559 matches
-
până la 26 octombrie 19453, tinzându-se spre o definitivare a situației existente. În special această problemă a locuințelor a produs agitații În masa evreiască. Un raport informativ din 4 august 1945 făcea cunoscute frământările din cadrul populației evreiești, ce se considera nedreptățită. Mulți Îl acuzau direct pe ministrul Justiției, Lucrețiu xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu, ca fiind sub influența unor cercuri antisemite 4. Ministrul Muncii, social-democratul Lothar xe "Rădăceanu"Rădăceanu, căutând și el să găsească pretexte pentru amânare, spunea: „Nu avem unde să ducem
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
indivizi izolați și contingente neistorice, pierdute în inerția istorică a massei anonime, a creat o mișcare națională.... La noi, țară cu unitate etnic-geografico statală realizată și unde criza economică și spectrul foamei nu amenința poporul, de altfel destul de exploatat și nedreptățit, reacțiunea s-a ivit ca un protest împotriva primejdiei comunisto-bolșevice amenințând să invadeze în fiecare clipă... De aceea cei mai de seamă scriitori români din veacul XIX-lea au demascat această primejdie, iar Căpitanul și elementele luptătoare cari au dat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care se ocupă și de revista presei românești și străine. Despre literatura universală scriu Const. D. Ionescu (Pe marginea „Odiseii”, Anatole France, O carte genială în românește. Dante: „Infernul”, Rânduri pentru romantism), Alexandru David (Jan Kochanowski), Ramiro Ortiz (O academie nedreptățită: „Arcadia”). Se traduce din lirica spaniolă (José Santos Chocano), italiană (din poezia „Arcadiei” - Pimen Constantinescu, din D’Annunzio, Carducci - traduceri de Gherghinescu-Vania, din Ungaretti - o traducere de Aron Cotruș), neogreacă (Aimilia Daphi), germană (Uhland - o traducere de Virgil Tempeanu), rusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
Ion Codru Drăgușanu, RI, 1918, 4-7; Claudiu Isopesco, Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Roma, 1930; Vianu, Opere, V, 65-70; Perpessicius, Opere, X, 7-22, XI, 74-75, 346-347; Călinescu, Ist. lit. (1982), 393-394; Corneliu Albu, Peregrinul transilvan. Un nedreptățit: Ion Codru Drăgușanu, București, 1943; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 123-127; Ist. lit., II, 572-579; Ivașcu, Ist. lit., I, 517-520; Cioculescu, Itinerar, II, 132-147, V, 112-161; Zalis, Scriitori, 68-89; Mircea Popa, Biografie și creație la Ion Codru-Drăgușanu, RITL, 1978, 1; Dicț. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
A. Rosetti, V. Mălinescu și D. Brătianu, formând împreună un comitet menit a se pune în fruntea emigrației. Privit cu tot mai multă suspiciune și ostilitate, bănuit de intrigi, părăsit de prietenii de odinioară, e încă din timpul vieții un nedreptățit. S-a stins departe de țară, cum presimțise. A fost înmormântat la Paris, în cimitirul Père Lachaise. Până să intre în declin, V. s-a bucurat de o mică faimă ca om de cultură. El este acela care stăruie pe lângă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
București, 1900, 195-197; N. Iorga, O descriere a exilului din 1848, RI, 1921, 10-12; Ist. lit., II, 599-601; Ivașcu, Ist. lit., I, 515; Trifu, Cronica, 48-50; Cornea, Originile, 545-546; Cioculescu, Itinerar, I, 49-51; Dicț. lit. 1900, 915-916; Petre Florea, Un nedreptățit: Ion Voinescu II, „Memoriile Comisiei de Folclor”, t. III, 1989; Faifer, Semnele, 164-165, 253; Valeriu Stan, Ion Voinescu II (1808-1855). Un revoluționar de la 1848 scos din uitare, București, 1997; Dicț. scriit. rom., IV, 801-802. F. F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
cum dracu’ de pot io să scriu. Și la ce bun să scriu? Pentru un șomer, e ideal să scrii. Io nu sunt student, ci șomer de lux. Viața - o continuă zbatere pentru a găsi resurse necesare supraviețuirii. Te simți nedreptățit și uite cum se face că tocmai asta devine motorul, combustibilul scrisului tău. Cum pot să scriu, se întreabă el, pe care-l obliga mă-sa să citească Villon și clasicii poeziei universale. Se vede treaba că nu dădea doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
