1,749 matches
-
mormintele unor elemente sarmato-alanice). În cimitir s-au descoperit și morminte datând de la sfârșitul secolului V - începutul secolului VII, contemporane cu bazilica situată extra muros, care trebuie să fi avut rol de basilica coemeterialis. 8.2. Alte descoperiri Pe cuprinsul necropolei (excluzând mormintele) au fost descoperite numeroase bucăți de sculptură arhitectonică (capiteluri, baze și resturi de coloane, plăci și balustrade pentru porți etc.), un mic tezaur de obiecte de aur (cruciulițe, cercei, inele), fibule din aur și din bronz purtând semnul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
anterioare criptei și bazilicii, la începutul secolului IV. Fiind cel mai vechi monument paleocreștin de pe teritoriul României, bazilica (secolele IV-VI) are o lungime de 36 m și o lățime de 14 m. 10. Tomis (jud. Constanța) Până în 1959, sectorul necropolelor la Tomis era aproape necunoscut, cu excepția unor mărturii ce vizau descoperirile întâmplătoare ale unor morminte semnalate sumar în unele ziare și reviste ori rămase ca pure însemnări inedite. Între 1959-1964 au fost descoperite și cercetate în necropolele Tomisului peste 500
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Până în 1959, sectorul necropolelor la Tomis era aproape necunoscut, cu excepția unor mărturii ce vizau descoperirile întâmplătoare ale unor morminte semnalate sumar în unele ziare și reviste ori rămase ca pure însemnări inedite. Între 1959-1964 au fost descoperite și cercetate în necropolele Tomisului peste 500 de morminte greco-romane pe o suprafață destul de întinsă în jurul orașului antic. Descoperirile cauzate de ritmul susținut al lucrărilor de construcții, canalizări, taluzări și consolidări de maluri ce se efectuau în vederea urbanizării, ca și cea din 1993, au
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
taluzări și consolidări de maluri ce se efectuau în vederea urbanizării, ca și cea din 1993, au dus la descoperirea unei stele funerare creștine, nu departe de marea bazilică din sectorul vestic al orașului Tomis (intra muros). 10.1. Tipuri de necropole Săpăturile (cele mai multe de salvare) de pe cuprinsul orașului Constanța, au dus la delimitarea a cinci necropole care se întindeau în jurul cetății, începând din partea de nord-est și până în cea de vest, aflate de-a lungul celor două mari drumuri care duc spre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au dus la descoperirea unei stele funerare creștine, nu departe de marea bazilică din sectorul vestic al orașului Tomis (intra muros). 10.1. Tipuri de necropole Săpăturile (cele mai multe de salvare) de pe cuprinsul orașului Constanța, au dus la delimitarea a cinci necropole care se întindeau în jurul cetății, începând din partea de nord-est și până în cea de vest, aflate de-a lungul celor două mari drumuri care duc spre Histria și Callatis: 1) necropolă din perioada elenistică; 2) necropolă din epoca romană (secolele I-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de pe cuprinsul orașului Constanța, au dus la delimitarea a cinci necropole care se întindeau în jurul cetății, începând din partea de nord-est și până în cea de vest, aflate de-a lungul celor două mari drumuri care duc spre Histria și Callatis: 1) necropolă din perioada elenistică; 2) necropolă din epoca romană (secolele I-III); 3) necropolă romană datând de la sfârșitul secolului III - secol IV (se află la periferia celei din secolele II-III); 4) necropolă romană datând din a doua jumătate a secolului II
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dus la delimitarea a cinci necropole care se întindeau în jurul cetății, începând din partea de nord-est și până în cea de vest, aflate de-a lungul celor două mari drumuri care duc spre Histria și Callatis: 1) necropolă din perioada elenistică; 2) necropolă din epoca romană (secolele I-III); 3) necropolă romană datând de la sfârșitul secolului III - secol IV (se află la periferia celei din secolele II-III); 4) necropolă romană datând din a doua jumătate a secolului II - până la jumătatea secolului III; 5
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
întindeau în jurul cetății, începând din partea de nord-est și până în cea de vest, aflate de-a lungul celor două mari drumuri care duc spre Histria și Callatis: 1) necropolă din perioada elenistică; 2) necropolă din epoca romană (secolele I-III); 3) necropolă romană datând de la sfârșitul secolului III - secol IV (se află la periferia celei din secolele II-III); 4) necropolă romană datând din a doua jumătate a secolului II - până la jumătatea secolului III; 5) necropolă romano-bizantină din secolul IV (spre margini mai
