1,175 matches
-
năprasnic se uită, Tată pe copil și fiu pe a sa mumă.. La mulți ani, mulți ani români, Să nu vă mai păpați ca câini, Nepăstrănd valorile străbune, Și neunindu-ne în astă lume..? Și să nu mai oropsiți pe necăjiți, Voi ‘mari’ nu-ndatorați să mai jigniți Ca să vă făliți ajutați voi pe orfani, Să nu faceți nika, aruncați cu bani.. La mulți ani, mulți ani români, Să nu vă mai mâncați ca câini, Să nu mai furați de la cei
LA MULȚI ANI.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368068_a_369397]
-
vieții și în micuță, devenind călătoare neostoită în neastâmpărul vieții. Doar ceva eforturi ale anilor postbelici îi domoliseră fortuit starea, familia-i adăpostindu-se dincolo de Bariera Moșilor, în ograda unui binevoitor românaș burlac, fost hangiu scăpătat și cu trecere la necăjiți ai sorții ori ai legii. Acolo, în curtea din spate a bodegii, se aflau două corturi, sălașuri binecuvântate pentru țiganii opriți în Capitală vremelnic. În față, pe trotuarul îngust din piatră, se înșiruiau odată cu zorile breslele: doi căldărari și trei
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
puteai să-mi dai? Eu mai aveam doi prunci N-aveam nici pâne nici mălai M-am veștejit de timpuriu Și chipul mi-e uscat de vânturi De câte lacrimi nu mai știu Sunt toată arsă-n gânduri Și dacă necăjită sânt Așa a fost să fie Dar am sfințit acest pământ Ca mamă cum se știe Puțină sânt și tot gândesc Cu oarecare teamă Că în curând mă prăpădesc Rămâi și făr'de mamă De-oi fi copile să ai
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
culoarea îngerilor, care părea să aibă o anumită autoritate. - Ce se întâmplă aici? De ce se roagă acest om de tine? - Nu are trimitere, d-nă asistentă-șefă! Și nu vrea să înțeleagă! - De câte ori să vă mai explic? Când vedeți un om necăjit, nu-l mai chinuiți și voi! Și așa-i bătut de soartă! Off!, parcă nu ați fi mame, parcă nu ați avea și voi copii acasă... I-a poftit în cabinet ca pe doi oameni. Tată si fiu. Bietul om
O FEMEIE ADEVĂRATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367372_a_368701]
-
moți. Mi se spunea și-n vremurile-acele Că nu am voie să gândesc rotund, Să-mi lase-n pace versurile mele, În bojdeuca lor să mă ascund; Acolo, în tăcerea din cuvânt, Niciunei bunătăți nu îi duc lipsa-, Sărac și necăjit, așa cum sunt, Să mă găsească viu Apocalipsa... Referință Bibliografică: În bojdeuca versurilor mele... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 204, Anul I, 23 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎN BOJDEUCA VERSURILOR MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366901_a_368230]
-
diliu tare de tot. A servit la prânz ciuperci otrăvite și acum încep să-și facă efectul. Ce vrei să spui tipule? Cum așa? se miră Marian nedumerit. - Nu-mi cunosc încă partenera, răspunse Cris râzând și totuși un pic necăjit de situație. - Asta nu am crezut că o pot auzi de la tine. Cum poate armăsarul Galațiului aflat tot timpul în călduri, să nu-și cunoască victima? replică și Andrei. - Este cadoul surorii mele, dacă pot să-l numesc așa. Nu
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
să fie și mama copiilor lui”. Deci aceste sunt procesele interioare ale unui bărbat când iubește. Dragostea luptă mereu pentru folosul celuilalt, este curajoasă în fața necazurilor, simte compasiune și dorință de adevăr în tot ceea ce face. Se întristează cu cel necăjit și se bucură cu cel fericit. Nu are poziție socială și nici pedestal, nu are prejudecăți, ea este hotărâtă și face totul, „suferă totul, iartă totul”, deoarece este foarte generoasă. Nu vrea să fie competitivă ci completează cu tandrețe pe
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
V-aș rupe un picior, v-aș fractură o mană Copiii voștri beau din căni mari de argint, Iar noi le dam la prunci pâini vechi de-o săptămâna Ce paradox de țară, ce junglă fără lege Dar, noi, cei necăjiți chiar n-avem nicio vină? Stăm drepți în fața lor, desi prea rău ne merge Trăind în întuneric , n-o să vedem lumină A.S. Viitorul Primar al Sectorului 5 25 Septembrie 2014 Referință Bibliografica: Trăind în întuneric, n-o să vedem lumină / Alexandru
