377 matches
-
inițiativă, fiind pasiv și așteptând să fie solicitat; aceasta apatie se datora instabilității atenției care nu-i susținea curiozitatea și faptului că nu dorea sa se afirme în grup. Avându-se în vedere aspectele semnalate pentru început am urmărit înlaturarea negativismului față de vorbire, redarea încrederii în propriile posibilități, trezirea interesului copilului, precum și crearea unui tonus afectiv pozitiv. La primele ședințe, copilul a fost însotit de cel mai bun prieten pentru a-l antrena în activitatea de terapie. Prin utilizarea calculatorului, copilul
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
inițiativă, fiind pasiv și așteptând sa fie solicitat (această apatie se datora instabilității atenției care nu-i susținea curiozitatea și faptului că nu dorea să se afirme în grup). Avându-se în vedere aspectele semnalate pentru început am urmărit înlăturarea negativismului față de vorbire, redarea încrederii în propriile posibilități, trezirea interesului copilului, precum și crearea unui tonus afectiv pozitiv. La primele ședințe, copilul a fost însoțit de un coleg de clasă pentru a-l antrena în activitatea de terapie. Prin utilizarea calculatorului, copilul
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
emoții și a pronumelor. Ținând cont de afecțiunile copilului, s-a conturat metodica aplicată gradual, pas cu pas, prin utilizarea programului educațional „TARA” și ,,LOGOPEDIX”. Pentru început am urmărit încurajarea vorbirii orale, renunțarea treptat la limbajul mimico gestual prin înlăturarea negativismului față de vorbirea orală. Se va constitui un program de antrenament pentru dezvoltarea auzului fonematic cuprinzând următoarele tipuri de exerciții: a) „Cine face așa?” - jocul onomatopeelor - se vor utiliza softurile educaționale Tara și Logopedix. Copilul va fi pus să emită și
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
nivelul vârstei, dar înțelegerea vorbirii este afectată. Nu poate realiza operații de generalizare sau abstractizare. Voința - este un copil destul de încăpățânat, care are nevoie de stimulare și motivare pentru a se angrena în activitate. În familie manifestările de opoziție și negativism sunt accentuate, fără a ține seama de un membru anume al familiei. Din punct de vedere afectiv se constată labilitate, iritabilitate, izbucniri relativ frecvente de mânie, cu plâns și țipete, reacții accentuate la contrariere, manifestări de opoziționism activ. Dacă starea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
plânge. 6. Diagnostic logopedic Pe baza evaluărilor complexe s-a stabilit și confirmat diagnosticul de alalie cu dominanță motorie. 7. Prognostic Evoluție incertă, dată fiind severitatea tulburărilor limbajului expresiv, pe un fond deafectare neurologică. Prognosticul favorabil este afectat și de negativismul copilului, care este destul de reluctant în a efectua exercițiile logopedice indicate. 8. Evoluția pe parcursul terapiei logopedice Copilul a început terapia logopedică după împlinirea vârstei de 3,5 ani, părinții fiind îngrijorați de posibilitățile limitate de comunicare pe care le avea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
îi permite copilului să se manifeste cum vrea el, fără săi impună prea multe restricții. Ei nu reușesc să controleze adecvat activitatea copilului, accepta și se supun fără discernământ cererilor lui(îl alintă). Această atitudine parentală favorizează dezvoltarea agresivității și negativismul la copil. Reprezintă un aspect disruptiv al relației părințicopii si survine in situații familiale disarmonice în cazul unui atașament inadecvat părinți-copii. Părintele indulgent manifestă sensibilitate la drepturile altora, se consultă cu copilul atunci când ia o decizie, manifestă căldură și interes
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Pentru a înțelege dinamica procesului abuziv trebuie să ne orientăm atenția asupra cauzelor, Olweus (1993) propunând o explicație pertinentă în acest sens și afirmând că, dacă sursele primare de afecțiune și îngrijire (printre acestea fiind, în mod evident, părinții) manifestă negativism față de un copil, dublându-l cu absența dragostei și a implicării, atunci actele negative ale copilului se amplifică în timp. Drept urmare, putem concluziona că un comportament abuziv din mediul școlar este deseori un rezultat al abuzului trăit în mediul familial
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
înscriu minciunile antisociale, acuzațiile calomnioase, cu consecințe medico judiciare grav. Minciuna psihogenă, mult mai susceptibilă de reeducare, are la bază situații conflictuale și perturbări afective care împiedică dezvoltarea normală a personalității. Ea se întâlnește asociată cu alte tulburări caracteriale, ca negativismul, in toleranța, stări regresive, reacții de culpabilitate și de compensare etc. În asemenea situații este indicată orientarea copilului către o înaltă concepție despre adevăr, dublată de detestarea minciunii, care trebuie asemuită constant cu microbul moral ce deteriorează relațiile sociale, coborând
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