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mari drumuri care duc spre Histria și Callatis: 1) necropolă din perioada elenistică; 2) necropolă din epoca romană (secolele I-III); 3) necropolă romană datând de la sfârșitul secolului III - secol IV (se află la periferia celei din secolele II-III); 4) necropolă romană datând din a doua jumătate a secolului II - până la jumătatea secolului III; 5) necropolă romano-bizantină din secolul IV (spre margini mai apar și morminte din secolele II-III). La această necropolă, s-a remarcat prezența unor morminte colective (M103 și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din epoca romană (secolele I-III); 3) necropolă romană datând de la sfârșitul secolului III - secol IV (se află la periferia celei din secolele II-III); 4) necropolă romană datând din a doua jumătate a secolului II - până la jumătatea secolului III; 5) necropolă romano-bizantină din secolul IV (spre margini mai apar și morminte din secolele II-III). La această necropolă, s-a remarcat prezența unor morminte colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce, ca și sărăcia ori absența inventarului funerar, situații trecute
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
se află la periferia celei din secolele II-III); 4) necropolă romană datând din a doua jumătate a secolului II - până la jumătatea secolului III; 5) necropolă romano-bizantină din secolul IV (spre margini mai apar și morminte din secolele II-III). La această necropolă, s-a remarcat prezența unor morminte colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce, ca și sărăcia ori absența inventarului funerar, situații trecute pe seama creștinismului. În anul 1969, pe teritoriul municipiului Constanța, cu ocazia lucrărilor pentru noul local al
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Aceste nișe prezentau o arsură puternică, ceea ce denotă arderea îndelungată a opaițelor la căpătâiul înhumaților. De remarcat, de asemenea, descoperirea unei catarame de argint aurit având incizate pe suprafață o cruce și doi porumbei. Între anii 1981-1982, în zona aceleiași necropole, efectuarea unor noi cercetări prilejuite de lucrările de construcție și edilitare constănțene au dus la descoperirea unui mare număr de morminte din epoca romano-bizantină: 50 de morminte au fost cercetate în 1981, urmate de alte 23 în anul următor. Limitele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor noi cercetări prilejuite de lucrările de construcție și edilitare constănțene au dus la descoperirea unui mare număr de morminte din epoca romano-bizantină: 50 de morminte au fost cercetate în 1981, urmate de alte 23 în anul următor. Limitele acestei necropole sunt următoarele: la nord - intersecția dintre bulevardul 1 Decembrie 1918, cu str. Stabilizării; la sud - bulevardul Republicii; la vest - bulevardul 1 Decembrie 1918. 10.2. Tipuri de morminte Mormintele cercetate în aria tomitană aveau la bază criteriul tehnicii de construcție
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
târziu în cadrul fenomenului religios de răspândire a creștinismului; 3) morminte simple cu groapă rectangulară (5): trei dintre morminte prezintă urme de sicriu, iar celelalte două nu conțineau urmele acestui element. Prezente din cele mai vechi perioade, sunt foarte răspândite în necropolele romano-bizantine; 4) morminte în țigle (1): nu prezintă urme de sicriu; sunt semnalate din secolul IV și continuă să apară până în secolul VI. Este întâlnit atât la Mangalia cât și la Piatra-Frecăței. Majoritatea mormintelor sunt orientate V-E. Materialele arheologice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
1): nu prezintă urme de sicriu; sunt semnalate din secolul IV și continuă să apară până în secolul VI. Este întâlnit atât la Mangalia cât și la Piatra-Frecăței. Majoritatea mormintelor sunt orientate V-E. Materialele arheologice cât și monedele permit datarea necropolei în secolul IV. Într-un mormânt (M37/1981, o fibulă pare că poartă un simbol creștin (cruce dublă). În alte două morminte săpate în 1982, s-au descoperit două catarame de bronz: pe armătura uneia (din M7) se află o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
formă de cruce (M22). S-au mai descoperit și unele monede (din timpul împăraților romani Maximianus (286-305), Licinius (308-324), Constantin (306-337), Constantius II (337-361), fibule (de tipul cu butoni în formă de ceapă) și alte materiale care permit datarea acestei necropole în secolul IV; s-au mai cercetat și unele morminte din secolul IV. Între anii 1987-1988, la sud de orașul antic, între actuala str. Traian și vechiul golf, s-au desfășurat lucrări de construcție. Cu această ocazie, s-au descoperit
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