TRAIND ÎN ÎNTUNERIC, N-O SĂ VEDEM LUMINĂ de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367578_a_368907]
-
V-aș rupe un picior, v-aș fractură o mană Copiii voștri beau din căni mari de argint, Iar noi le dam la prunci pâini vechi de-o săptămâna Ce paradox de țară, ce junglă fără lege Dar, noi, cei necăjiți chiar n-avem nicio vină? Stăm drepți în fața lor, desi prea rău ne merge Trăind în întuneric , n-o să vedem lumină A.S. ... Citește mai mult Ne vreți pe toți săraci , cât credeți c-o să țină?Ne-am săturat de voi
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
că nu va mintV-aș rupe un picior, v-aș fractură o mânăCopiii voștri beau din căni mari de argint, Iar noi le dam la prunci pâini vechi de-o săptămânăCe paradox de țară, ce junglă fără legeDar, noi, cei necăjiți chiar n-avem nicio vină? Stăm drepți în fața lor, desi prea rău ne mergeTraind în întuneric , n-o să vedem luminăA.S.... VI. SĂ NU UITAȚI NICICÂND: AICI E ROMÂNIA!, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1298 din 21
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
pentru cuvioșii săi mila Sa Cei ce își întorc inima întrânsa Pământul Tău sfânt roade va face Har și slavă întru nerăutate Nu va lipsi de roade în cetate PSALMUL 85 Pleacă Doamne urechea Ta sa auzi Că sărac și necăjit sunt eu acum Nu da sufletul meu cuvios pe drum Bun și blând și milostiv ești n-acuzi Și ascultă Doamne rugăciunea mea Ia aminte la glasul rugii mele În ziua de necaz am chemat stele Calea sfântă să fie
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
discuții mai aprinse (astfel a cuvântat părintele), țăranul nostru și-a dat pantalonii până la genunchi și i-a prezentat preasfinției sale... dosul lui cel păcătos. − Hii! E prea de tot! Parcă nu-mi vine a crede! − A recunoscut omul. Un necăjit, mai mare mila. − Cerea daune morale, preotul? Nu le mai ajunge! − Da, douăzeci milioane lei vechi despăgubire morală, murdărirea imaginii, etc... Eu îl întreb, dacă această faptă i-a adus și prejudicii materiale. “Adică?” - m-a întreabat el. Părinte, ți-
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
până a fi luată de osmanlâu, zburda prin satul ei, așezat pe coasta unui deal. Flăcăii toți îi făceau curte, dând ocol căsuței sale părintești ce-și afla poarta în dreptul fântânii satului. Acolo îl cunoscuse pe Vasile al Irinucăi, femeie necăjită, rămasă fără cei patru băieți și omul ei, căzuți sau luați în robia otomanilor. Îi vedea și-acum ochii lui senini și calzi, părul lăsat pe umeri, trupul mândru acoperit cu cămașă de borangic, țesută de maică-sa, să placă
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
n-a uitat să dăruiască din suflet pentru suflet, ajungând acolo unde era nevoie și când era nevoie, bucurând comunități întregi și oameni simpli, aducând zâmbete ce fuseseră uitate pe fețele copiilor cu probleme și răspunzând mereu „prezent” în fața oamenilor necăjiți. Plecat din Sebeșul de Sus la o vârstă la care alți tineri încă dezleagă tainele cărților bucurându-se de frumusețea anilor lipsiți de griji, nea Mitică a continuat lupta cu viața, zbătându-se din răsputeri ca în exil să-și
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
ieduțul pe lângă noi. „Bine, bine!” aprobă, îngăduitor, femeia. „Unde mi-e copilul?” întreabă bărbatul în salopetă. „Nu știu, era pe-aici!” se preface femeia. „Cum nu ști unde mi-e copilul?” întreabă din nou bărbatul și se așează istovit și necăjit pe bancă. „Eu cu cine îmi mănânc pachețelul și bunătatea asta de înghețată?” „Cu mine, tati, cu mine!!!” răsare de după un copac micul nostru cofetar. „Daaaaaaaaaa...cu tine, zmeule! dar și cu mami, și cu tanti...că nu e frumos
UNDE MI-E COPILUL? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367256_a_368585]
-
va păstra în viață. Domnul îl va întări pe el pe patul suferinței" (Psalm 40,1-3). „Judecată este fără milă pentru cel care n-a făcut milă" (Iacov 2,13). Dacă Domnul îngăduie că pe pamant să fie sârmani, amărâți, necăjiți, flămânzi și întristați, nu este doar pentru a încerca răbdarea și dragostea lor, ci și pentru ca să îndrepte inima noastră către faptele iubirii și ale milostivirii. Pentru această bate la ușă casei tale cel sărac - că prin milostivire să răscumperi păcatele
