334 matches
-
cu pasiune în a-și valida sinele pe care abilitățile sale tehnice îl expun; omul religios poate umple catedrala cea mai vastă cu ecourile inspirației divine; iar poetul romantic ne poate alina spiritul într-o amorțeală somnoroasă și induce acceptarea necritică a compoziției sale ademenitoare. Poate toate acestea sunt surse de adevăr. Poate și celelalte sunt. Dar omul rațional care a profitat de lecția geometriei neeuclidiene este circumspect în privința capcanelor, și dacă acceptă un adevăr, el face acest lucru cu grijă
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
schimbare și despre incapacitatea de a formula și aplica consistent un manifest artistic, fie acesta de avangardă sau de ariergardă. Nici perioada interbelică nu face excepție din acest punct de vedere. Zonele de gri, de contaminare stilistică reciprocă, de importuri necritice, de colaje dintre cele mai aiuritoare ne vorbesc despre inconsistență și despre incoerență, despre lipsă de convingere. Putem face expoziții care să celebreze faptul că am fost și noi în Arcadia -arhitecții au făcut, aproape exclusiv, în perioada 1989-2000 asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
feței sale mai puțin vizibile, este util să fie menționat ceea ce spune Pears despre filozofia Tractatus-ului și despre cea a lui Kant. Raportată la filozofia critică a lui Kant, poziția Tractatus-ului ar putea fi caracterizată drept „semicritică“ sau chiar drept „necritică“. Aceasta întrucât ceea ce autorul Tractatus ului numește obiecte ar fi constituenți ultimi ai lumii, iar relația dintre obiecte și nume ar explica modul cum se corelează limbajul cu lumea. În acest sens, Wittgenstein ar fi fost, spre deosebire de Kant, un „realist
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Aceasta întrucât ceea ce autorul Tractatus ului numește obiecte ar fi constituenți ultimi ai lumii, iar relația dintre obiecte și nume ar explica modul cum se corelează limbajul cu lumea. În acest sens, Wittgenstein ar fi fost, spre deosebire de Kant, un „realist necritic“. El ar fi crezut că limbajul nostru este configurat de natura intrinsecă a unor obiecte simple, care se află sub ceea ce ne este accesibil prin experiență.24 „Ideea este că în toate operațiile noastre cu limbajul ne mișcăm în mod
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este o rețea cu obiecte simple ca puncte nodale“41. „Ontologia Tractatus-ului“ ar consta din enunțuri despre această „structură ultimă“, o structură care subzistă independent de mintea și de limbajul nostru. Poziția Tractatus-ului va fi caracterizată de Pears drept „realism necritic“, deoarece „întrebarea dacă noi contribuim cu ceva la constituția lumii nu este nici măcar pusă“42. Wittgenstein nu ar fi crezut, desigur, așa cum au crezut autorii marilor sisteme de metafizică raționalistă, că ar putea fi produsă vreo dovadă directă a existenței
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
reprezentate prin următoarele: a) Simțul comun care ne ajută să distingem și să separăm adevărul de fals; b) Apelul la autoritate, reprezentând acceptarea necondiționată a opiniei experților fără a o mai trece prin filtrul propriei judecăți, în mod automat și necritic. Ea reproduce spiritului vechiului dicton scolastic care afirma fără drept de replică: Magister dixit! c) Raționamentul deductiv, introdus de R. Déscartes, este o formă de gândire logică prin silogism care deduce adevărul despre un obiect gândit din judecăți prealabile care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în fața procesului de contagiune psihică. Contagiunea psihică ce decurge din impresia produsă de prezența bolnavului psihic în societate, are la bază, ca mecanisme psihopatogenetice sau, mai exact, patoplastice sugestibilitatea și imitatia (A. Porot). Ea constă într-un proces de prelucrare necritică a simptomelor psihiatrice ale bolnavilor psihici reprezentate prin convingeri, atitudini, conduite acțiuni, modele de gândire etc. Procesul de contagiune psihică nu este însă legat în mod exclusiv de un act de imitație în raport cu prezența unui bolnav psihic. Contagiunea psihică, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
social, respectiv starea de normalitate psiho-socială. Orice psihoză colectivă se raportează la un eveniment social real pe care însă îl percepe și îl prelucrează într-o manieră fantasmatic-delirantă sub forma unor reprezentări colective care sunt acceptate în mod automat, ireflexiv, necritic în forma lor circulantă. Ele vor înlocui rapid, prin marea lor încărcătură emoțională, tot ceea ce reprezintă bunul simț, atitudinea critică, cultivând panica, nesiguranța și înlocuind rațiunea cu iraționalul. Atmosfera socială de panică și ură va lua formele agresive ale conduitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
