3,901 matches
-
47, 51, 52, 57, 73 și art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție, precum și la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la Declarația Universală a Drepturilor Omului, autorul excepției afirmă că aceste texte sunt neclare și imprevizibile, fiind încălcate și normele de tehnică legislativă, așa cum sunt instituite de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 12. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
în ceea ce privește prevederile art. 38, 41 și 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013, apreciază că aceste norme sunt constituționale raportat la dispozițiile constituționale invocate, în condițiile în care reclamantul nu justifică în ce constă caracterul neclar și imprevizibil al acestora. ... 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
de drept sesizate nu presupune decât aplicarea corectă a regulilor referitoare la succesiunea legilor în timp și la efectul suspensiv sau abrogator al unor norme“ și că „nicio dificultate nu poate fi identificată în legătură cu interpretarea vreunor dispoziții legale neclare sau imprecise ori în ce privește determinarea și aplicarea corectă a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp“. ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, Curtea va respinge, ca
DECIZIA nr. 761 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251744]
-
9. De asemenea, autoarea excepției consideră că trebuia să existe un mecanism intern care să nu îngrădească accesul avocatului la toate piesele dosarului, să respecte dreptul la un proces echitabil. Lipsa unei reglementări adecvate standardelor în materie și reglementarea defectuoasă (neclară, abuzivă) atrag inclusiv răspunderea statului și a autorităților sale (a se vedea Hotărârea din 9 octombrie 2003, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Aćimović împotriva Croației). ... 10. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
sau de procedură. Or, în cauză, acest principiu este nesocotit, fiind încălcate prevederile art. 16 alin. (1) și ale art. 124 alin. (2) din Constituție. ... 6. Se mai susține că amenajarea, chiar cu titlu de drept intertemporal, a unor dispoziții neclare și imprevizibile referitoare la soluționarea contestațiilor privind tergiversarea procesului poate aduce atingere dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 7. Pe rol se află, de asemenea, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea Legii
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
10 mai 2016). Or, norma criticată permite ca, în acțiunea de contestare, și tatăl din afara căsătoriei să aibă calitate procesuală activă, ceea ce tinde la modificarea regimului juridic al acțiunii în stabilirea paternității, reglementată în Codul civil. Norma este neclară întrucât prin utilizarea sintagmei „tatăl din afara căsătoriei“ nu se înțelege cine ar putea avea calitatea de reclamant în această nouă acțiune: bărbatul care a avut calitatea de pârât în primul litigiu și față de care copilul are deja filiația
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“. ... 42. În doctrină s-a arătat însă că, pentru a fi vorba despre o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. „37. (...) Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale
DECIZIA nr. 13 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254358]
-
pentru care anterior se punea problema interpretării și aplicării diferite, fie prin adoptarea altor dispoziții legale care lămuresc problema de drept în discuție, dispare însăși premisa pronunțării unei hotărâri prealabile care, în esență, vizează existența unei reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurită sub aspectul interpretării, pentru preîntâmpinarea unei aplicări neunitare a acesteia. ... 50. Drept urmare, nu poate fi reținută îndeplinirea condiției privind existența chestiunii de drept, față de noile dispoziții legale adoptate, motiv pentru care nu se mai
DECIZIA nr. 13 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254358]
-
unui recurs declarat împotriva unei hotărâri și a unor încheieri pronunțate în materie disciplinară de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru judecători. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile de lege criticate au un caracter neclar în ceea ce privește enumerarea faptelor ce constituie abateri disciplinare, sunt confuze și pot fi interpretate în mod arbitrar, deoarece nu precizează, în concret, care sunt faptele prevăzute de legea mai sus menționată. Sintagmele „prestigiul justiției“, „demnitatea funcției de magistrat
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
pct. 2 din același act normativ restrâng dreptul la un proces echitabil în cadrul procesului penal, întrucât reglementarea referitoare la categoriile de organe de cercetare penală care pot efectua supravegherea tehnică dispusă de procuror, în acest caz, este imprecisă și neclară, iar omisiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul soluției legislative criticate, în mod expres, care sunt organele de urmărire penală competente are relevanță constituțională, prin încălcarea dreptului la un proces echitabil al justițiabililor. ... 26. În final, Avocatul Poporului apreciază că
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
penală prevede că ofițerii trebuie desemnați „potrivit legii“, modificările aduse Legii nr. 14/1992 nu reglementează modalitatea de desemnare, nu prevăd nici măcar că aceste „organe“ ar trebui să fie ofițeri ai S.R.I., textul menționând într-o manieră foarte sumară, complet neclară și imprevizibilă că „organele S.R.I. pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale (…)“. ... 63. Precizează că pentru investigarea infracțiunilor de terorism a fost creată o structură distinctă în cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., mai exact Direcția de Investigare a
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
de neconstituționalitate, instanța judecătorească autoare a excepției susține, în esență, că dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, care reglementează ca obligație în sarcina unui funcționar public „semnarea unui referat“, este o normă cu un vădit caracter imprevizibil, neclar, care nu poate crea în sarcina funcționarului o obligație pasibilă de răspundere penală. Instanța judecătorească apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 cu referire la art. 297 alin. (1) din Codul penal
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
așa cum prevede art. 16 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, nu descrie suficient obligația în sarcina funcționarului public care să atragă răspunderea penală. ... 8. Instanța nu poate adăuga la lege, nu poate interpreta un text legal incriminator imprevizibil și neclar prin realizarea de supoziții și presupuneri și nici nu poate aplica o sancțiune în baza unei cutume/uzanțe care rezultă în speța de față la nivel administrativ. ... 9. În considerentele actului de sesizare, instanța a mai reținut că art. 16 alin.
