607 matches
-
așa fel încât precauțiile aberante ale soțului să fie măcar întemeiate și reușește cu măiestrie, bucurându se de câteva clipe de relaxare alături de o persoană pe care o îndrăgise între timp. Situații asemănătoare vom regăsi și în capodopera chauceriană. Povestea neguțătorului pare a fi un exemplu concludent a ceea ce reprezenta uneori căsnicia, mai precis un chin reciproc, deoarece nu doar istorioara inserată, despre bătrânul 875 Ibidem, vol. II, p. 86. 876 Ibidem, p. 88. 877 Ibidem, p. 181. 236 Ianuarie și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
875 Ibidem, vol. II, p. 86. 876 Ibidem, p. 88. 877 Ibidem, p. 181. 236 Ianuarie și infidela sa soție Mai, este o mostră a ceea ce nu ar trebui să fie un menaj, ci și propriile confesiuni ale pelerinului narator, neguțătorul, un nefericit care își plânge soarta de a se fi ales cu o consoartă insuportabilă, sunt o dovadă concludentă în acest sens: „Aht, jale, plâns, belea și neajuns/ Cunoscu-le de ajuns și prea de-ajuns -/ Grăi Neguțătorul - și la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pelerinului narator, neguțătorul, un nefericit care își plânge soarta de a se fi ales cu o consoartă insuportabilă, sunt o dovadă concludentă în acest sens: „Aht, jale, plâns, belea și neajuns/ Cunoscu-le de ajuns și prea de-ajuns -/ Grăi Neguțătorul - și la fel/ știu că le știe orice-nsurățel;/ La mine barem asta-i boală veche/ Căci am nevastă rea fără pereche;/ De s ar lua la harță și c-un drac,/ Mă pot jura că-i vine ea de hac
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Mai priceput să deie glas durerii/ Decât îs eu din pricina muierii/ și-a răutății ei!”878 După o viață de celibat, dar care nu a fost cu nimic lipsită de plăceri, chiar și de cele carnale, cavalerul Ianuarie, eroul istorisirii neguțătorului, ajuns la vârsta maturității depline, șaizeci de ani, are surprinzătoarea și arzătoarea dorință de a se căsători, de a se bucura de deliciile mariajului. Felul în care este portretizat personajul denotă o ironie vădită a naratorului, „mintosul cavaler”879 este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dorea să se despartă și pe care îl poseda cu lipsă de discernământ. Atitudinea femeii poate fi interpretată ca o dorință de eliberare, de evadare de sub tirania geloziei și a absurdității unui soț incapabil de orice formă de empatie. Povestirea neguțătorului, în același timp una dintre cele mai amare, dar și cele mai finisate și riguros construite, nu este o tiradă împotriva căsătoriei, ci mai curând contra acelor soți decrepiți și geloși, ce se încadrează în tipologia 895 „The month of
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe care credea că a găsit-o”964), vădit vetustă sau cel puțin percepută astfel, și atât de manierat încât lasă impresia că nu este capabil să trăiască o pasiune autentică. Putem remarca o asemănare între personajul Mai, din Povestirea neguțătorului, și Cresida: descrierile celor două femei se realizează utilizând cam aceeași tehnică, în final ele se vor dovedi, moral, incapabile de a se ridica la perfecțiunea portretului fizic anterior conturat 965, dar Cresida primește din partea naratorului o mai mare apreciere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
al lui Nicolae Ceaușescu (Ibidem, p. 71). 214 Dumitru Almaș, Povestiri istorice, partea a II-a, 1982, p. 40, 42. 215 Ibidem, partea I, p. 65. 216 "Ce ziceți voi: cum l-a pedepsit vodă pe acel tâlhar, îmbrăcat ca neguțător? L-a tras în țeapă!, strigară într-un glas cei trei prieteni ai mei" (Ibidem, p. 46). 217 Ibidem, partea a II-a, p. 38, 47, 50, 52. 218 Ibidem, partea I, p. 20. 219 O istorie a Indiei pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lui Girolamo Teofilo Folengo, poem eroicomic scris într-o latinească de bucătărie. Rabelais prețuise întotdeauna opera lui Folengo, "opus maccaronicum, de la care a împrumutat ideea unui personaj, întrupare a șireteniei, Panurge. În cartea a IV-a, întreg episodul cu Dindenault, neguțătorul de oi, este adaptat după poema macaronică", cum scrie Zoe Dumitrescu- Bușulenga. În general poemul eroicomic italian îi este familiar autorului francez, așadar asimilarea motivelor s-a produs firesc, iar lor li s-a adăugat, în anumite capitole, și înclinația