simptome ale unor suferințe somatopsihice sau ca fenomene reacționale de tip nevrotic, dar și ca manifestări caracteriale de tipul îndărătniciei, îmcăpățânării, opoziționalității, care interesează cu deosebire când — prin stabilitatea, durata intensitatea lor, — devin la copil un mod de conduită aparte. Negativismul se prezintă ca o tulburare în sfera activității caracterizate printr-o rezistență pasivă sau activă la solicitările externe sau interne într-un mod oarecum automatizat., Este posibil să se confunde uneori încăpățânarea temperamentală, ca expresie a modalității de reacție a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în sfera activității caracterizate printr-o rezistență pasivă sau activă la solicitările externe sau interne într-un mod oarecum automatizat., Este posibil să se confunde uneori încăpățânarea temperamentală, ca expresie a modalității de reacție a persoanei la stimuli inadecvați, cu negativismul etico-social care exprimă opoziții pur caracteriale față de normele morale. Evident, această însușire negativă a cara cterului este în cea mai mare parte consecința deficiențelor de ordin educativ. In cadrul unor suprasolicitări se pot întâlni așa-numitele forme mascate de încăpățânare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcină, o activitate, de a da curs unei rugăminți; -agresiuni pasive verbale directe : refuzul de a vorbi; -agresiuni pasive verbale indirecte: negativismul. După criteriul aspectului clinic, conduitele de violență școlară se structurează astfel: violențe determinate de conflicte „normale" între colegi; violențe determinate de conflicte între bande/grupuri de elevi și violențe determinate de conflictul adult-elev. Specificul toxicomaniei la elevi. Toxicomania reprezintă o
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
reușit să monopolizeze dragostea părinților. Persoanele care manifestă reacții de dominare și revendicare le corespund în plan intern stări afective specifice(accese de mânie, furie, crize de violență), stări exprimate în plan comportamental prin reacții de sfidare a autorității, opoziționalism, negativisme active. Aceste reacții se întemeiază pe un act de supraestimare a propriei personalități și pe un mod de interpretare caracteristic al situațiilor de conflict și frustrare în care persoana respectivă este plasată la un moment dat: privațiunea este apreciată întotdeauna
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
datorită golurilor mari în cunoștințe, nu întrevede posibilitatea de a ieși din situația în care se găsește; elevul care suportă zilnic observații critice din partea profesorilor, dispreț din partea colegilor, pedepse din partea părinților, ajunge mai ușor la frustrare care poate degenera în negativism. Absența succeselor poate să ducă la dezvoltarea fenomenului de teamă față de școală, manifestat prin refuzul copilului de a merge la școală sau prin absența de la lecțiile nepregătite. Dar, succesul poate fi împiedicat și de notele adunate în pripă. Astfel, la
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
față de toate aceste demersuri, pentru că are impresia că a greșit foarte tare cu ceva, dar nu știe cu ce; - viață instinctivă: instinct de apărare, alimentar prezente; - activitatea, vorbirea, scrisul, producția grafică (motivație, amploare, randament, eficiență, hiperactivitate, agitație, inhibiție, stereotipii, manierisme, negativisme): vorbește coerent, se exprimă bine, scrie poticnit, stă și se gândește ca să nu greșească, scrie citeț, aplecat spre dreapta, dar într-un ritm mai încet decât cel conform cu clasa a IV-a; memoria prezintă trăinicie și rapiditate, are caracter
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
părinților săi față de toate aceste demersuri; știe că a greșit foarte tare că le-a ascuns situația lui școlară; - viață instinctivă: instinct de apărare, alimentar prezente; - activitatea, vorbirea, scrisul, producția grafică (motivație, amploare, randament, eficiență, hiperactivitate, agitație, inhibiție, stereotipii, manierisme, negativisme): vorbește coerent, se exprimă bine, scrie bine, mai puțin caligrafic, aplecat spre dreapta, dar într-un ritm adecvat, conform cu clasa a IV-a; memoria prezintă trăinicie și rapiditate, are caracter voluntar și conștient, elevul nu are dificultăți; este prezentă funcția
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Se plimbă prin clasă, vorbește, strigă, răspunde înainte de a fi întrebat, deranjează continuu colegii din jurul lui, căutând să-i atragă de partea lui. Notele sunt sub nivelul posibilităților intelectuale, iar nota la purtare este adesea scăzută. Cu înaintarea în vârstă, negativismul se accentuează, crește hipersensibilitatea lor la observații. Ei se află într-o permanentă tensiune. Aceste caracteristici conferă instabilitate, o slabă capacitate de adaptare la mediul școlar. e) Tulburări afectiv-motivaționale și volitive În cazul dificultăților școlare de natură emoțională există un
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
este foarte manifestă. T. Kulscaf remarcă asemenea fobii școlare la 30% din elevii care au insuccese școlare, deși inteligența lor este relativ normal dezvoltată. La elevii cu dificultăți școlare vom întâlni pasivitate deplină sau opoziție activă față de anumite cerințe, activități. Negativismul se prezintă ca o tulburare în sfera activității voluntare, caracterizat fiind printr-o rezistență pasivă (când refuză numai să execute) sau activă (când execută inversul comenzii) la solicitările externe sau interne. Se manifestă prin încăpățânare, opozabilitate, a căror stabilitate, durată
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
caracterizat fiind printr-o rezistență pasivă (când refuză numai să execute) sau activă (când execută inversul comenzii) la solicitările externe sau interne. Se manifestă prin încăpățânare, opozabilitate, a căror stabilitate, durată și intensitate diferă de la un elev la altul. Opusă negativismului, este susceptibilitatea crescută, observată la unii elevi cu dificultăți de adaptare, adică de supunere cu ușurință, unor influențe superioare care contravin preocupărilor școlare. Mulți învățători menționează că "lenea" este o trăsătură sugestivă a voinței, ca o forma de manifestare. I.