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
elemente constitutive au fost circumstanțiate de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, nu este de natură a conferi un caracter neclar, imprecis sau imprevizibil dispozițiilor legale ce urmează a fi astfel interpretate și aplicate. ... 33. De asemenea, Curtea a reținut că, în materie penală, principiul ultima ratio nu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. “ ... 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici similare privind pretinsul caracter imprecis și neclar al normelor legale ce formează obiectul excepției (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
să justifice nevoia de interpretare realizată prin mijlocirea instanței supreme. ... 73. Problema de drept identificată trebuie să fie una reală, veritabilă, susceptibilă de a genera interpretări diferite sau contradictorii ale unui text de lege, ale unei norme îndoielnice, lacunare sau neclare, iar stabilirea dificultății drept condiție a admisibilității este absolut necesară pentru a se verifica dacă instanței supreme i se solicită o dezlegare de principiu a unei veritabile probleme de drept, astfel cum impun dispozițiile art. 519 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
de vedere cu privire la interpretarea dispozițiilor legale, iar argumentarea nu indică nicio dificultate care să justifice sesizarea instanței supreme. Raționamentul juridic al instanței de trimitere, în acord cu practica judiciară națională majoritară, nu pune în evidență caracterul lacunar, îndoielnic, neclar al normei de drept disputate, posibila necorelare cu alte dispoziții neclare și nici dificultatea reală a chestiunii de drept. ... 78. Or, în absența unei reale dificultăți a chestiunii de drept, prin întrebarea formulată se urmărește, practic, determinarea modalității de aplicare
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
indică nicio dificultate care să justifice sesizarea instanței supreme. Raționamentul juridic al instanței de trimitere, în acord cu practica judiciară națională majoritară, nu pune în evidență caracterul lacunar, îndoielnic, neclar al normei de drept disputate, posibila necorelare cu alte dispoziții neclare și nici dificultatea reală a chestiunii de drept. ... 78. Or, în absența unei reale dificultăți a chestiunii de drept, prin întrebarea formulată se urmărește, practic, determinarea modalității de aplicare, în cauză, a dispozițiilor legale, cu scopul de a se identifica
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
învestite cu soluționarea cauzei, iar nu instanței supreme, sesizată în procedura hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Judecătorul cauzei este cel chemat să rezolve și posibile dificultăți de interpretare ori de corelare a unor norme juridice, fie ele neclare ori incomplete, folosind metodele de interpretare a legii, în acord cu principiile de drept, cu statuările doctrinare și cele jurisprudențiale în materie, atât timp cât interpretarea legii substanțiale și a celei de procedură reprezintă o etapă distinctă și absolut necesară
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
în materie s-a reținut că procedura reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă are în vedere o problemă de drept reală, care să privească interpretarea diferită și contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului al căror conținut sau a căror sferă de acțiune este discutabilă, cu scopul împiedicării apariției unei jurisprudențe neunitare în materie. ... 120. Referitor la chestiunea de drept menționată mai
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
cu un grad de dificultate ridicat, care să necesite activarea mecanismului hotărârii prealabile. ... 63. Deși legiuitorul nu definește noțiunea de „chestiune de drept“, în interpretarea acesteia doctrina afirmă că norma de drept disputată trebuie să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text de lege este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 2 iulie 2018). ... 71. În acest context, raționamentul juridic al instanței de trimitere, aflat în acord cu deciziile instanței supreme, nu pune în evidență caracterul lacunar, îndoielnic, neclar al normei de drept disputate, posibila necorelare cu alte dispoziții neclare sau dificultatea reală a chestiunii de drept. ... ... 72. În considerarea argumentelor expuse, sesizarea de față nu este admisibilă, deoarece mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art.
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
551 din 2 iulie 2018). ... 71. În acest context, raționamentul juridic al instanței de trimitere, aflat în acord cu deciziile instanței supreme, nu pune în evidență caracterul lacunar, îndoielnic, neclar al normei de drept disputate, posibila necorelare cu alte dispoziții neclare sau dificultatea reală a chestiunii de drept. ... ... 72. În considerarea argumentelor expuse, sesizarea de față nu este admisibilă, deoarece mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă poate fi utilizat doar ca
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
inițiere a plății, prestator de servicii de informare cu privire la conturi sau prestator de servicii de plată care emite instrumente de plată bazate pe card și nici orice alte inconveniente, inclusiv parcurgerea unor etape inutile sau folosirea unui limbaj neclar sau disuasiv, de natură să îi descurajeze, în mod direct sau indirect, pe utilizatorii de servicii de plată să utilizeze serviciile prestatorilor de servicii de inițiere a plății, prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi și prestatorilor de
CERINȚE din 23 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250640]
-
întrucât nu reglementează în mod expres și ipoteza legii speciale în care reclamant este beneficiarul persoană juridică de drept public. Or, raporturile juridice nu se pot bucura de stabilitate și securitate dacă fondul activ al legislației cuprinde soluții legislative contradictorii, neclare, imprecise care pot conduce la situații imprevizibile. În acest sens, Tribunalul București invocă considerente din mai multe decizii ale Curții Constituționale, de exemplu, deciziile nr. 26 din 18 ianuarie 2012, nr. 31 din 27 ianuarie 2016 și nr. 72 din
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]