culcă-te. E târziu, iar mâine trebuie să mergi la școală. Ai dreptate, Serioja. Și a plecat. Iar eu m-am dus și m-am cuibărit pe salteaua de paie la spatele fratelui meu Radu. Doamne, oare pentru cei mereu nedreptățiți, care-și duc existența cenușie într-o perpetuă și amenințătoare sărăcie contabilizată cel mult de la o zi la alta, mai sunt speranțe pe lumea asta într-un trai mai bun? Sau vom afla răspunsul într-o altă galaxie cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de scrisori. Un tip de mare circulație era al scrisorii simple, țărănești: "Dragă mămucă, dragă tătucă, dragi surori și dragi frați, aflați despre mine..." Femeia, eterna poveste Am mai scris că, după părerea mea, în "seria omenească", femeia este "partea nedreptățită". Dăruindu-i Frumusețea, Domnul nu i-a dat și puterea de a o suporta. Nici umerii femeii nu i-a croit Dumnezeu atât de puternici cât ar fi trebuit; niște atleți, care par făcuți doar pentru a se lăfăi într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Ionescu Morel se înscria foarte bine în linia preceptelor realismului-socialist, ba chiar, dacă judecam drept, le anticipa. În cazul românesc, desigur. Concluzia? Ionescu Morel era un precursor ignorat al realismului socialist românesc și trebuia să facem ceva pentru opera acestui nedreptățit. Am hotărât pe loc să înființăm, după modelul „Prietenii lui Camil Petrescu“, „Asociația admiratorilor lui Ionescu Morel“, deocamdată numai cu trei membri. Am vrut să-i atragem în asociație pe Nichita și pe Velea, dar n-am reușit. Nu-l
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
1867; Doi coțcari sau Păziți-vă de răi ca de foc, „Portofoliul român”, 1881, 9, reed., în PND, 257-286; Îngâmfata plăpămăreasă sau Cucoană sunt, PND, 223-256. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, II, 66-71; I. Diacu-Xenofon, Viața și opera unui nedreptățit: Costache Caragiale, București, 1940; Călinescu, Studii, 43-54; Florin Tornea, Un artist cetățean - Costache Caragiale, București, 1954; Ist. teatr. Rom., I, 301-304, 322-327, II, passim; Brădățeanu, Istoria, I, 160-175; Ist. lit., II, 615-616; Dicț. lit. 1900, 167-168; Dicț. scriit. rom., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286092_a_287421]
-
Ulle, Ciolac, Lazăr Teodoru (un om solid și foarte cumsecade), Draganovici (architect), Giurgea, Dumitriu (profesor), Răut (profesor) în afară de frații Stavri 3 ș.a. La Botoșani am văzut biserica Popouților, cu un turn minunat păstrat, clădire din vremea lui Ștefan-cel Mare. MARELE NEDREPTĂȚIT Și bea, și bea, până la scara Murgului. Pe o margine de câmp a înflorit așa de multă păpădie, încât se pare că de-asupra erbii a căzut o ușoară ninsoare. Închin în sănătatea dv. un păhar de băutură și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
închină apoi liniștiți cu fața cătră răsărit în palidul soare de început de toamnă. Acest soare blând luminează frumoasa noastră țară pe care ei au ridicat-o ș-au mărit-o, ei, umiliții și obijduiții de totdeauna, ei, flămânzii și nedreptățiții, vrednicii și vitejii soldați cari au mers într-un marș fulgerător până la porțile Sofiei. Aceștia vor purta cu drept și cu vrednicie semnul bărbăției pe piept dar numai aceștia, căci foarte mulți dintre ceilalți nu și-au făcut datoria. Dragii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se izoleze de lume, de ticăloșiile ei, de corupția generală, de indiferența satisfăcuților; ci trebuie să deștepte în sine toate sentimentele de datorie cătră semenii săi. Să fie lângă cel ce face Binele, să apere în chip dezinteresat pe cel nedreptățit, să aline suferințile și mizeria. În locul pe care-l ocupă în funcția de Stat, în breasla liberă, în partidul în care militează, să fie generos și integru. Mila și caritatea să-i fie efective. Sărmanii n-au nevoie de tirade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
agitau și pe alții să creadă, deoarece le convenea. Iar, cînd, peste un timp, s-a văzut că „cei care luptau și vegheau” s-au despărțit pur și simplu În două - adică de o parte au rămas cei mai mulți, săraci și nedreptățiți, iar de partea cealaltă o mînă de Îmbogățiți fulgerător, enorm, și care și-au și afișat cu insolență mărcile averilor lor, a fost prea târziu pentru „a da lucrurile Înapoi”! Aminteam mai sus de paradoxul care face astfel Încît cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Întoarcă spre sine Însuși; În medievalitatea primară, când s-a retras În unele incinte modeste, aspre, strângând În brațe copii prețioase după manuscrise antice, sau În pușcăriile staliniste românești - cele mai aspre, mai barbare din tot lagărul! -, când nu puțini „nedreptățiți brutal” și-au regăsit nu numai ființa, dar și demnitatea. Aceea profundă, de om ce-și Înalță, cum o spune poetul, „fruntea spre stele!”. Sigur, aici nu suntem departe de axul Întregii opere dostoievskiene: suferința. Nedreptatea, injustiția cea mai atroce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai multe ori conform unor interese oculte. La mai mult de 90 la sută dintre contestațiile depuse la organele administrative superioare nu s-a primit niciodată nici-un răspuns. Iar cazurile introduse în justiție de unii foști cooperatori ce se consideră nedreptățiți, nu au nici pe departe mai multe șanse de a fi rezolvate vreodată, tergiversându-se la nesfârșit, tocmai de cei ce, teoretic au sarcina să le rezolve. Aceste stări de fapt au dus la situația că cea mai mare parte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
