2,000 matches
-
lumea din care a plecat. Integritatea formală a b. este asigurată de motivele care îl alcătuiesc. Acestea prezintă un anumit grad de stereotipie, ceea ce îngăduie folosirea lor în funcție de împrejurări. Întotdeauna, moartea tinerilor surprinde dureros, ca un sacrificiu inutil. Funeraliile tinerilor necăsătoriți imită obiceiurile de nuntă, făcând astfel ca recuzita destinată unui eveniment fericit să-și schimbe menirea: „Batista de vornicel / Legată-i la prăpurel, / Batistuța cea de mire / Legată-i la năsălie”. Exprimarea metaforică intensifică dramatismul „nunții-înmormântare”, deconspirând neconcordanța dintre aparență
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
și pot face economii; * sunt fataliști; * neinteresați de viața politică; * nu sunt la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. Profilul celor ce agreează schimbarea din Tălmăcel * au vârsta cuprinsă între 26-33 de ani; * cu studii medii; * necăsătoriți; * principalele surse de venit sunt salariul de la stat sau particular și veniturile din propria producție agricolă; * cei ce consideră că satul este o mândrie pentru ei; * cei cu o modernitate ridicată a gospodărie (evaluată prin dotarea acesteia cu aparatură casnică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Românii * Venit ridicat * Oltenia * Moldova * Cei cu relații stabile * Cei că-sătoriți * Românii * Dobrogea Dezacord * studii primare * Peste 65 de ani * Transilvania, Banat, București * Văduvi, separați * Maghiari * Venit scăzut * Liceu * Transilvania * Crișana-Maramu-reș * Căsătoriți * Venit mediu și ridicat * 26-33 de ani * Dobrogea * Necăsătorit * Liceu * 26-33 de ani * Venit ridicat * Crișana-Maramu-reș * Necăsătoriți * Maghiarii * Bărbații * Crișana-Maramu-reș * București * Maghiarii * Venit mediu * 42-49 de ani * București * Venit mediu Sursa datelor: prelucrare după EVS 1999 * Notă: Media fiecărui item (surprinsă numai pe rural), variază între 1 și 4
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stabile * Cei că-sătoriți * Românii * Dobrogea Dezacord * studii primare * Peste 65 de ani * Transilvania, Banat, București * Văduvi, separați * Maghiari * Venit scăzut * Liceu * Transilvania * Crișana-Maramu-reș * Căsătoriți * Venit mediu și ridicat * 26-33 de ani * Dobrogea * Necăsătorit * Liceu * 26-33 de ani * Venit ridicat * Crișana-Maramu-reș * Necăsătoriți * Maghiarii * Bărbații * Crișana-Maramu-reș * București * Maghiarii * Venit mediu * 42-49 de ani * București * Venit mediu Sursa datelor: prelucrare după EVS 1999 * Notă: Media fiecărui item (surprinsă numai pe rural), variază între 1 și 4, 1 însemnând "În foarte mare măsură", iar 4
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
meserias) 3. Patron, director. 4. Tehnician, maistru, functionar 5. Ocupatii cu studii superioare 6. Lucrător în servicii, comerț. 7. Meșteșugar, mecanic reparator. 8. Alta ocupatie, care anume ? 9. Elev, student 10. Pensionar 11. Casnica 12. Șomer 74. Starea civilă: 1. necăsătorit 2. căsătorit cu copii; câți? 3. căsătorit fără copii. 4. divorțat. 5. văduv 75. Care este etnia dumneavoastră? 1. român 2. maghiar 3. rrom 4. german 5. alta; care? 76. Care este religia dumneavoastră? 77. Care sunt sursele de venit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cercetător" (I. Culic, 2004, 32). Însușirile obiectelor pot fi de două feluri: au un caracter gradual sau nu. Variabile precum vârsta, ani vechime, venitul sunt însușiri ale căror stări marchează o gradualitate. Însușiri ca sexul (masculin/feminin), starea civilă (căsătorit/necăsătorit/divorțat/văduv), mediul de rezidență (urban/rural) nu pot fi ordonate astfel încât trecerea de la o categorie la alta să exprime creșterea în intensitate sau descreșterea în intensitate. Pentru o înțelegere mai bună a procedurii de măsurare vom lua două exemple
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
o luna și va împlini 18 ani. Acest lucru ține de regula stabilită de cercetător pentru atribuirea de numere. Exemplul 2: variabila starea civilă Persoanele intervievate pot fi împărțite în funcție de această însușire, cea a statusului marital, în patru categorii: căsătorit, necăsătorit, divorțat, văduv. Fiecărei acestei categorii i se atribuie un număr: 1, 2, 3, 4. Aceste numere nu au nici o semnificație, sunt doar niște simboluri pentru a putea prelucra mai ușor datele și nu exprimă o intensitate. Nu se poate spune
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în sensul că nu se poate stabili o relație de tipul: dacă A > B și B > C , atunci A>C. Exemplu. Dacă vom considera variabila "stare civilă", cei patru indicatori care ar corespunde valorilor diferite ale acesteia (căsătorit, văduv, divorțat, necăsătorit) nu au, unul în raport cu fiecare din ceilalți, o relație cantitativă de tipul A (căsătorit) > B (văduv) > C (divorțat) > D (necăsătorit). Cu alte cuvinte, starea de divorțat nu are semnificația de "mai puțin" decât căsătorit și "mai mult" decât necăsătorit. Rezultă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Exemplu. Dacă vom considera variabila "stare civilă", cei patru indicatori care ar corespunde valorilor diferite ale acesteia (căsătorit, văduv, divorțat, necăsătorit) nu au, unul în raport cu fiecare din ceilalți, o relație cantitativă de tipul A (căsătorit) > B (văduv) > C (divorțat) > D (necăsătorit). Cu alte cuvinte, starea de divorțat nu are semnificația de "mai puțin" decât căsătorit și "mai mult" decât necăsătorit. Rezultă că, din punctul de vedere al raporturilor valorice dintre cele patru stări, A = B, B = C, C = D, ceea ce înseamnă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
