882 matches
-
-le. Ideea despre posibilitatea optimă a locuirii lumii acesteia. Întors cu privirea spre cer, omul din Ur, Uruk, Umma și Lagaș a constatat că, la intervale regulate, aceleași corpuri cerești urmau, fără abatere, același curs circular. Mai mult, că această necontenită curgere a astrelor hotăra succesiunea anotimpurilor, a lunilor, a zilelor, care scandau în mod esențial ritmurile vieții oricărui individ. Cu alte cuvinte, între dinamica cerului și mișcarea terestră există o legătură strânsă, implacabilă, calitativă. „Precum în cer, așa și pe
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
etic. Promotorii de creștere de orice fel sunt interziși, condițiile de bunăstare au crescut - argumentat inclusiv enomic, fiindcă animalele chinuite nu sunt productive, afli imediat de ce. SUA e marea fermă‑fabrică încă croită după vechi practici, deși rafinate, și o necontenită sursă de filmulețe și știri înspăimântătoare. Și în România, mitologia puiului persistă. Totuși, provocarea de a crește animale eficient rămâne. Ca să fie competitivă pe o piață cu prețul relativ limitat (media e la 6,5 lei), familia Oprea vrea să
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
de Artă "Tinerimea Română" și beneficiază de o stagiune concertistica anuală, de turnee în străinătate și de invitația permanentă de a susține concerte în cadrul Festivalului Internațional "George Enescu". Înainte de bogatul repertoriu, de numeroasele scene pe care a evoluat, de grija necontenita de atingere a perfecțiunii interpretative, în spatele numelui "Preludiu" stă bucuria de cântă, talentul coriștilor, devotamentul față de muzică abordată, căldura acordată publicului, forța de transmitere a mesajului artistic și, fără nici o îndoială, gesturile și spiritul încărcat de frumos ale maestrului Voicu
Vacanțe muzicale 2015 [Corola-blog/BlogPost/100585_a_101877]
-
Jarda: Un cântec vechi în care fetele își plângeau, uneori, ne-mplinirea. La lelea Mărie totul e doinit. Fie că e doină sau cântec, rândurile măsurate se prelungesc la nesfîrșit. Strofa își pierde dimensiunile. Totul se aseamănă, mai degrabă, scurgerii necontenite a râului de munte. Și pare că și cântecul e asemenea valurilor sale. (Fragment muzical M. Precup): „Colo sus pe munte verde/ Colo sus pe munte verde/ Șe turmă de oi să vede/ Lângă ele șine șăde/ Doi ciobani alăturea
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Jarda: Un cântec vechi în care fetele își plângeau, uneori, ne-mplinirea. La lelea Mărie totul e doinit. Fie că e doină sau cântec, rândurile măsurate se prelungesc la nesfîrșit. Strofa își pierde dimensiunile. Totul se aseamănă, mai degrabă, scurgerii necontenite a râului de munte. Și pare că și cântecul e asemenea valurilor sale. (Fragment muzical M. Precup): „Colo sus pe munte verde/ Colo sus pe munte verde/ Șe turmă de oi să vede/ Lângă ele șine șăde/ Doi ciobani alăturea
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
trecând de la maniheism la scepticism (lui îi revine celebra formulare „Dubito ergo cogito” - Mă îndoiesc, deci gândesc, care l-a influențat hotărâtor pe Descartes) și apoi la neoplatonism, școala contemporană cu el. Firește că în aceste condiții propice enciclopedismului și necontenitei desăvârșiri spirituale, tânărul Augustin asimilează în primul rând platonismul și stoicismul din îmbelșugata filosofie antică greacă și, totodată, demonstrează că și-a însușit la perfecție logica aristotelică (în cele zece capitole ale micului tratat De dialectica, el face la tot
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
Lili Bobu Care este temerea, emoția care v-a dominat în tinerețe și ați reușit să o risipiți ? Grigore Vieru De prin 47 mi-a fost frică de foamete. Cu alte cuvinte m-am temut de moarte. Viața este o necontenită frică de moarte. După 70 de ani nu te mai temi de nimic, aștepți cu seninătate moartea. Și nici ea nu se mai teme de tine. Voi muri lângă cel care nu mă va plânge și nici nu se va
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
Lili Bobu Care este temerea, emoția care v-a dominat în tinerețe și ați reușit să o risipiți ? Grigore Vieru De prin 47 mi-a fost frică de foamete. Cu alte cuvinte m-am temut de moarte. Viața este o necontenită frică de moarte. După 70 de ani nu te mai temi de nimic, aștepți cu seninătate moartea. Și nici ea nu se mai teme de tine. Voi muri lângă cel care nu mă va plânge și nici nu se va
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
