1,154 matches
-
fost în fruntea cruciatelor inițiate de regii Ungariei împotriva tătarilor. Urmările cruciatelor au fost însemnate pentru istoria românilor: în urma acestora, Marea Neagră a devenit o mare italienească-Genova și Veneția și-au implantat aici coloniile lor, în secolul al XIII-lea, prin negoțul cu populațiile riverane. Tot în perioada aceasta, sunt întemeiate, în Transilvania și la sud de Carpați, primele orașe medievale și, în sfârșit, în perioada aceasta, s-au ridicat pe pământul nostru primele cetăți de piatră.32 Coloniile italiene la Marea Neagră
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mătăsuri, și să vândă produsele din Europa. După 1204, în Marea Neagră stăpânea Veneția, însă în urma recuperării Constantinopolului, în 1261, de împăratul Mihail VIII Paleologul, cu ajutorul flotei genoveze, se încheiase un tratat comercial cu Genova, prin care i se asigura monopolul negoțului în Marea Neagră. Mai târziu, în 1277, el a îngăduit Veneției să pătrundă cu corăbiile sale în această zonă, dar genovezii controlau acum comerțul aici. Genovezii au înființat o serie de colonii în porturile din Crimeea și la intrarea în Marea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
În fruntea comunității creștine din Vicina se afla, pe la 1285, un episcop grec (bizantin). Sub aspect economic, Vicina era un mare centru comercial, dar aici genovezii nu erau stăpâni, nu se bucurau de concesiune teritorială, ca la Caffa, ci făceau negoț pe pământ bizantin.33 Puțin mai târziu, comerțul genovez își face apariția și la Cetatea Albă, de fapt, Moncastron, oraș bizantin cunoscut încă din secolul al X-lea. În 1291, genovezii se plângeau Bizanțului de prădarea unei corăbii aflată în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tranzit între cele două țări. Pe drumul acesta circulau mărfurile din Germania și Flandra spre Marea Neagră, negustori genovezi și armeni, moldoveni și polonezi. Moldova era o regiune de tranzit între coloniile genoveze de la Marea Neagră și orașele din Polonia și Germania. Negoțul practicat la Marea Neagră de italieni era legat și de drumul îndepărtat al caravanelor din Orient, sosite din stepe, de unde proveneau mătasea chinezească și aromatele, în timp ce mărfurile locale schimbate erau peștele sărat, pieile, ceara, mierea, sarea, grânele, iar italienii aduceau din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
negustorii italieni nu poate fi subestimată și se dovedește prin mai multe fapte: moneda italiană, zloții tătărești, galbenii de Caffa, apoi prin pătrunderea unor cuvinte (termeni) ca piață, soartă, "venetic"-străin, parvenit , la origine. Un alt aspect: au făcut românii negoț cu venețienii și genovezii, încă din secolul al XIII-lea, înainte de întemeierea statelor? Răspunsul nu poate fi decât afirmativ. Putem conchide că, din două părți, în același timp, viața orășenească atinge și pătrunde în ținuturile noastre, de la nord la sud
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
curgere a apelor sale. Apoi, drumurile ce comerț ce străbăteau cele două țări au stabilit și orientarea politică a Țării Românești și Moldovei. Un drum comercial unea Moldova cu Polonia, de-aici vasalitatea Moldovei, urmărită de Polonia, deoarece drumul de negoț spre Marea Neagră traversa Moldova. Drumul comercial al Țării Românești începea în Ungaria (în Transilvania, erau orașele săsești) și continua spre sud-est, pe traseul Brăila-Chilia, și spre sud, pe ruta Vidin-Marea Adriatică, consecința fiind vasalitatea țării, urmărită de Ungaria în scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la 1334-1335, se amintește într-un act al prințului ruso-lituanian Gh. Troidenovici, ca martor pe lângă palatinul de Liov, un Alexandru "Moldeowicz". Pentru P. P. Panaitescu, la est de Carpați, întemeierea politică a avut un fundament economic: erau aici drumuri de negoț, târguri născute în centrele de schimb din văi și o serie de orașe. Un impuls a venit și din sudul țării, unde se întemeiase, în 1227-1228, Episcopia cumanilor, distrusă de invazia mongolă, dar restabilită după 1241, sub numele de Episcopia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
interes față de poezie (V. Cernăianu, Poezia de azi), și „înnămolirea în curente cari nu cer nici talent, nici suflet, nici ideal” (V. Cernăianu, Romanul pitigrilist). Criza (a culturii, a revistelor etc.) e văzută ca un rezultat mai general al pătrunderii negoțului „pripit și josnic” în literatură. Colaborează cu poezie, în această atmosferă de nostalgie a operelor clasice, „pilduitoare”, Al. Iacobescu, Marcel Romanescu, Volbură Poiană-Năsturaș, Radu Gyr, Constantin Nisipeanu, Eugen Constant, dar și Leonard Divarius, Dem. Bassarabeanu, Dumitru Cosma sau H. Hortopan
CRAINICUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
cu ațeli di afoară multi lori și dări avea. - Auș - fațe el - eu escu foarte înverinat tră răul care, multe ori, bunlu ditru mine neacă...” [Un brahman, ce ședea dinaintea ușii lui, vede venind spre el un indian, care făcea negoț și avea de dat și de luat de la cei de afară. - Bătrâne, zice ăsta, sunt foarte necăjit că răul din mine îneacă adesea binele...]. Se observă aici, ca și în multe alte „proze scurte” care ilustrează Gramatica... în afara tentei colocviale
BOIAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285793_a_287122]
-
sau cânepă, mărgele la gât și flori În cosițe. Ele se Îngrijeau de casă: torceau, țeseau, creșteau copiii. Barbații, când nu erau În război, duceau la pășune hergheliile de cai, cirezile de vite și turmele de oi, semănau grâu pentru negoț și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau albinele pentru miere, iar cei din munți scoteau aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul munților, cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
în roluri mici și am studiat eu diligență după felul meu, însă sistema mea este șubredă; eu aș vrea să-nvăț, așa, fundamental. HISTR[IO] Va să zică vrei să studiezi artea cu seriozitate și nu s-o profesezi numai ca un negoț. Dacă o vrei asta atunci ai nimerit tocmai bine, însă atunci trebuie să nu te sfiești de neci o muncă, trebuie să-nveți estetica, mimica, retorica, alege-ți un ideal, caută a i te asemăna și calea la arte ți-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ARIOBARSANES Mulțumesc preamult. Ei bine, Iată, domnii mei, ce iute am ajuns până la fine. Liniștea amândurora v-a lăsat fără de armă. Iată că ne despărțim fără lacrimi, fără larmă. LAIS (aparte) Ce nerușinat! ARIOBARSANES Acuma tu, amice Psamis, spune: Ce negoț voiești a face, ce dorești tu a-mi propune? PSAMIS Înaintea unei Lais nu se cade... ARIOBARSANES Spune numa. Acest târg se poate face. LAIS Ce idei vă vin acuma? ARIOBARSANES Are-un cântăreț din fluier care-i este [de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Să plătești a ta iubire cu viața... CHALKIDIAS Aud bine? LAIS Dă mândria la o parte. N-o să vie de la mine Libertatea ta. Chiar Psamis o s-o dea de voie bună. CHALKIDIAS Doar să dea ce nu mai are, căci negoțul merse strună M-a vândut cătră străinul negustor cartaginez... LAIS Dar atunci e și mai lesne pentru tine să lucrez... Te răscumpăr... CHALKIDIAS (supărat) Nu vei face-o! LAIS Dar cu aurul tău, stăpâne. CHALKIDIAS Niciodată! Niciodată!... Ce-am făcut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mândrește cu prisos. M-am convins că umilința de acum mi se cuvine Și căință de purtarea mea cea fără de rușine. BOMILKAR Dacă ții atât la viață, așa scumpă o socoți, Nu se cuvenea a face chiar cu moartea ta negoț, Căci e înșelătorie. CHALKIDIAS Dar e chipul cel firesc Să posezi așa de ieftin un sclav scump. BOMILKAR Îți mulțumesc Foarte mult. Ce fac cu tine? CHALKIDIAS O să-ți cânt frumos din flaut Pe când șezi la masă. BOMILKAR Fleacuri! CHALKIDIAS
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru că s-au fost răsculat, cât și contra cumanilor, pentru că suferiseră o înfrîngere din partea lor. Și pustiirea nu se mărginea numai pe uscat, ci latinii coperiră și marea c-o nenumărată mulțime de bărci și corăbioare, cari nelinișteau și întrerupeau negoțul pe mare și pe lângă țărmuri al grecilor. Puind temei pe vorba adrianopolitanilor, Ioannițiu ceru intrare în orașul lor, pe care-l smulsese într-un mod atât de strălucit din cucerirea latinilor, primi însă răspuns negativ. Supărat pentru impertinenta amăgire în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dan cu Ungaria era cam încordat, deși nu de-a dreptul ostil, ceea ce se dete pe față nu atât în privire politică, dar cu atât mai mult în cea economică. Una din gelozie contra Valachiei, apoi din îngrijire pentru interesele negoțului ardelenesc, regele Ludovic I se văzu hotărât a dispune ca toți negustorii străini care ar veni în Ardeal și în Brașov cu mărfuri de băcănie nici să aibă voie a neguța cu mărunțișul în acest oraș, nici să esporteze cumva