divorțat, necăsătorit) nu au, unul în raport cu fiecare din ceilalți, o relație cantitativă de tipul A (căsătorit) > B (văduv) > C (divorțat) > D (necăsătorit). Cu alte cuvinte, starea de divorțat nu are semnificația de "mai puțin" decât căsătorit și "mai mult" decât necăsătorit. Rezultă că, din punctul de vedere al raporturilor valorice dintre cele patru stări, A = B, B = C, C = D, ceea ce înseamnă că aceste stări nu pot fi așezate pe un continuum de la A la D. Diferențele apar în ceea ce privește frecvența cazurilor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
construi o variabilă nominală trebuie respectate trei condiții: 1) Toți respondenții care au aceeași valoare a variabilei sunt similari din punctul de vedere al caracteristicii descrise de variabilă. Dacă luăm spre exemplu variabila status marital ce poate lua valori "căsătorit", "necăsătorit" și "văduv/ văduvă", știm că toți cei care au primit valoarea "căsătorit" sunt similari din punctul de vedere al statusului marital și diferiți în același timp de cei din celelalte categorii. 2) Fiecare respondent poate fi plasat într-una si
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de a gândi impozitarea, care să plece de la premisa elementară că statul trebuia să Încurajeze nu doar dezvoltarea economică, ci și evoluția biologică. Aplicarea unor impozite crescute putea să devină o măsură de pedepsire a comportamentelor disgenice. De exemplu, persoanele necăsătorite sau cuplurile fără copii urmau să plătească taxe suplimentare În comparație cu familiile cu copii 49. Pentru un cititor contemporan, o astfel de abordare a criteriilor de impozitare nu pare nici extrem de inovatoare, nici specific eugenică. Moldovan Își articula Însă propunerea pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
chiar mai departe, afirmând că femeile erau, În general, mai puțin Înclinate către gândire analitică decât bărbații și că, de fapt, femeile cu o inteligență excepțională erau anormale biologic. „Anormalitatea” lor era, de obicei, legată de decizia de a rămâne necăsătorite sau de a nu avea copii 31. Nu exista nici o dovadă empirică a existenței unei corelații genetice Între caracteristicile sexuale și inteligență. Cu toate acestea, raționamentul care lega indisolubil identitatea de gen de sexul persoanei și de capacități intelectuale și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să se transmită de la o generație la alta prin anumite mecanisme de transfer (Jennings, 2000). Momentul din ciclul vieții poate determina, la rândul lui, participarea prin faptul că prioritățile și resursele pentru participare sunt diferite între tineri si vârstnici, între necăsătoriți și căsătoriți. Resursele materiale ale membrilor colectivității sunt, potrivit lui Wilson (1996), Massey și Denton (1993) corelate pozitiv cu capacitatea de implicare în acțiuni colective. Sărăcia produce dezorganizare socială, altfel spus, o degradare a capitalului social, ceea ce determină declinul șanselor de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
locuitorii săi, din care aproximativ 1.000 au dispărut În URSS. Deoarece o parte importantă din populația masculină fie dispăruse În război, fie era Încă pe front, peste 60% dintre deportați au fost femei. De obicei, erau deportați tinerii adulți, necăsătoriți, deoarece erau considerați a fi muncitori mai abili. Cu toate acestea, nu surprindea pe nimeni dacă printre deportați se Întîlneau și bolnavi, bătrîni, adolescenți și femei Însărcinate sau cu copii de doi ani sau mai puțin, În ciuda faptului că ordinul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pachete, mîncare, dar... nu mai puteam. Și noaptea a pornit. Trenul nu a oprit pînă la Iași, la o linie moartă. Atunci ne-a dat jos din tren ca să facem necesarul... . Avînd În vedere că multe dintre femei erau tinere, necăsătorite și aveau o experiență restrînsă În relațiile cu sexul opus, dezvelirea trupului În fața nu doar a unor străini, ci În fața vecinilor, prietenilor și membrilor familiei a fost o experiență traumatizantă, cu certitudine. Într-adevăr, În povestirile femeilor deportate din alte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
erau nonmaritale -, cât și a formelor mai noi, de coabitare homosexuală. Un fenomen ce cunoaște o creștere rapidă este cel al numărului de copii înaintea și în afara căsătoriei: în 1980, peste 40% din totalul copiilor născuți în Suedia aveau mame necăsătorite; în Franța, în perioada 1982-1986, numărul acestora a crescut cu 50%, reprezentând 22% din totalul nașterilor. Studierea consecințelor acestei situații asupra socializării copiilor, a șanselor lor școlare, profesionale și sociale în general, este un teren fertil de perspectivă pentru sociologie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