că vrea bunăoară / Să-și ia făina de la moară; Ba să-și aducă fânu-aflat / În țarină pus la uscat; Ba să-și aducă câte toate. / Când a simțit că nu mai poate De cât este de cicălit / De soața lui necontenit, Pe al său frate l-a chemat / Și i-a zis foarte supărat: „Mai frate, de a ta frăție, / Lehamite îmi este mie! Și tu ai boi. Nu? Așadar, / De ce nu îți faci tu un car? Pe-al meu acum
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
care va rămâne neadormit posterității Și doina lacului se va auzi până la sfârșitul vremii. Steaua lui Eminescu În podul casei stau până târziu, Fără să observ zilele trecătoare, Cum apasă peste mine Și mă lasă static în lume, De dorul necontenit al atingerii absolutului. Noaptea sumbră mă privește Și-mi arată slava celestului, Ce mi se deslușește-n fața ochilor - O hartă a necunocutului neant Care se trezește-n mine Și nu-mi mai dă pace. Pe umărul lui Uranus privesc
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Dumnezeu. Femeia - în trupul ei blajin, suav și gingaș Stă ascunsă o forță tăcută, Ce oprește pieirea omenească, Scoțând-o din balta fărădelegii Și dându-i o fărâmă de speranță-n mersul vieții. Azi, de 8 Martie, Cu o ardoare necontenită-n suflet, Cugetul mă îndeamnă să spun Trei mărețe cuvinte: La mulți ani! Tuturor femeilor le spun. Iubito Urmăream în zare amurgul cum se naște, La umbra plopului înalt, Stăteam scufundat în a mea minte, Și gându-mi zboară aievea
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
mare dinaintea Paștelui. Sunt multe lucrurile care fac din Pescara, un oraș frumos. Marea însă, era favorita mea. Îmi plăceau plimbările de-a lungul mării, atât vara când mergeam și la plajă, cât și iarna când veneam să privesc agitația necontenită a infinitei mase de apă verde ce mă fascina și-mi copleșea sufletul cu măreția și imensitatea forțelor sale latente descătușate. Munca nu era deloc ușoară. Pe lângă un bătrân sau o bătrână, deseori cu multe probleme de sănătate, trebuia să
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
de justa distincție făcută de Negulescu între rasă și popor (națiune): „Cea dintâi este o noțiune biologică, cea de-a doua o noțiune psihologică și sociologică”. În lipsa unor documente istorice certe și față în față cu acest uriaș tablou al necontenitului amestec de seminții, nu-i de mirare că cercetătorii adeseori recurg la jocul debordant al fanteziei, de-abia ținută în frâu de discernământul critic. Iată-l, de pildă, pe eruditul Vacher de Lapouge împărțind rasa albă a europenilor în trei
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
i-a instruit și educat timp de patru decenii”. Așa l-am cunoscut și eu personal și l-am adăugat în buzunarul inimii mele alături de alți prieteni de suflet. „Despre Constantin T. Ciubotaru s-a spus întotdeauna că este „un necontenit și un neobosit spectacol” prin faptul că veselia, gluma, ironia, (auto)persiflarea nu au la origine un anumit pretext, o anumită conjunctură, ci fac parte din ființa lui de „român veritabil care traduce totul în gama comicului”(Liviu Comsia), chiar
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
pare că regula nu funcționează în raport cu Sighetu Marmației, deoarece aici se acceptă (sic!) patru feluri de grafiere: Sighetu Marmației, Sighetu-Marmației, Sighetul Marmației, Sighetul-Marmației. Iată de ce vin cu următoarea propunere: Orașul să se numească de-acu înainte Sighet Marmațios, căci prin necontenita raportare la sintagma „copil năbădios”, de pildă, va fi ferit de mutilare... Întrucât prima atestare documentară a localității înconjurată de râurile Iza, Tisa și Ronișoara datează în forma Sziget (Máramarossziget în maghiară) din anul 1326, foarte mulți sunt înclinați să
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic și Izbăvitorul de moartea noastră cea veșnică și de toate durerile, chinurile și răutățile acestui veac, în Împărăția Sa cea cerească și veșnică, de care, ne rugăm Lui, să aibă necontenită, neîntreruptă și neîncetată parte!... Se cuvine, așadar, să-i aducem acum prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381976_a_383305]
-
prânz, iar rufele de călcat mai pot aștepta. Vrea să simtă relaxarea de week-end. Ascultă melodii de demult. Un ambient cât se poate de plăcut pentru o amiază de sâmbătă. Pescărușii au reapărut. Printre răgușitele croncăneli ale ciorilor și ciripitul necontenit al vrăbiuțelor aciuate în grădina blocului, chemările pescărușilor sunt invitații atât de subtile la marea pe care o iubește atât de mult. Privește spre cer. Are culoarea speranței. Un albastru roial. Câțiva nori de un alb imaculat stau agățați de