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
slăbește pe măsură ce copiii cresc dar nu dispare; el rămâne ascuns În spatele barierei logico-critice care se dezvoltă la adult. Bariera anti-sugestivă intuitiv-afectivă respinge orice eșuează În a determina Încredere și un sentiment al securității. Hipertrofia barierei intuitiv-afective determină o barieră a negativismului. 3. Bariera etică - Studiile dovedesc faptul că, În mod obișnuit, sugestiile care sunt opuse principiilor etice ale individului nu se realizează. Totuși, sugestiile, de obicei, nu interesează, nu abordează valorile etice ale persoanei. Partea negativă a acestei bariere este exprimată
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994ă a identificat câteva forme ale agresivității prin cuvânt: 1. Ironia este definită ca o formă de agresivitate violenta În care enunțul exprimat ascunde semnificații latente (cu valoare agresivăă, diferite de mesajul propriu-zis. Ea constituie o modaliatte
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
soluționarea lor. De aceea, pe lângă învățător, un rol decisiv în gestionarea corectă a conflictelor din clasă îl au consilierul și psihologul școlar. Pentru aceasta trebuie să se cunoască, în primul rând, cauzele reale ale conflictului apărut. Printre multe alte cauze, negativismul și încăpățânarea sunt forme ale agresivității care pot determina apariția conflictelor între micii școlari. Agresivitatea și autoagresivitatea se manifestă direct prin vătămarea altui copil, tăvălirea pe podea, lovirea intenționată de podea sau de pereți, accese de plâns și de furie
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
respinge) nu-l pot stăpâni. Astfel, un constructivism realist ar putea umple un gol în teoretizarea relațiilor internaționale între teoriile dominante și cele critice 12. Ar putea face acest lucru adoptând accentul pus pe putere de majoritatea teoriilor critice, fără negativismul inerent proiectului de emancipare al acestei teorii, cu al său interes pentru emanciparea „de”, mai curând decât „spre” (vezi Spegele, 1996; Wæver, 1996; Patomäki și Wight, 2000). Constructivismul realist ar putea face acest lucru și incluzând în studiul puterii nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
snobismul țoapelor, al acelor rustre sau mufle sau goujat din toate timpurile și ai tuturor națiunilor care cred că se individualizează astfel, iute și spectaculos, opunându-se radical unei colectivități istorice și vârfurilor ei spirituale! La Cioran, Însă, și la „negativismul” său național și filozofic vom reveni mai Încoloă. Cei „Îndrăgostiți de România” - precum Eminescu, Pârvan sau Blaga! - ca și cei „dezamăgiți” de ea - precum Cioran, În tinerețea sa turbulentă, și cei care-l imită abuziv - se află În acele extreme
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Alchimia negativă, Plumb și cromatică vorbește în acest capitol Theodor Codreanu. Când spuneam că fiecare capitol este o carte în sine, era vorba și de interpretarea pe care această lucrare o reclamă, dacă ar fi spațiu tipografic, pentru fiecare capitol. Negativismul stilistic și Bacovianismul constituie partea cea mai "grea" (plumb) a demersului hermeneutic. Cartea de față susține unicitatea lui Bacovia, astfel încât noțiuni ca "prebacovieni" sau "urmașii lui Bacovia" trebuie înțelese în liniile axiomaticei aprecieri anunțate de Theodor Codreanu chiar din început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de a pregăti o nouă generație de oportuniști care să apere sistemul corupt din România". Dintre polemicile de mare forță și expresivitate trebuie menționată cea intitulată simplu Cazul Patapievici, mai ales că respectivul combatant este cel care a afișat public negativismul cinic: "încontinuu îmi e rușine că sunt român". Iată și motivul pentru care nu poți decât să te întrebi, asemenea lui Theodor Codreanu, "de ce aceste odrasle ale unor foști kominterniști preferă, totuși, să rămână într-o țară atât de execrabilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]