împăratul Valens, datată între anii 367-375) permit datarea mormântului în ultimele decenii ale secolului IV; 3) dintr-o asemenea construcție funerară se crede că provine o masă monolită de calcar cu două picioare, descoperită spre sfârșitul secolului trecut în zona necropolei de pe terenul fostei gări din Constanța. Pe o bordură poartă o inscripție greacă pe două rânduri, cu următorul conținut: Fericitul Timotheus, din partea lui Dinias, având ca neofit numele Emanuel (sic). La mijlocul primului rând este reprezentat un pește; sub inscripție se
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
despre o trapeza agatôn (masa fericiților) și a servit într-o construcție funerară la agapele în amintirea defunctului. În 1992, cu ocazia unor lucrări de construcție din str. I. G. Duca, colț cu str. Constantin Brătescu, zonă aflată în plină necropolă romană (zona de vest a necropolei tomitane), unde s-au făcut săpături de salvare pe aproximativ 600 m2, au fost trasate pe direcția nord-sud cinci secțiuni, având latura lungă de 7 m, lățimea de 3 m și adâncimea variind între
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și a servit într-o construcție funerară la agapele în amintirea defunctului. În 1992, cu ocazia unor lucrări de construcție din str. I. G. Duca, colț cu str. Constantin Brătescu, zonă aflată în plină necropolă romană (zona de vest a necropolei tomitane), unde s-au făcut săpături de salvare pe aproximativ 600 m2, au fost trasate pe direcția nord-sud cinci secțiuni, având latura lungă de 7 m, lățimea de 3 m și adâncimea variind între 1,50 m - 4,25 m
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
constatat practicarea exclusivă a ritului inhumației. S-a constatat arheologic prezența mormintelor individuale, dar și a celor colective de 2-6 persoane, potrivit scheletelor identificate în aceleași locuri. Înhumarea mai multor schelete într-un singur mormânt nu este o excepție pentru necropola tomitană: morminte cu două schelete au putut fi întâlnite și în necropola de secol IV de la Histria și în cea callatiană, unde au fost descoperite morminte cu 6-11 schelete. Majoritatea mormintelor, cu câteva excepții, sunt orientate V-E cu mici
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
individuale, dar și a celor colective de 2-6 persoane, potrivit scheletelor identificate în aceleași locuri. Înhumarea mai multor schelete într-un singur mormânt nu este o excepție pentru necropola tomitană: morminte cu două schelete au putut fi întâlnite și în necropola de secol IV de la Histria și în cea callatiană, unde au fost descoperite morminte cu 6-11 schelete. Majoritatea mormintelor, cu câteva excepții, sunt orientate V-E cu mici devieri inerente. Un mormânt (M24) este orientat NV-SE, iar alte trei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ori spre sau pe oasele bazinului, alteori așezate pe piept și abdomen sau întinse pe lângă trup. Excepție face scheletul din M43, așezat în firidă dinspre est în poziție chircită, orientat NE-SV. O situație asemănătoare se mai întâlnește și în necropola callatiană precum și în cea de la Piatra-Frecăței (jud. Tulcea). Într-un singur mormânt s-a găsit un schelet cu picioarele încrucișate (M17), iar alte situații identice au fost constatate în necropola de la Callatis. Aceiași poziție a picioarelor a fost semnalată și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
NE-SV. O situație asemănătoare se mai întâlnește și în necropola callatiană precum și în cea de la Piatra-Frecăței (jud. Tulcea). Într-un singur mormânt s-a găsit un schelet cu picioarele încrucișate (M17), iar alte situații identice au fost constatate în necropola de la Callatis. Aceiași poziție a picioarelor a fost semnalată și la Miticeni, într-un mormânt aparținând orizontului cultural Sântana de Mureș-Cerneahov. 10.4. Inventarul funerar Inventarul funerar este așezat în regiunea craniilor, la mijloc sau la picioare, și constă în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secolul IV. La Apahida (jud. Cluj) este atestată o fibulă din același tip, din aur, având ca decor același motiv al crucii; datată în a doua jumătate a secolului V. 10.5. Observații Dintre elementele care sprijină caracterul creștin al necropolei, amintim următoarele: 1) orientarea V-E a mormintelor; 2) orientarea scheletelor cu fața spre est, după obiceiul creștin; 3) așezarea mâinilor pe piept, pe abdomen sau pe bazin; 4) simbolul creștin (crucea dublă) de pe fibula din M37 și săpăturile recente
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
lângă Via principalis. Creată pentru scopuri laice, ulterior a fost înlocuită de o bazilică creștină uninavată (24 m), zidită din pietre legate cu pământ, cu o absidă mică spre est și fără criptă. Monumentul datează din secolul IV. 12. Alte necropole din Sciția Minor 12.1. Amza (Telița, jud. Tulcea) În urma cercetărilor efectuate în așezarea de la Amza de către V. H. Baumann, s-a constatat o preluare și o perpetuare a unor culte păgâne, care s-au amestecat cu elementele prezenței paleocreștine
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]