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Sub privirile triste-a dimineții, zărești doar ceața și absența vieții. Iarbă, ghimpi și mărăcini, singurele care îmbrățișează aceste ruini. Printre șiruri lungi de cruci, cu un suspin adânc te duci, rătăcești în ritm necontenit, știai drumul spre cel odihnit. Pe o cruce uitată, prăbușită, strălucește amintirea spălăcită, aici odihnește o urmă de vietate, care-și ispășește a sale păcate. Spui o rugăciune și pui o lumânare, te întrebi, dacă aude cuvintele tale?.. Ceața se
CÂȚIVA PAȘI RĂMAȘI DIN FERICIRE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382044_a_383373]
-
nimic nu va mai fi ca înainte, nimic! Nici eu. Nici noi. Nici viața. Iar de uitat, nu voi uita niciodată nimic, asta va fi pedeapsa mea, să nu uit nimic, să-mi fie dor mereu, să mă doară sufletul necontenit. El părea că începu să înțeleagă, dar totuși mai încercă: -Iubirea noastră e așa de pură, de cuminte, de nevinovată, nici măcar un sărut! Cum o poți ucide, strivi fără milă? -Așa crezi? Ne-am iubit fără minciună, fără amăgiri, fără
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
mine, Învăța să le-ngheți în iernile tăcerii! Ce sens ar mai avea să ațipească-n în tine? Crini de-amintiri îneacă-i în apele uitării! De-n agonii lăstunii, cu glas sfâșietor Te vor strigă prin maci cu dor necontenit, Le iartă rătăcirea și zbor întâmplător, Sunt amăgiri, iluzii și resturi din sfârșit. Referință Bibliografica: Sub arc de clipe mute / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1381, Anul IV, 12 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
SUB ARC DE CLIPE MUTE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379405_a_380734]
-
din atingerea ușoară a corzilor nevăzute ale Universului. Doamna Elena Buică (scriitoare din Toronto, Canada) afirmă că o vede pe Lia Nenciu ”ca pe o poetă cu multă culoare, cu învolburare de trăiri, mereu dornică de cunoaștere, o persoană în necontenită căutare, răscolind cu abilitate și răbdare lumea înconjurătoare pentru a înțelege din tainele acesteia, dar și pentru a se descoperi pe sine” Iar domnul Dumitru Sârghie (poet și jurnalist, Slatina) afirmă despre poeta Lia Nenciu ca ”fiind un sculptor fin
CINE ESTE LIA NENCIU !? de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379419_a_380748]
-
ontologic al binelui), se subînțelege că oamenii ar deveni și mai nelegiuiți, a se citi mai ostili Atotputernicului, atunci când și-ar putea folosi un procent mai mare din capacitatea creierului. De reținut că sănătatea trebuie înțeleasă ca rezultatul tainicei și necontenitei întrepătrunderi dintre material (trup) și spiritual (psihic), dintre pieritor și nepieritor. Omul este zdravăn și cu poftă de viață doar dacă ambele componente ale ființei sale sunt sănătoase, potrivit maximei antice: Mens sana in corpore sano (Minte sănătoasă în corp
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
a spălat-o, toata, de parcă, în apa mării, m-am cufundat, deodată, simțindu-i gustul sărat, înmiit mai dulce-i al tau sărut, de azi, de altădat`, ce l-aș lua cu mine, pește țări și mari, ape ce curg necontenit și ... lacuri adânci, reci, ca sloiuri de gheață, topite de inima ta. M-aș cuibări, mereu și eu, acolo, lângă ea, să-mi fie cald și bine, dar n-o pot lua și eu, n-am cum, să rămân, că
ÎNDEPĂRTATE TRISTEȚI de COSTI POP în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381340_a_382669]
-
imposibile. Sufletește suntem mai curați decât trupește. • Mesia promite trezirea morților, dar noi avem nevoie și de deșteptarea viilor. Avem un singur zid al plângerii, ceea ce e cam puțin. Prigonit și decimat, poporul ereu simte nevoia să-și plângâ morții necontenit. Citește mai mult • Viața de azi a început cândva, de mult, cu o sublimă unire: de atunci Răul a s-a închis pentru iubire.• Cu toate astea tânjim după Paradis căci am uitat acolo un pom cu mere de vis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
dus la Marea schismă din anul 1054, iar mult visata unitate doctrinară creștină a fost grav compromisă cinci veacuri mai târziu, adică atunci când Reforma a provocat alte desprinderi însemnate (luterane, calvine, anglicane) și -pentru mult timp, poate pentru totdeauna - sortită necontenitei fărâmițări neoprotestante (baptiști, adventiști, penticostali, martorii lui Iehova etc.). N.B.Cu toate că istoria grecilor antici nu cunoaște o mișcare eretică religioasă (religia lor nu era impusă cu atâta rigoare ca religiile altor popoare), asta n-a scutit-o de așa-numitele
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]