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nu se mai afla la fântână: o furase un răufăcător. Cu mare durere, femeia a zis: «Să știți că nu mai este domn VladVodă, necruțător dușman al tâlharilor și al asupritorilor». DREPTATEA LUI ȚEPEȘ Pe timpul domniei lui Vlad Țepeș, un neguțător care se afla în călătorie pe la noi spuse să se strige pe la răspântii că a pierdut o pungă cu o mie de lei. El făgădui o sută de lei aceluia care o va găsi și i-o va da. Nu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
sută de lei aceluia care o va găsi și i-o va da. Nu trecu mult și un creștin, om cu frica lui Dumnezeu, cum se aflau mulți români pe vremea lui Țepeș, se arătă păgubașului și-i zise: Jupâne neguțător, mergând pe cale, la cotitura drumului de la răscrucile din dosul pescăriilor, am găsit punga aceasta. Eu socotesc că e a dumitale, deoarece am auzit strigând că ai pierdut o pungă cu bani. Într-adevăr, a mea este, și-ți foarte mulțumesc
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de la răscrucile din dosul pescăriilor, am găsit punga aceasta. Eu socotesc că e a dumitale, deoarece am auzit strigând că ai pierdut o pungă cu bani. Într-adevăr, a mea este, și-ți foarte mulțumesc că mi-ai adus-o. Neguțătorul, începând să numere banii, se frământa cu mintea cum ar face să nu dea suta cea de lei făgăduită. După ce numără toți banii, îi puse la loc în pungă, apoi zise celui ce i-o adusese: Am numărat, dragul meu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
rău și fără cale zici dumneata că-ți lipsește din pungă o sută de lei. Eu n-am dezlegat-o, să mă uit câți bani sunt într-însa. Cum am găsit-o, așa ți-am adus-o! Îți spusei, zise neguțătorul, că am pierdut punga cu o mie de lei și miai adus-o cu nouă sute. Asta e! Omul nu mai zise nimic, ci ieși și se duse direct la Vodă, spre a se tângui. Măria-ta, zise el, nu mi-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
suta de lei, ci mi-e ciudă că mă bănuiește a nu fi fost om de omenie. Eu am fost curat ca argintul și nici prin gând nu mi-a trecut să mă ating de lucrul altuia. Vodă pricepu tertipurile neguțătorului și porunci să i-l aducă. Ascultând și pe unul și pe altul și punând vorbele ambilor în cumpăna dreptății, văzu în care parte bate. Apoi, uitându-se țintă în ochii neguțătorului, zise: Dacă tu, jupâne neguțător, ai pierdut o
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
mă ating de lucrul altuia. Vodă pricepu tertipurile neguțătorului și porunci să i-l aducă. Ascultând și pe unul și pe altul și punând vorbele ambilor în cumpăna dreptății, văzu în care parte bate. Apoi, uitându-se țintă în ochii neguțătorului, zise: Dacă tu, jupâne neguțător, ai pierdut o pungă cu o mie de lei, iar acesta a găsit una cu nouă sute, este dovedit că această pungă nu este a ta. Tu, creștine, ia punga cu banii ce i-ai găsit
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Vodă pricepu tertipurile neguțătorului și porunci să i-l aducă. Ascultând și pe unul și pe altul și punând vorbele ambilor în cumpăna dreptății, văzu în care parte bate. Apoi, uitându-se țintă în ochii neguțătorului, zise: Dacă tu, jupâne neguțător, ai pierdut o pungă cu o mie de lei, iar acesta a găsit una cu nouă sute, este dovedit că această pungă nu este a ta. Tu, creștine, ia punga cu banii ce i-ai găsit și s-o dai aceluia
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
nouă sute, este dovedit că această pungă nu este a ta. Tu, creștine, ia punga cu banii ce i-ai găsit și s-o dai aceluia care va arăta că a pierdut o pungă cu nouă sute de lei; iar tu, jupâne neguțător, așteaptă până se va găsi punga cu cei o mie de lei, ce zici că ai pierdut-o! Așa se și făcu, căci nu era chip să se facă într-altfel. Vlad-vodă Țepeș judecase. Neguțătorul o păți cât de bună