absurdității, care înlocuiește treptat gândirea critică. Se menționează ca fiind specifice pentru aceste etape de criză socială proliferarea zvonurilor, a unor fabulații absurde sau fantastice, a unor știri neîntemeiate, zvonuri, informații false etc. Ele sunt preluate în mod automat și necritic de populație favorizând apariția unor reacții și conduite anormale, a unor idei colective absurde și a unei stări de tensiune psiho-socială extremă. Toate acestea vor constitui cadrul favorabil al dezvoltării unor stări de neîncredere, angoasă, nesiguranță ducând în final la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
eșec nu constă în faptul că încercarea instituționaliștilor de a critica neorealismul de pe propriile poziții este concepută greșit. O abordare mai sofisticată ar consta în recunoașterea faptului că Keohane și instituționaliștii ce i-au urmat se bazează pe o înțelegere necritică a relației dintre școlile de gândire. Ei au adoptat un model liniar al relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, în care se consideră că instituționalismul reprezintă punctul de sinteză pe o axă între neorealism și liberalism. Ca atare, el este
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
feței sale mai puțin vizibile, este util să fie menționat ceea ce spune Pears despre filozofia Tractatus-ului și despre cea a lui Kant. Raportată la filozofia critică a lui Kant, poziția Tractatus-ului ar putea fi caracterizată drept „semicritică“ sau chiar drept „necritică“. Aceasta întrucât ceea ce autorul Tractatus ului numește obiecte ar fi constituenți ultimi ai lumii, iar relația dintre obiecte și nume ar explica modul cum se corelează limbajul cu lumea. În acest sens, Wittgenstein ar fi fost, spre deosebire de Kant, un „realist
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Aceasta întrucât ceea ce autorul Tractatus ului numește obiecte ar fi constituenți ultimi ai lumii, iar relația dintre obiecte și nume ar explica modul cum se corelează limbajul cu lumea. În acest sens, Wittgenstein ar fi fost, spre deosebire de Kant, un „realist necritic“. El ar fi crezut că limbajul nostru este configurat de natura intrinsecă a unor obiecte simple, care se află sub ceea ce ne este accesibil prin experiență.24 „Ideea este că în toate operațiile noastre cu limbajul ne mișcăm în mod
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
este o rețea cu obiecte simple ca puncte nodale“41. „Ontologia Tractatus-ului“ ar consta din enunțuri despre această „structură ultimă“, o structură care subzistă independent de mintea și de limbajul nostru. Poziția Tractatus-ului va fi caracterizată de Pears drept „realism necritic“, deoarece „întrebarea dacă noi contribuim cu ceva la constituția lumii nu este nici măcar pusă“42. Wittgenstein nu ar fi crezut, desigur, așa cum au crezut autorii marilor sisteme de metafizică raționalistă, că ar putea fi produsă vreo dovadă directă a existenței
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ilustrare o găsim în folclor. Creația literară critică, opusă creației naive, beneficiară a tuturor cercetărilor aride de mai sus, e termenul evoluției expresiei literare. În matematică lucrurile nu se înfățișează mult diferit. Următor pletorii de producții naive (aceasta înseamnă: intuitiv-constructive, necritice) apare nevoia unei luări în posesie mai directe și mai puternice a realității matematice, prin elaborarea unor scheme abstracte cît mai încăpătoare, tipare comune ale unor teorii diferite ca materie". În Formația matematică, text datat 1958 (?), se întoarce la vechii
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ro. Nu e, firește, nimic rău sau reprobabil să-ți iubești echipa orașului și astfel se întâmplă oriunde în lume și, cum e lesne de înțeles, orice politician care se respectă se folosește de acest atașament atavic, prin natura lucrurilor necritic, pentru a-și asigura voturi. Astăzi, însă, fotbalul e un uriaș business și, mai ales în condițiile în care bugetele locale sunt insuficiente pentru problemele majore ale comunității, întrebarea logică este dacă o asemenea deturnare de fonduri în folosul unei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de "anticomunist al postcomunismului" nu mai face două parale, pentru că, acum când asumarea liberă a simpatiilor politice pentru stânga nu mai aduce beneficii, cei care continuă să o facă, totuși, îi pun într-o situație delicată pe cei care susțin necritic o "dreaptă" politică ce batjocorește cultura. Lipsa unei politici publice naționale, consacrate dezvoltării acestui sector, arată nu numai înapoierea culturală a decidenților politici, dar și eșecul funcțional al celor care, ca intelectuali publici, au susținut actualul regim (printre care mă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dialog privilegiați: ei iubesc literatura, promovează deschis dreptul la exprimare liberă, fără îngrădiri de morală sau limitări naturale (de gen, de rasă, de preferințe sexuale etc.); ei citesc poezie, merg la filme de avangardă, se duc la operă sau iubesc necritic, în numele multiculturalismului și al dreptului la exotism, toate țările necivilizate ale Lumii a Treia, precum aceea în care destinul crud ne-a aruncat și pe noi. Mărturisesc că am fost șocat să descopăr că oamenii din Vest cu care împărtășeam