G. Spitze (1988), zonele principale ale acestor intercondiționări ar fi: modul cum afectează existența copiilor calitatea (fericirea) mariajului părinților și satisfacția lor generală în viață; impactul copiilor asupra statutului economic al părinților; modul cum afectează copiii statutul marital al părinților (necăsătorit, căsătorit, divorțat, recăsătorit); efectele situației economice a părinților asupra copiilor. La acestea, cercetări ulterioare au adăugat subiecte de mare relevanță și actualitate: presiunea grupurilor de similaritate (peer groups) asupra părinților și familiei, particularitățile relației părinți-copii în cazul migranților, bunica drept
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
surplus de femei, nu numai că valoarea lor e mai mică, dar și mariajul și monogamia sunt devalorizate, pe când penuria lor le mărește prețul și încurajează comportamentul marital și monogamic (Guttentag, Secord, 1983). Și cu toate că în cifre absolute numărul femeilor necăsătorite este mai mare, dacă ne oprim la intervalul 18-40 de ani, surplusul pe piața maritală este al bărbaților. Or, aceasta este vârsta căutărilor intense de partenere. Așa că femeile, în ciuda altor dezavantaje de valoare maritală, statistic au acest atu. 5.5
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pronunțată față de știință și cunoaștere, va aloca un timp mai mare cititului, televizorului, iar nevasta, treburilor casnice. S-a constatat că mariajul tradițional (în care bărbatul lucrează, iar femeia nu) face bărbații căsătoriți mai sănătoși fizic și mental decât cei necăsătoriți, în timp ce la femeie situația este inversă. Diferențele prin stereotipie afectează și indirect viața în familie, mai ales în ceea ce privește puterea într-un cuplu conjugal, aceasta fiind legată direct de câștigul financiar pe care femeia îl aduce în bugetul familial. Or, femeile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
factori intercondiționali au determinat nu numai o descreștere a fecundității în general în contemporaneitate în țările dezvoltate, ci mai ales o scădere a numărului de copii născuți și crescuți în familia conjugală. Astăzi a crescut destul de rapid proporția copiilor femeilor necăsătorite, a celor rezultați din coabitare și a celor din familiile monoparentale ca urmare a divorțului. Mult mai mult decât micșorarea beneficiilor, în tendința actuală a cuplurilor de a avea copii puțini contează creșterea costurilor implicate. Aceasta se exprimă elocvent în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe planul confortului psihic și al satisfacției între bărbați și femei în cuplurile maritale. Diferențe și mai pronunțate apar însă între soțiile care lucrează și cele casnice. Astfel, deși există rezultate empirice divergente, cercetările din SUA au arătat că femeile necăsătorite și cele căsătorite care au un loc de muncă sunt fizic și psihic mult mai sănătoase decât cele casnice, pe când bărbații căsătoriți (în principiu și cu slujbă) apar mai sănătoși decât cei necăsătoriți. Femeile de vârstă mijlocie căsătorite, dar casnice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cercetările din SUA au arătat că femeile necăsătorite și cele căsătorite care au un loc de muncă sunt fizic și psihic mult mai sănătoase decât cele casnice, pe când bărbații căsătoriți (în principiu și cu slujbă) apar mai sănătoși decât cei necăsătoriți. Femeile de vârstă mijlocie căsătorite, dar casnice suferă în mai mare măsură de depresie decât bărbații de aceeași vârstă, în vreme ce femeile de vârstă mijlocie necăsătorite sau care lucrează nu prezintă diferențe în gradul de depresie față de bărbați. Explicația ar fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele casnice, pe când bărbații căsătoriți (în principiu și cu slujbă) apar mai sănătoși decât cei necăsătoriți. Femeile de vârstă mijlocie căsătorite, dar casnice suferă în mai mare măsură de depresie decât bărbații de aceeași vârstă, în vreme ce femeile de vârstă mijlocie necăsătorite sau care lucrează nu prezintă diferențe în gradul de depresie față de bărbați. Explicația ar fi dată de faptul că bărbații (ca și femeile care lucrează) au două surse virtuale de satisfacție, familia și locul de muncă, astfel încât eventualele dificultăți dintr-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
femeilor casnice. În plus, acestea din urmă ocupându-se „doar” de gospodărie și de copii au un statut social mai scăzut chiar în fața membrilor propriului grup familial. Interesant este că femeile casnice căsătorite declară în proporție mai mare decât cele necăsătorite sau căsătorite, dar având un loc de muncă, faptul că sunt fericite (Bernard, 1972). S-ar părea că este în joc conformarea la așteptările tradiționale de rol feminin ale modelului cultural american: soție casnică, centrată pe funcția expresiv-emoțională, al cărei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]