1,705 matches
-
împingând cruzimea până la forma gratuită a bestialității tigrului. Vremea noastră este plină de astfel de exemplare. 131. Umanismul este una din formele grave ale rătăcirii omului modern, care pleacă din antropocentrismul Renașterii. În Renaștere, ''titanii'' s-au umflat prin autocunoașterea necunoașterii. Ei nu se cunoșteau pe ei înșiși și au crezut că s-au descoperit ca oameni. 132. Omul - javra asta bipedă, pe care eu îl consider ''animal prost'', homo stultus - atunci când se screme să facă singur ordine, adică când practică
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
cerută! Eu ce să fac. Să mușc? Dacă și-a crezut incompetentul meșter are vre-o vină? Da! Deoarece nu a cerut autorizarea unei lucrări de esență executate casei sale de pe proprietatea vecinului său. Și este jurist. Nu are scuza necunoașterii legii. Dacă aș „mușca” i-ar fi rău. Aș atinge, chiar fără să vreau, osul. O fac prietenii „de afaceri” între ei. Nu și vecinii. Dar sunt om bun. Îl expun doar oprobriului public. Păcat că nu va ajunge niciodată
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
lentă dinspre un mal înspre celălalt, încercăm din răsputeri, între forțe de aceeași intensitate, însă opuse, care trag de încheieturi din trup și bucăți de suflet din noi, adeseori, alternativ, să ne păstrăm echilibrul propriei ființe în bezna totală a necunoașterii viitorului și a imprevizibilului sub misterul căruia stă totul învaluit în incertitudini permanente, în care suntem forțați a ne fi propriul far călăuzitor, lumină și ghid totodată, cu fiecare pas făcut, în speranța întrezăririi limpezi, a atingerii ușoare a unui
REALITATEA EXISTENŢEI ÎN OGLINDĂ de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382543_a_383872]
-
începe să înțeleagă și să compună cu timpurile moderne, și care găsește această formă de practică religioasă, reinventând-o. Cred că în pelerinaj putem distinge mai multe momente istorice foarte clare, bine precizate: perioada de formare, de uimire și de necunoaștere a anilor â90, perioada de consolidare la începutul anilor 2000, perioada de creștere, care a coincis cu acel mini boom economic al României din perioada 2006-2008, o mică perioadă de reașezare, după 2008-2009, și saltul spectaculos ca număr de participanți
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
în epoca modernă. Trist este că personalități de seamă ale țării noastre au fost și mai sunt catalogate drept extremiști, deși ei s-au situat pe axa valorică a neamului românesc. În ce scop s-a făcut aceasta? Din prostie, necunoaștere sau intenționat pentru diminuarea, chiar distrugerea prestigiului țării? „Orice român conștient trebuie să știe că nu cei care își apără pământul, sărăcia și identitatea istorică sunt extremiști, ci acei care încearcă să înlocuiască identitatea noastră cu una străină și înrobitoare
EXTREMISM ȘI MODERAȚIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383305_a_384634]
-
trebuie. Focul lui Prometeu este totuși o putere greu de mânuit fără un pic de înțelepciune divină. Și aceasta s-ar putea să fie chiar punctul nostru vulnerabil, al cunoașterii științifice și tehnologice demiurgice, dar fără responsabilitate etică, al riscului necunoașterii apriorice a râului și a binelui absolut. Știință fără morală și morală fără religie pot avea efecte malefice, fatale pentru om și pentru viața pe pământ. Mândria faustica a cunoașterii, focul furat de Prometeu de la zei, sunt puteri care în
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
din viața Elenei, Ștefan se desparte de ea și, fără să spună ceva părinților sau altor persoane, dispare în mod misterios. Din acel moment, pentru Iacob și Ana Scurtu începe calvarul, nu cel provocat de șicanările Securității, cât cel al necunoașterii dacă fiul lor mai este în viață sau nu. Suferință purtată-n tăcere, cu demnitate și speranță în Dumnezeu că va avea grijă de fiul lor. Toată dragostea lor se revarsă asupra lui Radu, nepotul lor, pe care-l educă
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
nou ipoteza informatică a originii vieții. Nici una nu îndrăznește însă să definească un Dumnezeu al viului așa cum s -a încumetat să o facă religia înglodând totul într -o poveste fascinantă. O avea cineva interes să țină atâta lume în întunericul necunoașterii ? De ce o fi emis biserica ,,directive,, asta lenevească gen- ,, crede și nu cerceta,, ? Poate logica să aducă unele explicații de bun simț pe această temă , fără să deranjeze pe nimeni? Să încercăm, în fond, dacă nu cercetezi....., nu crezi și
CREATOAREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383095_a_384424]
-
