1,869 matches
-
forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației – adverbele interogative; gradele de comparaţie; adverbul în propoziţie – complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul nehotărât . Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură – interjecţia, interjecția predicativă. Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare – conjuncția, conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare; aplicativ: locuțiunile conjuncționale . Nivelul semantico-lexical Vocabularul limbii române; cuvântul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
din România în domeniul dispozitivelor medicale Nr. crt. Denumirea activității desfășurate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) Cuantumul tarifului - lei - 1. Activități de reglementare 1.1. Emitere aviz de vamă (pe produs) 120 1.2. Emitere negație (pe produs) 120 1.3. Emitere certificat de liberă vânzare (1-10 articole) 1.240 1.4. Clasificare standard a unui produs (un produs pe cerere) 2.840 1.5. Contestare clasificare 2.840 1.6. Clasificare (complexă) pentru un produs de graniță (borderline) 4.740 1.7. Emitere certificat
ORDIN nr. 3.467 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261566]
-
excepția prescripției. În argumentație, pentru a sublinia diferența de reglementare, sintagma permisivă „poate fi constatată chiar și de instanța învestită“ din textul art. 14 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 este necesar a fi supusă interpretării prin comparație cu negația corelativă din cuprinsul art. 2.512 din Codul civil, la care face implicit trimitere art. 711 din Codul de procedură civilă, „organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu“. ... 41. La aceeași concluzie conduce și interpretarea coroborată a dispozițiilor
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
a buletinului de vot (a doua pagină interioară) se imprimă întrebarea „Sunteți de acord cu demiterea domnului Alexe Iordan din funcția de primar al comunei I.C. Brătianu, județul Tulcea?“, precum și pătratele, cu latura de 4 cm, cuprinzând afirmația, respectiv negația. ... 6. Literele care compun întrebarea înscrisă pe pagina a treia a buletinului de vot (a doua pagină interioară) se tipăresc cu litere corp 24, Times New Roman. ... 7. Literele care cuprind afirmația și negația din pătratele înscrise pe pagina a
HOTĂRÂRE nr. 2 din 25 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257825]
-
de 4 cm, cuprinzând afirmația, respectiv negația. ... 6. Literele care compun întrebarea înscrisă pe pagina a treia a buletinului de vot (a doua pagină interioară) se tipăresc cu litere corp 24, Times New Roman. ... 7. Literele care cuprind afirmația și negația din pătratele înscrise pe pagina a treia a buletinului de vot (a doua pagină interioară) se tipăresc cu litere corp 48, Times New Roman, cu majuscule. ... 8. Ultima pagină a buletinului de vot (coperta finală) va rămâne goală, pentru aplicarea
HOTĂRÂRE nr. 2 din 25 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257825]
-
mai vopsesc arareori casele pe la țară și numită în popor sineală, este aici locuința unui duh care ține sub patronajul său imaginația artistului. Întâmplător aflate alături, cele două expoziții din Palatul Baroc din Timișoara ar putea fi ele însele o negație la știrea cu care am început această cronică.
Inutilele obiecte ale imaginației by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5991_a_7316]
-
anume dintro știință precisă a deconcertării principiului poetic. În numărul trecut al l , Marieva Ionescu sesiza inspirat felul în care tăietura versurilor reușește să instituie o ordine paralelă a sensurilor. Secvența reprodusă mai sus e o dovadă. Plasarea câte unei negații la capăt de rând (subliniez: în versuri succesive) dă, dincolo de efectul paradoxal de eufonie, o forță contestatară aparte dialogului acestuia destul de chinuit. Nimeni n-a făcut până acum pe poezia lui Liviu Ioan Stoiciu exerciții de close reading. Textele lui
Vârstele poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5954_a_7279]
-
ani, cel mai respectat cronicar de film din SUA. Reputația, cronicarul și-a făcut-o prin criticele ei acerbe (un recenzent vorbește de ferocitate) și mai puțin prin cele, destule, favorabile regizorilor și actorilor, la care se referă deopotrivă. De ce negația atârnă mai greu la cântar decât afirmația? Și de ce contează atât de puțin dacă cronicarul are sau nu dreptate, dacă a fost obiectiv sau nu? Primul răspuns care îmi vine în minte este că numai „răutatea“ este absolută, în vreme ce toate
De ce trebuie să fie "rău" criticul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5927_a_7252]
-
nimic. Nici depozit (de poeți fără valoare), dar nici manifest (în favoarea poeziei din provincie), Poeți din Basarabia este o antologie a cărei utilitate, mai ales, va crește în timp. Faptul că autorul a știut să păstreze echilibrul între exaltare și negație îi sporește credibilitatea. Poate că, cine știe?, de-acum încolo vom citi mai atent poezia care se scrie peste Prut...