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
iar al patrulea a luat îmbrăcăminte, încălțăminte și alimente. Pe drum însă, cel de-al patrulea mag a rămas în urmă, deoarece se oprea de fiecare dată când vedea câte un copil nevoiaș sau părăsit, câte o familie săracă și necăjită, câte un bătrân singur și neputincios, și le lăsa acestora câte ceva din darurile pregătite pentru Fiul de Împărat. Când a ajuns însă la Bethleem și a văzut că Steaua se oprise deasupra unei peșteri de lângă micul sat, a constatat că
AL PATRULEA MAG de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368765_a_370094]
-
Advance Australia Fair”! Așa se numește și imnul național... Avansează Australia cinstit! Așa a spus compozitorul Peter Dodds McCormick: „În joyful strains then let us sing, Advance Australia fair”. Adică să fim corecți și drepți în evoluția noastră... Fătuca cea necăjită... e tot înecată în lacrimi! Mă chinuie și pe mine, deoarece mi-e milă de ea. Oare de unde o mai fi având lichid lacrimal... căci de paharul de apă nu s-a atins încă? Un miros de mâncare îmi gâdilă
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
se întâmplă. Acesta a rămas surprins și a dat fuga la cea mai apropiată farmacie de unde s-a reîntors cu un dispozitiv pentru a-și face testul de sarcină. Rezultatul a fost pozitiv. El a devenit dintr-o dată disperat, supărat, necăjit, răutăcios chiar. Într-un acces de furie a țipat la ea. A bruscat-o chiar! L-a întrebat de ce se manifestă în felul acesta. I-a răspuns că e treaba lui și ar fi bine să scape de copil cât
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
descoperi adevărul și de a stăpâni natura cât mai mult posibil. Sentimentul dreptății să-i fie infiltrat în sânge și mereu să se considere în serviciul națiunii și omenirii, pentru o cât de slabă îmbunătățire a soartei celor mulți și necăjiți." Situația economică, socială și politică din România impune schimbări pe toate planurile, iar inginerii sunt primii din familia intelectualilor, care au pregătirea necesară pentru a aduce în societate progresul și disciplina socială atât de necesare. Din păcate, începând cu 1990
ZIUA INGINERULUI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364655_a_365984]
-
mădulare ale aceluiași trup și impreuna-partase ale făgăduinței, în Iisus Cristos, prin puterea îngerilor, intru Inaltarea-Implinirea-Imparatia sufletelor de lumină fără de sfârșit, în Grădina Maicii Domnului, Născătoare de Dumnezeu-Fecioara, Stăpâna îngerilor, cea care a împreunat pe Dumnezeu cu oamenii, bucuria celor necăjiți și ajutorul celor străini ! În numele Tatălui, al Fiului și al Sfanțului Duh ! Amin !
ROMANIA ETERNA, ISRAELUL SI GRADINA MAICII DOMNULUI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364627_a_365956]
-
neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
Luceafărul nostru drag, în timp ce privirile-i seducătoare ne aduceau din celelalte lumi un mesaj al adorației divine. Strigăte de durere, venite din negura anilor, iau parte la simfonia durerii tumultoase, din care răzbat glasuri de chemare, de ajutor pentru cei necăjiți: „Tristețe, mânca-te-ar corbii,/ Să te bag sub firul ierbii,/ Și peste tine să calc! ... De mine te-ai agățat,/ Și de tine nu mai scap./ Of-of-of! ... tristețe, să-mi putrezești!/ Noaptea să nu-mi odihnești,/ Cum nu odihnesc
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Luceafărul nostru drag, în timp ce privirile-i seducătoare ne aduceau din celelalte lumi un mesaj al adorației divine. Strigăte de durere, venite din negura anilor, iau parte la simfonia durerii tumultoase, din care răzbat glasuri de chemare, de ajutor pentru cei necăjiți: „Tristețe, mânca-te-ar corbii,/ Să te bag sub firul ierbii,/ Și peste tine să calc!.../ De mine te-ai agățat,/ Și de tine nu mai scap./ Of-of-of!...tristețe, să-mi putrezești!/ Noaptea să nu-mi odihnești,/ Cum nu odihnesc
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]