără frică , de prima iubire ori de-ntâiul „eșec”. Ei îi dăm pruncii să ni-i crească „curat” și firesc, ca și pe noi, cândva, necăjindu-ne, câteodată, că-s prea răsfățați de bunica. Și...când „îi vine vremea” să plece...și-a plecat...abia atunci începi a-ți pune întrebări. Devii, brusc, cu adevărat, matur, un matur-orfan, care fie și cu părul alb, simte dureros
ŢIE, MĂICUŢĂ, LA MULŢI ANI ! ...IAR ŢIE, MAMĂ, DOAR UN GÂND ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366579_a_367908]
-
sticle erau destinate cuiva, dar contabilul uitase de ele sau le făcuse uitate! Calul nu se grăbea, ci mergea lejer cu șareta trasă după el de parcă se juca. Cocuța și Suman mâncau micii și au gustat din bere. Fata îl necăjea pe Suman, dar era bucuroasă că se clasase destul de bine la concurs. Atunci i-a spus lui Suman, că ea îl propusese pe Suman ca driver pentru acest concurs. Drumul de întoarcere trebuia parcurs pe șoseaua națională, căci dacă ar
REVENIREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366088_a_367417]
-
îmi pare rău, nu mai știu cum îl chema, probabil ceruse referințe. A vrut să mă cunoască. Eu eram pe listele lor ca translator de limba chineză și despre limbă am discutat. La sfârșit mi-a spus să nu fiu necăjit, partidul nu ia în seamă anonimele. Dacă ar fi știut cel sau cei care s-au străduit să scrie vreo trei pagini că muncesc în zadar... Da, au fost adesea publicate cronici de întâmpinare sau de analiză, de exemplu, la
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
Acum spuneți că aduceți Basarabia acasă. Aduceți-o! Des vorbim de iubire, dar nu ne iubim, vorbim de unire, dar nu ne unim. Tot ce se face astăzi este un semn bun că unirea este un proces ireversibil. Nu vă necăjiți pentru că nu putem decreta oficial unirea. Ea se face în fiecare zi, în fiecare clipă, se construiește zi de zi, și ceea ce facem acum este unire. Din punctul meu de vedere, noi ne-am unit deja!”, a declarat Mircea Druc
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
întâmplă aici?” „- Tu m-ai chemat!” „Eu?” „- Când ai renunțat la tot” Femeia a confirmat spusele copilului. Bărbatul își simțea inima grea. Era mama lui, in tinerețe. Ea a fost oaza lui de liniște, unde se refugia când ceilalți îl necăjeau. Acum, era aproape de el ca în toate situațiile dificile. „- Nu cumva ai întârziat? Totul s-a terminat!” „- S-a făcut dreptate!” „- Dreptate din nedreptate..pfff! Mi-au ruinat viața!” „- Daca ai să mă păstrezi în suflet, nu vei pierde nimic
ALTER EGO de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351365_a_352694]
-
nu poartă sutien. Nici nu era nevoie. Cu atât mai mult cu cât avea piept foarte frumos și, văzându-l cum saltă liber și vioi la fiecare mișcare, parcă mă simțeam mai curajos ori "stimulat", precum îmi spuneam în gând, necăjit pe mine însumi că eram încărcat de emoții. Apa nu era atât de rece precum părea la prima atingere. Ținându-ne de mână, am înaintat până ne-a trecut de genunchi, după care ne-am scufundat complet ca să țâșnim apoi
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]
-
lăsă în urma lui. Supărat de mama focului, nu înțelegea cum niște ființe atât de mici se distrează-acum pe seama lui. - Eu, cel mai viteaz dintre animale, am ajuns de râsul lor! se-ntrista ursul, stând cu botul între labe. - Nu te necăji, stăpânul meu, îl mângâie cu vorba, din pragul ușii, iepurașul. - Cum să nu fiu supărat când un animal cum e ariciul îndrăznește să-și încerce puterea cu mine! Nu s-a mai văzut așa ceva! - Ei, ba bine că nu! îl
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
iepurașul, timid, cu blana nițel cam răvășită de spaimă. - Greu mai ești de cap, iepure! Vezi tu oare scorbura aceea din fața ta? se burzului ursul. - O văd! - Acolo vei intra să culegi mierea! - Ei, dar nu e drept, stăpâne! se necăji iepurele. - Și, mă rog, de ce? se prefăcea ursul că nu înțelege. - Eu voi intra în scorbura aceea mică din copacul vecin, iar tu să intri aici, căci ești mai mare și tare ușor îți va fi ție să strângi toată
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
a strigat vecinul meu, care cu ochiu-mi făcea: - Ce frumoasă-i morărița! Cât uium îți dau pe ea? Atât roata-a vrut s-audă, s-a oprit și mi-a scrâșnit... Iar morarul plin de ciudă -, tare mult s-a necăjit. - Apă ai, unsoare-ți dau... de ce stai, roată nebună!? Oameni buni, așa minune, poate cineva să spună Dacă-a mai văzut?... Veniți oameni și-mi priviți: Sensul roata și-a schimbat. Asta mă scoate din minți! Mi-a plecat moraru-n
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului PESTE CÂMPUL Peste câmpul înflorit, Cu stufoase Sânziene, Iată că mi-au revenit Amintiri din altă vreme. Copil fiind zburdam prin iarbă, Uitam dacă eram necăjit, Din flori îmi împleteam o salbă, Și deveneam copilul fericit. Prin ierburi greieri căutam, Să le iau vioara minunată, Pe atunci eu nu știam, Ce-nseamnă viața adevărată. Din ogorul de grâu îngălbenit, Alegeam paie pentru pălărie, Mă apucam apoi
PESTE CÂMPUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346741_a_348070]
-
ani de zile, decât își strigau peste Tisa "băi Ioane ce faci măi!?"... E o strofă în acest colind care spune așa: "Lumini galbene de ceară, pe care le împletesc/ Să se vadă peste țară". Niște oameni care au fost necăjiți așa de mult de țara lor. Cealaltă colindă, care este tot de la ei, se numește "Am venit, gazdă Mihai". Mai sunt patru colinde din zona Sălajului, o zonă extraordinar de bogată în folclor, în tradiții și în colinde. Am un
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
Publicat în: Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013 Toate Articolele Autorului MAMĂ, SPUNE-MI CE TE DOARE Curg broboane de sudoare Din icoana unui sfânt, Mamă, spune-mi ce te doare? Maica mea dinspre pământ! Ard aducerile-aminte, Toate-s necăjite, știu, Dar până mai am cuvinte Niciodată nu-i târziu! Ochii tăi cuminți ascultă Cum le scriu la căpătâi, Poezia mea e multă, Multă mamă să rămâi! Cine vrea să mi te cheme Dinspre viață înapoi? Unde-mi spui că
POEME DE VARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345648_a_346977]