Nici depozit, nici manifest by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5933_a_7258]
-
Ceva din tonul implacabil al binecuvântării răzbătea, împreună cu un fior de obiectivitate înghețată, în textele acestor proiecte. Păreau adresate urbi et orbi. Tonul lor e sigur de sine, stilul e limpid, construcția, apodictică, economia de mijloace, absolută. Afirmațiile sunt definitive, negațiile, casante. Teoriile socotite false sunt evacuate cu un număr minim de argumente, toate evidente, toate devastatoare. Teoriile aprobate sunt construite rapid, cu câteva tușe simple și definitive. Claritatea și limpezimea le fac necesare, dincolo de adevăr și de verificare. Și când
Teoria ultimului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6257_a_7582]
-
nu reprezinte decît o expresie a ceea ce Jean Starobinski numește „conștiința melancolică”, urmare a unui simțămînt de inferioritate, care încearcă a se sprijini pe textele, fie și luate în derîdere, ale altora, ale unor „garanți”. Există o grăitoare asociere între negația aruncată asupra lumii și golirea eului de conținut sensibil-moral, precum o sinucidere în efigie (de altminteri, prozatorul a avut la propriu o tentativă de a-și lua viața). Am putea vorbi de o revoltă demonică, „rezultat, după cum însuși M. H.
Cu toate cărțile pe masă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5305_a_6630]
-
interpretare diferită, căci „Su legeis” ar putea semnifica și „Tu o zici”, și că Iisus dă atunci precizări asupra regalității sale. Raționalismul roman converge însă mai ales spre interpretarea „Tu - nu eu - zici că sunt rege”, ceea ce ar însemna o negație și ar îndeplini cu adevărat rolul unei apărări normale, venite din partea unui acuzat. La precizarea lui Iisus: „Eu spre aceasta m-am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie pentru adevăr; oricine este din adevăr ascultă
Iisus judecat de Pilat, cel mai important proces din istorie () [Corola-journal/Journalistic/66960_a_68285]
-
poate, însă, să nu remarce, în subtext, spaima lui Tudor Vianu de a mai face referiri la reperele filosofice și culturale cu ajutorul cărora a deschis, începând din 1930, un nou orizont în eminescologie. Clasificând categoriile lexicului eminescian sau analizând formele negației din opera poetului, Vianu fuge, de fapt, de Schopenhauer și Kant, de Hegel și Novalis, de Tieck și Oxenstierna... Apoi, esteticianul începe să preia, în conferințele și articolele omagiale, retorica și limbajul ideologiei oficiale: în studiile de dinainte de 1948 vede
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
lemn policrom, 1987, ilustrează perfect această perspectivă, solidară și ea cu întregul proiect de identificare și definire în paradigma răsăriteană și spiritualistă a statuarului. Dar dialogul cu formele istorice ale sculpturii universale nu se oprește aici, la polemică și la negație implicită. Doina Lie face și incursiuni afirmative, conciliatoare, cu marile momente din trecutul statuarului, interpretîndu-le, resemnificîndu-le, dar acceptînd, implicit, autoritatea și măreția lor. Un moment important în acest sens îl constituie, pe de o parte, dialogul cu purismul lui Brâncuși
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
a tatălui, la întoarcerea prozatoarei în România anului 1995, după treisprezece ani de absență: „Prin urmare, plecarea ei din țară fusese un protest împotriva lumii lui, a valorilor lui, a ipocriziei și compromisurilor lui. Își afirmase astfel personalitatea printr-o negație: ce convenabil! Ce simplist!" Efectele reale ale ficțiunii Sub titlul The "CSI effect", în numărul din 22 aprilie, THE ECONOMIST publică un articol despre modul în care serialele TV polițiste afectează desfășurarea investigațiilor reale și a proceselor din sistemul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6318_a_7643]
-
pomi/ îmi spune să nu o ating / s-ar putea să fie fructul periculos / al neantului" (Armă). Lirismul lui Radu Ulmeanu, de o cu totul remarcabilă coerență oferită de hybris-ul materialist, e o mixtură de tradițională sumețire și de negație modernă, în nota unui hippysm rustic. Radu Ulmeanu, Prăpastia numelui, Pleiade, 2009, 100 pag.