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici să aibă voie a neguța cu mărunțișul în acest oraș, nici să esporteze cumva mărfurile lor în Valachia ci, mai cu samă în cazul unei contravențiuni, să fie pedepsiți cu confiscarea. Ieftinirea multor mărfuri străine înlăuntrul țării prin oprirea negoțului de tranzit în țara învecinată, {EminescuOpXIV 164} adecă în Principatul nu tocmai flexibil al Valachiei, a fost motivul acestei măsuri regale. Dar nu numai din partea Ungariei, ci și dintr-a Poloniei se iviră pretenții de suveranitate asupra Moldo-Valachiei, cari erau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poziția ierahilor rânduiți în țară luară calea bătută și normală, iar supremația patriarhatului fu din nou recunoscută de bunăvoie. Cu mult înaintea sfârșitului zilelor sale Mircea ajunse să vadă pace așezată în biserică pământeană. Ostenințele lui Mircea pentru mănăstiri și negoț. Evlavia și frica lui Dumnezeu și le dovedise voievodul încă de mult prin întemeierea multor mănăstiri, simțindu-se încurajat și pornit spre aceasta atât de spiritul timpului de atuncea cât și de pilda ce-i dedese părinții și străbunii lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca toți aceia cari vor recruta coloniști să fie scutiți de dări și sarcine. După interesele bisericești se luară în considerație întrucîtva și trebuințele comerciale ale țării. Aliat cu Polonia prin tratatele de la a[nul] 1390 și 1391, Mircea deschise negoțului polon porțile Valachiei. El învoi negustorilor poloni și litvani introducerea nelimitată a orice soi de marfă, îi îndreptăți să cumpere și să vânză liberi și-i îndatori să plătească numai una dată vamă și anume în capitala Târgoviște, declarată emporiu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndatori să plătească numai una dată vamă și anume în capitala Târgoviște, declarată emporiu, îi scuti de orice altă răspundere de vamă în tot cuprinsul domniei sale, le-ngădui intrarea în toate orașele, târgurile, porturile și satele și tot spre ușurarea negoțului orândui că, în cazurile când venitul vămii ar fi arendat, arendașul vămii să poată cerceta câtă vamă se cuvine a se plăti, însă totuși numai ocârmuirea singură s-o poată fixa și încasa. Săvârșirea lui Mircea. În primăvara anului 1418
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
indestructibile ale pământului. Dintre toate necesitățile, puterea de muncă e mai greu de transmis și mai trecătoare; daca nu se întrebuințează numaidecât, se pierde pentru totdeuna. Oriunde unde nu există comerț înăuntru și omul e silit a atârna de-un negoț străin, nouă din zece părți ale muncii fizice și intelectuale a comunității se irosesc. Munca consistă în aplicarea facultăților omului la producțiune. J. D. Say o definește astfel: "Acțiunea stăruitoare la care cineva se supune pentru a executa una din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acum pentru inzi, nu de cătră ei, dar efectul lor trebuie să fie ca și în Irlanda. Scopul pentru care au fost durate este transportul exportului de materii brute ale pământului și întinderea și mai mare a puterii centralizatoare a negoțului, sleirea și mai mare a pământului, căderea puterii de asociație între cultivatori și o decadență repede a comunicației concentrice. Puținul ce-au mai rămas din manufactura indică trebuie să dispară, și bumbacul cată să fie din ce în ce mai siluit * de-a lua
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cu cât mai multe drumuri de fier se vor construi în India cu atât mai mică va fi căutarea de muncă, cu atât mai mic prețul bumbacului... Unde nu există comunicație (Verkehr) și oamenii sânt siliți a atârna de un negoț străin nouă din zece părți ale puterilor fizice și intelectuale ale poporului se irosesc, se risipesc, și de aceea nu numai că nu se formează capital, da și strânsurile vremilor trecute scad pe zi ce merge. Cu necesitatea de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Laurençon, profesor de franceză stabilit la București, constată faptul că, printre multe alte mărfuri, se importau de la Istanbul cafea, vinuri de Cipru, lichioruri, leacuri medicinale, dar și ciubuce și tutun : „Imamelele din chihlimbar galben nu sunt un obiect neînsemnat de negoț ca și frumoasele ciubuce din lemn de cireș și tutunul de fumat” (Nouvelles observations sur la Valachie, 1821) (227, p. 25). În fine, vornicul Iordache Golescu a descris prin 1832, în Condica limbii rumânești, tubul ciubucului („Zevanea : Cuvânt turcesc ce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ion Brătianu se întoarce în capitală, frate - său [î]și dă demisia la 9 iunie și e ales prezident al Adunării, iar la 10 iunie se formează actualul cabinet I. Brătianu - C. A. Rosetti. În Berlin Reichsratul votează tractatul de negoț cu România. Cu ocazia aceasta partidul conservator german blamează presiunea făcută asupra României în cestiunea evreilor. {EminescuOpXIII 24} D. Dimitrie Brătianu, venind pe scaunul prezidenției Adunării, ține din nou un discurs foarte caracteristic, în care face grave acuzări partidului său
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]