țării , pentru că despre oameni politici nu putem vorbi, aceștia putându-se număra pe degetele unei singure mâini. Afirmația de mai sus exclude însă reaua voință, trădarea intereselor naționale în favoarea unor interese străine, mita, corupția; include însă copios prostia, dezinformarea, tembelismul, necunoașterea realităților dar și o incultură crasă. Nu sunt o adeptă a teoriei „conspirațiilor” prin care, practic, se poate explica orice și oricând. Teoria asta , cu o mare doză de fatalism, exclude de la sine răspunderea pentru orice nenorocire care s-ar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
aflat și i-a prețuit pe cei mai buni fii ai săi abia după ce au trecut în lumea dreptății absolute. Mă gândesc la Cuza, Vuia, Vlaicu, Coandă, Brâncuși, Eliade, Cioran, Ionescu, Paulescu și câți alții. Și cei care spun, din necunoaștere, poate dorind a nu-și arăta ignoranța, că Ștefan Popa Popa’S e un mare caricaturist, că (urmează o argumentație frizând stupiditatea absolută) l-au văzut ei la televizor încă de prin anii ’70. Adevărul rostit astfel nu mai transmite
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
lumea diurnă, unde, de ochii lumii, ne prefacem a fi iubitori de curat, adevăr, cultură, civilizație. Aici, în adevăratele cruzimi ale lumii refuzate și marginalizate prin indiferență, ignoranță sau neputință, pornesc seismele sociale, prăbușirile culturale, pandemiile patologice ale inadaptării, neînțelegerii, necunoașterii, alături de primejdia despiritualizării. Subteranul social scapă controlului instituțional deoarece el cunoaște alte manifestări în istorie. Pentru a ne liniști nu este nevoie de control ci de cunoaștere(N.Minovici, I.Stănescu, B. Brenner, 1937). În lumea diurnă ne-am obișnuit
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
înalte valori de cultură” (p.119) (subl.SI). Recunoscând că nu cunoaște limba maghiară pentru că nu s-a ocupat în mod special de istoria Transilvaniei, deplânge că „mulțimea” lucrărilor în maghiară „este mai mult citată decât citită” la noi din necunoașterea limbii maghiare! Lipsa de interes pentru susținerea cauzei românești în Transilvania din partea specialiștilor români este cu amărăciune exprimată și de marele patriot David Prodan, academician, care în Cuvântul înainte din 1991 la cartea Transilvania și iar Transilvania publicată în 2002
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Mă sprijineam pe ignoranța ta, prietine - răspunse Barzovie-Vodă. Cu cât e omul mai ignorant, cu atât e mai supus și mai credincios - asta de la romani am învățat-o. Oricât ar părea de ciudat, credința ta față de mine, spătare, vine din necunoașterea celor cinci declinări din latină. — S-ar putea ca așa să fie - zise spătarul - adică eu cunoscând cât ești de învățat, să mă sfiesc a-ți tăia capul. — Dar eu - interveni țigăncușa în discuție - deși nu știu cele cinci declinări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aș fi plasat eu însumi când nu cunoșteam cocaina. Chiar dacă am pășit deja pe calea pierzaniei, știu că disprețul s-ar fi născut nu atât dintr-o prea mare considerație pe care o am pentru propria-mi persoană, cât din necunoașterea puterii pe care o are cocaina. Deci, despre puterea cocainei. În ce anume constă această putere? 2 În nopțile și în zilele lungi petrecute în compania cocainei, în camera lui Iag, mi-a venit ideea că importante pentru om sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
cine știe ce amănunte, așadar puteți reține ceea ce vi se pare esențial. În poezia cu titlu criptic „Canibalism stelar“ (vol. I, p. 42) „Întîlnirea celor două stele, a celor două făpturi“ nu este „efectul interpenetrării dintre acțiunea de precunoaștere cu cea de necunoaștere“, după cum va susține Nina Roth-Swanson, ci transpunerea lirică a șocului resimțit de Mendel Osipovici În momentul În care privirile noastre se vor fi Întîlnit, atunci, la redacția publicației Însemnări rusești (unde trecuse „Întîmplător și fatal“) de la Paris, Într-o sumbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
în continuare la Mitriță Sârghie Borcea. Mulți dintre cei care s-au aventurat la câștig din crâșme, dughene și alte activități comerciale au dat faliment din nepricepere în astfel de activități sau că nu au făcut față concurenței, sau din cauza necunoașterii cerințelor pieței. Unul dintre cei care au sărăcit de pe urma unei afaceri cu desfacerea băuturilor a fost răzeșul Toader Perju din Fruntești, care, la 1845, cumpără de la Rosetti dreptul de a desface băuturi, dar afacerea nu merge, iese în lipsă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar dragostea îi era atât de mare încât i se părea imposibil să nu stârnească drept răspuns o iubire la fel de mare. Însă studiul pe care l-am întreprins asupra caracterului lui Strickland suferă de un defect și mai grav decât necunoașterea multor fapte. Pentru că au fost evidente și izbitoare, am scris despre relațiile sale cu femeile. Și totuși, ele nu reprezentau decât o părticică infimă a vieții lui. Este o ironie faptul că ele au afectat atât de tragic alte persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