opozant al regimului antonescian. Scoaterea din armată a generalului Vasile Zorzor va fi de scurtă durată, fiindcă în august 1944 va fi reactivat, dar până la 1 aprilie 1945. Trecut a doua oară în rezervă, Vasile Zorzor va crea ”Asociația Ofițerilor nedreptățiți de regimul Antonescu”. În același an s-a înregimentat politic, devenind membru al Partidului Național Țărănesc. În cadrul acestui partid vor activa o serie de ofițeri superiori, care se vor organiza sub conducerea generalului oltenițean și al altor trei, constituind Secția
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
fi acceptați, guvernanții imită limba normelor externe fără să o adapteze realităților interne sau să facă politici pentru apropierea de idealurile normative ale lumii căreia aspirăm să-i semănăm. 3. Victimizarea. Ne este la îndemână să ne plângem cât de nedreptățiți, de oprimați, de umiliți și marginalizați suntem. Adoptăm strategia autocompătimirii: am fost legați de mâini și de picioare mai toată viața noastră. Este o strategie substanțial încurajată de o tradiție culturală în care accentul nu a căzut pe fapte și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
și responsabilitate istorică și moral-politică, ci pe explicații care s-au legat mereu de ideea că noi, românii, am fost mereu oropsiți: de popoare migratoare, de turci, de austro-ungari, de ruși: victime ale unui fel de viol istoric colectiv. Eterni nedreptățiți. Reacția formală o găsim în imn: „croiește-ți altă soartă”. Reacția comună este însă alta: o strategie a văicărelii. 4. Neajutorarea. Un lung exercițiu al infantilizării, datorat faptului de a avea alt „cap” decât cel propriu produce un sindrom al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
directori și șefi de clinici, nu ca să trateze pacienți în condiții de nediscriminare și grijă. Multe agenții naționale există ca să producă broșuri și sinecuri, nu ca să preia și rezolve secvențial problemele cetățenilor și a grupurilor minoritare, mai ales a celor nedreptățiți sau aflați în dificultate. Destule universități (publice și private) există ca să aibă profesorii 3-7 norme plus status, nu ca să producă specialiști contemporani și cunoaștere la standardele actuale. La o a doua vedere însă, toate aceste pervertiri de sensuri au o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
sau a celui silvic. Dar istoria partidului dumneavoastră arată din plin că lucrurile stau exact invers. Dacă erați social democrați, v-ați fi bazat mai ales pe profesioniștii din clasa de mijloc și pe sprijinul celor din categoriile muncitoare, dar nedreptățite social. Vă bazați însă pe cei mai bogați capitaliști „de stat” și pe cei mai dependenți și mai săraci dintre români. Dacă erați social-democrați, ați fi corectat „orbirea” legilor cu legi de îndreptare a nedreptăților și nu ați fi orbit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Carol, deoarece o considera ca un bun prilej pentru realizarea nemăsuratei lui ambiții de mărire și îmbogățire. Zeci de emisari și de trepăduși aleargă de colo pînă colo, din cafenea în bodegă, ca să lase cu îndemînare cuvîntul prielnic pentru marele nedreptățit. Mihail Manoilescu, mereu în căutarea aventurii menite să-i satisfacă nemăsurata vanitate, devine și el "carlist". Proaspătul conspirativ cade ușor în mîinile poliției. Se găsește asupra lui un cifru. Este trimis în judecata Consiliului de război. Averescu, care acum era
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
suferințe în patrimoniul său național, ce-i fusese răpit în mod samavolnic în împrejurări vitrege și nemeritate. Dar, nu e Italia sora noastră mai mare, atât de iubită de noi, care stăpânește și beneficiază azi de teritorii luate de la „marea nedreptățită Ungaria”, pe care a lipsit-o de acces la mare? De ce oare imparțialul Duce nu-i vindecă rănile, înapoind „marei mutilate” porturile de care, slavă Domnului, nu-i lipsită Italia? De ce acest mare propovăduitor împărțitor de dreptate nu înapoiază altei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
titluri, activitate, lucrări, Iași, 1981, 67 p. -In Memoriam Dr. Iorgu Arnăutu (1928-2003), p. 59, Pagini medicale bârlădene, nr. 60-61, 2003, p.59. BART, CONSTANTIN (1893-1978) MEDIC Medic și cadru didactic, Constantin Bart a fost și a rămas un mare nedreptățit, care a plătit cu prețul vieții libertatea de spirit și atitudinea sa umanitară, conformă cu etica profesiunii sale hipocratice. S-a născut în ziua de 10 noiembrie 1893, în comuna Știubeieni, județul Botoșani. A urmat școala primară în comuna Mitoc
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]