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se prăbușește. Manifestările bolii se concretizează în forme diferite de la caz la caz, de la o etapă la alta la același subiect care de obicei se repliază total asupra propriei lumi lăuntrice, prin dereglări ale asociațiilor de idei, mod de gândire necritică, centrată pe subiectivitate, rupt de realitate prin întreruperea fluxului ideativ, dominat de reverie și fantezie, trăite puternic. Copilul bolnav de TSA (tulburare din sfera autismului) are adesea stări depresive, comportamentale și neurovegetative secundare. Stările psihotice evoluează într-un regim de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
spune: minciuna mea a fost intenționată și avantajoasă, avînd scopul de a ne face pe amîndoi să ne simțim în largul nostru, și a fost spusă cu certitudinea că va fi primită într-un mod nu doar grațios, ci și necritic. Aici avem de-a face cu o înșelătorie sofisticată și, s-ar părea, fără consecințe negative, sau poate este vorba chiar de o complicitate la minciună, apărînd în contextul privilegiat al pregătirii psihanalistului. Însă, în timp ce teoria psihanalitică prevede apariția stresului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Această proliferare a discursurilor identitare, adesea hibridă, uneori parodică, se constituie într-un nou obiect de studiu pentru antropologie. Bachelard ne atrăgea atenția asupra categoriilor simțului comun. În zilele noastre, aceste categorii sunt vehiculate cel mai adesea într-un mod necritic de către presă, care împrumută în mod liber de peste tot modele de limbaj politice, artistice, sociale și științifice. Astfel, se vorbește de întoarcerea elementului religios, după prezicerea unei laicizări a lumii; este clar însă că noile mișcări religioase ca integrismul islamic
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
actuală astăzi, în discursurile de factură socială sau politică. Cu precădere raportul identitate etnică/culturală globalizare este supus analizelor, interpretărilor și dezbaterilor în contexte din ce în ce mai variate. Deși ambele sunt concepte relativ noi în sociologie și utilizate adesea într-un mod necritic și ambiguu, fascinația pe care o exercită, mai ales în științele sociale este extrem de mare. Tema identității sociale, culturale, etnice este readusă în discuțiile academice sau publice (politice), cu precădere în țările central și est europene, angajate într-un proces
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
internaționale intrau pe domeniul dreptului internațional și al istoriei diplomației. Totuși, în perioada în care revoluția behavioralistă domina științele sociale, disciplina tradițională a relațiilor internaționale a fost pusă serios în discuție. Behavioraliștii au atacat ceea ce ei considerau a fi asumpții necritice sau simple ipoteze. Fără rigoarea unei cercetări științifice și a unei tendințe critice, relațiile internaționale tradiționale nu reprezentau decît o istorie pur descriptivă sau o teorie normativă. Disputa rezultată a fost numită, după principalii ei protagoniști, dezbaterea Bull-Kaplan sau dezbaterea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care eu am încercat să le cuprind în această carte; a ne dezbăra de realism în felul acesta ar fi și inutil. Pentru că acesta ar fi cu siguranță cel mai bun mod de a-l reproduce în continuare, tacit și necritic. Bibliografie Abendroth, Wolfgang (1973) 'International Relations, Völkerrecht und Auenpolitik als Teildisziplinen der politischen Wissenschaft ein Disput mit Ernst Otto Czempiel', in Ekkehart Krippendorff (ed.) Internationale Beziehungen, Köln: Kiepenheuer & Witsch, pp. 13-37. Adorno, Theodor, et al. (1969) Der Positivismusstreit in
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
abordat tangențial sau, de cele mai multe ori, neglijat de eminescologi. Explicațiile pot fi atât de natură obiectivă, editarea integrală a publicisticii eminesciene realizându-se relativ târziu, cât și de natură subiectivă, vizând impactul personalității unor exegeți, situație ce a generat preluarea necritică și promovarea fără rezerve a judecăților lor de valoare. Apropierea de opera eminesciană poate părea o întreprindere aventuroasă pentru orice cercetător, date fiind multitudinea exegezelor și autoritatea unora dintre interpreți. Ce șansă mai poate avea un cercetător să acceadă la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
impune României ca preț al recunoașterii Independenței, abolirea articolului 7 din Constituția de la 1866, prin care li se interzice evreilor care nu sunt de rit creștin, dreptul de a dobândi cetățenie. Un alt neajuns al exegezei eminesciene constă în preluarea necritică a unor judecăți de valoare fără acoperire în textul articolelor: "Publicistica eminesciană, pe cât este de "citată", blamată sau înălțată, pe atât este, în fapt, de puțin cunoscută pe text și în context. Mai nimeni nu se obosește a o citi
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]