din Lycia antică, Diogene din Oenanda investește o avere cu unicul scop de a-l învăța ceva pe omul obișnuit, de a-l trata, de a-l vindeca de spaime, temeri și angoase. întreaga epocă pare chinuită de incertitudine, de necunoașterea a ceea ce va aduce ziua de mâine: ea trosnește, crapă, stă să explodeze. Nimeni nu știe acest lucru, doar inconștientul unor firi deosebit de sensibile poate înregistra zguduirile seismice ale civilizației antice, ale cărei ceasuri sunt numărate... Suntem prin anul 120
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
emit în original imnurile către Demetera, tragediile lui Eschil, versurile lui Teocrit. Ceva mai mult, sunt gata s-o recunosc public, cu o singură condiție. Umaniștii clasici să declare și ei imediat, că resimt ca o umilință egală și vinovată, necunoașterea Elementelor lui Euclid, Stoicelor lui Appollonius din Perga, Colecțiilor matematice ale lui Pappus. Dar umaniștii clasici nu vor să știe de așa ceva. Totuși gândirea se exprimă nu numai mitic, în fabulă, dar și direct, în teoreme. Poarta prin care poți
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cerculuidevine ilustrare a poemului clepsidră, frazare apoteotică, „aprins” - înflăcărat cânt - ca o deschidere înspre culmile atotcuprinzătoare, ca o revărsare înspre totul-tot, străluminare înspre-acel corolaral împlinirii celeste. Torturante sunt „triburile gândurilor”, a gândului gând vatră a logicului, „cârduri de gânduri” (Cunoașterea necunoașterii)! „Doamne, / cum se mai ciocnesc / înfrigurate umbrele!...”(Spre împărăția luminii) - pare-a rosti „sufletul-spirit”, în trinitatea dimensiuniilor sale: intelect, sentiment, voință (după judecata lui Noica). Are dreptate Kahlil Gibran - cei care doresc să pătrundă în împărăția luminii, e foarte posibil
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
zi a săptămânii, pe prima pagină! Măcar câte unul, „de sămânță”, să-și fi trimis reprezentanți: Primăria, Prefectura, Consiliul Județean, Biblioteca Județeană, Muzeul, altele ... atâtea, că sunt o mulțime. Aici nu mai e vorba doar de obraz, ci de lege! Necunoașterea legii nu e o scuză, nici măcar în fața instanței. Penibil, domnilor! Dar fiecare moare singur. Și nu mor caii când vor câinii. Dacă era Ziua limbii vreunei alte etnii conlocuitoare, ar fi dat buluc, și din Burkina Faso, cu sutele, cu miile
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA TÂRGU MUREŞ , ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364382_a_365711]
-
asupra a ceea ce numim ecumenism, răspândite și accentuate tot mai mult în zilele noastre, pe care le tratează mai pe larg în carte și cu care nici un ortodox nu poate fi de acord. Aceste două concepții ecumenice radicale pornesc din necunoașterea specificului creștinismului în general și a confesiunilor creștine, în particular, determinată de o nepăsare și o desconsiderare fățișă a credinței și învățăturii lui Iisus Hristos. Prima dintre ele susține că toate confesiunile creștine, și prin extensie toate religiile, sunt egale
PARINTELE ANDREI KURAEV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364541_a_365870]
-
luat mireasă noaptea / [...] / de mi s-a învârtit inima / ca roata universului; / până și vântul ardea / luminându-ne cu smaraldul / ochilor...» (Nunta cu noaptea); «parcă s-ar ascuți pe mine / fulgere» (O deslușire); «steaua oului cosmic / despletită pe apă...» (Cunoașterea necunoașterii); Aud peste tot / muntele plin de aripi; / cântecul lui neprihănit / de diamant proaspăt / deschide fântâni / uranice» (Cântec de diamant proaspăt); «Faceți-mă / să aud cu ochii / [...] / când iau în palmă / focul poemului...» ( Pe puntea dintre zei) etc. Autor, Prof. Dr.
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
Prin aceasta, ne spune același Sfânt Părinte, omul a ajuns într-o cu totul altă direcție, în loc să acorde cinstea cuvenită Creatorului sau Ziditorului său, adică să îndumnezeiască lumea, creația. Aceasta corespunde, de fapt, definiției sau consistenței răului, care constă în „necunoașterea cauzei celei bune a lucrurilor”9. Aceasta, ne relatează Sfântul Maxim, orbind mintea omenească dar deschizând larg simțirea, l-a înstrăinat pe om cu totul de cunoștința pătimașă a lucrurilor care cad sub simțuri. În aceste condiții protopărinții noștri au
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
da sensul adânc și pe ce căi reușești să-ți umpli brațele apoi să le golești iar și iar într-un strigăt de saturație. ciudată fântână mai este omul. gustă continuu din pânza freatică, se scufundă în apele învolburate ale necunoașterii căutând un strop de nimic, un strop de lumină albă, un strop de răsărit, de apus, de amurg și un murg prieten în plin galop... când prin inele lovește zidurile de piatră scapără cuvinte apoi le înghite ca un uriaș
CIUDATĂ FÂNTÂNĂ ESTE OMUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362986_a_364315]