O superbie biologică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6343_a_7668]
-
ar fi putut să sleiască mythos-ul nu intra în formula intimă a minții eline, logos-ul fiind de fapt acea necesitate (ananke) divină care, atunci cînd cobora în lumea oamenilor, începea să vorbească limba miturilor. Chiar și latinește „ne-cesarul“ cere negația verbului cedo, cedere, cessi, cessum, adică cere neputința de a întrerupe un eveniment. Un act e necesar în măsura în care nu poate fi întrerupt, iar destinul curge fără a i se putea întrerupe logos-ul din care provine. Logos-ul dă sensul
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
portrete se închide la ora cinci/ portretul meu se vinde peste un ceas” (lacrima de metal). Programul stilistic al lui N. Prelipceanu e cel de-a pune, cum se zice, batista pe țambal. Abundă profesiile de credință corectoare, delimitative prin negație: „cu groază am aflat că ne-am născut/ spre a fi plini de curaj și eroici/ cu groază am scris chiar rîndurile de mai sus” (10 ianuarie 1980). Spre a părea mai convingător, poetul adoptă un ton pseudoobiectiv, un reducționism
O speță de avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5042_a_6367]
-
un „sacru” care e rezultatul unui amestec cuprinzând elemente diametral opuse religiosului, acestea desemnând mai degrabă categoriile indigenței și penuriei. O asemenea combinație paradoxală de sacru și profan (într-un plan mai general, am putea vorbi de dialectica afirmației și negației) constituie o trăsătură caracteristică pentru modul cum lucrează imaginația lui Henry Miller, imaginație de alchimist, capabilă să transforme substanța inferioră într-una superioră, plumbul în aur. Philippe Sollers notează pertinent, în eseul său, acest aspect esențial al artei lui Miller
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
fără cusur care, incluzând și depășind, înlocuiește tot ceea ce imaginația poate închipui ca puritate a formelor” (p.51). Deopotrivă generos și furibund, reverent și sarcastic, Miller își delimitează strict preferințele de intoleranțe. În același fel cum procedează în ce privește afirmațiile și negațiile sale. Putem spune, aproape fără greș, după ce am văzut cam spre unde merg preferințele sale, și ceea ce îi provoacă sentimente de dezacord și respingere. Pacifist convins, nu-i place războiul care stă să înceapă și la a cărui desfășurare va
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
O să abordez pe scurt mai multe teme: 1. Încercarea de a defini cenzura și autocenzura. 2. Cenzura teologico-religioasă. 3. Procesele literare. 4. Experiențele personale în acest domeniu. 1. Cum se pot defini cenzura și autocenzura? Cenzura este o interdicție, o negație, o condamnare, o reprobare, o excomunicare, iar simbolul este «foarfeca». Cenzura este Răul concret de fiecare zi, iar cei care îl contrazic sunt mereu în căutarea lui «unde malum?» (Unde se ascunde Răul?), evocat de Paul Ricoeur. Autocenzura este o
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]
-
și din propriul ei trup am văzut-o plecînd./ Ea s-a adăpostit în inima mea,/ în piramida fără oprire” (Ea strălucește). Performanța unei atari producții nu e identificarea cu pretextul tematic, ci alteritatea, îndepărtarea nostalgică de acesta, pînă la negație: „Nu mai am nici un semn de la tine. Uneori, marea vine la mine - și marea nu ești./ Uneori vine muntele - și muntele nu...” (Tratat de singurătate). Fundalul poemului nu e de factură ontologică, ci, la un moment dat, atît de pregnant
Rolul imaginarului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4550_a_5875]
-
ci, la un moment dat, atît de pregnant, un deșert mort, o colecție de exponate muzeale: „Dragostea a străbătut cu tălpile goale deșertul/ și s-a strecurat pînă în camera mea” (Dragostea merge la muzeu). Poezia devine o feerie a negației: „Iată piramidele: degete la mîna mea pustie. // Iată piramidele, îți spuneam, zarul lăsîndu-l să cadă...” (Zar). Sau, în concluzie: „Cine te povestește trădează stepa tăcerii.// Eu stau în lume ca în absența ei!” (Stepa tăcerii). Există neîndoios în volumul aici
Rolul imaginarului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4550_a_5875]
-
melancolic (sau nu se laudă cu melancolia lui). Nu are, cum se spune, sentimente. Criza și revelația sunt continue, acte cotidiene, și sincrone cu actul scrisului. Greu de definit, literatura lui Stoiciu poate fi, totuși, aproximată și altfel decât prin negație. S-au încercat paralele cu Liliecii lui Sorescu sau cu Cavalerul trac al lui Ion Gheorghe. Filiații care pot fi demonstrate și contracarate cu egală îndreptățire. De fapt, idealul e mai degrabă suprarealist. Căutarea miraculosului, despre care autorul vorbea într-
Pa vu ga di by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4365_a_5690]
-
însuși punctul de plecare al unei întregi arborescențe, pentru tot ce nomenclatura savantă designa prin neura, el își rezervă o lectură pe românește, întorcînd spatele etimonului hellenic. Neura, deci, divizată necanonic, a devenit neura: no anger, echivalează el, pe englezește. Negația, fortuit introdusă în corpul cuvîntului, mută noțiunea la antipodul pornirilor reprobabile, de violență și vrăjmașă obstinație. Deloc ortodox, sub raport lingvistic, voluntarismul interpretării ține să mobilizeze fiziologia neuronală pentru o utopie redemptoare. Postulat mai degrabă poetic, - căci, iată, nimerit între
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]