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de lei; iar tu, jupâne neguțător, așteaptă până se va găsi punga cu cei o mie de lei, ce zici că ai pierdut-o! Așa se și făcu, căci nu era chip să se facă într-altfel. Vlad-vodă Țepeș judecase. Neguțătorul o păți cât de bună și se căi în toată viața de fapta neomenească ce săvârșise. PETRU RAREȘ Pe malul Brateșului, într-o colibă mică, acoperită cu frunzări, creștea tânărul Petru Rareș, umbrit și încălzit de dragostea mai-că-si și, întocmai
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
asta-i mai mică, a zis «țăranul». Ce te pricepi tu, nepricopsitule! Ocaua-i Oca și gata! Atunci, «țăranul» a scos căciula din cap, a lepădat sumanul și s-a arătat în tunica albastră, cu epoleți auriți, ca un domnitor, Neguțătorul a înlemnit. De multă uimire a scăpat ocaua din mână. Ei, negustorule, mai zici și-acum că nu te-am prins cu ocaua mică? Nu mai zic,măria-ta!... Iertare... milă prea bunule. Cuza-Vodă a poruncit șă-i lege de gât
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
uliți, să afle lumea că a căutat să înșele cumpărătorii. Să ridice ocalele pe rând; să le arate lumii și să spună tare cu care va vinde și cu care n are să mai vândă deaici încolo. Străjuit de slujitori domnești, neguțătorul mergea pe uliți, ridica ocaua mică și striga cât îl ținea gura: Cu asta, nu! Apoi ridica ocaua mare și striga și mai tare: Cu asta, da! Și așa l-au plimbat slujitorii domnești prin tot târgul: Cu asta, nu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
dramaturg englez: Shakespeare în cultura română modernă, Editura Minerva, București. Piesă de inspirație shakespeariana Lear de Edward Bond se joacă la Royal Court. La Iași apare William Shakespeare, Teatru, conținînd două piese: Regele Lear, în traducerea lui Mîhnea Gheorghiu, si Neguțătorul din Veneția, în traducerea lui Gală Galaction (Editură Junimea, 1971, 322 p). 1972 În Italia, Mario Ricci toarnă o adaptare pentru televiziunea RĂI. 1973 Robert Eddison apare la Actors' Company și la New York într-o producție memorabilă, mai ales prin
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
slujitorilor lui Zamolxe și al isihaștilor creștini din pădurea sadoveniană. "Fiecare tembel se poate juca cu vorbele afirmă un personaj shakespearean. Cred că peste puțin darul duhului se va rosti prin tăcere, iar vorba se va lăuda numai la papagali" (Neguțătorul din Veneția). Orice cuvânt, notează într-un aforism poetul "Luminii", nu e "decât o rană a tăcerii": tăcere amintind de începuturile fără cuvânt, primordiale, dar și de Cuvintele originare (obiect de eseu în Isvoade) -, "cuvinte de vrajă și de putere
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din mormintele lor”, așa cum este ea evocată în Henric al VI-lea, de pildă. S-ar putea obiecta însă că, în teatrul lui Shakespeare, există și alte nopți, nopțile de vară din Visul..., din Noaptea regilor sau aceea din finalul Neguțătorului din Veneția. Într-adevăr, sunt nopți când nu se făptuiesc crime, când nu apar spectre, dar, așa senine și liniștite cum sunt ele, nu reprezintă mai puțin un spațiu al haosului și al nebuniei generate de confuzia identităților, de jocul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
dar, așa senine și liniștite cum sunt ele, nu reprezintă mai puțin un spațiu al haosului și al nebuniei generate de confuzia identităților, de jocul travestirilor; pe scurt, un spațiu oferit și el experiențelor alterității. Noaptea cu care se încheie Neguțătorul din Veneția, luminată din plin de cerul înstelat ce veghează peste o armonie în fine regăsită, noapte scăldată în acordurile muzicii, nu izbutește totuși să alunge îndoielile, temerile, anxietatea. Chiar dacă ordinea lucrurilor a fost restabilită, incertitudinea relațiilor nu s-a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
trebuia să afle: crima, incestul, cumplitele adevăruri pe care le tăinuiește de multe ori dragostea. Aceeași alianță a frumuseții cu moartea, același violent efect al unei priviri se întâlnesc și în faimoasa probă la care sunt supuși pretendenții Porției în Neguțătorul din Veneția. Proba celor trei mici sipete implică, într-adevăr, o confruntare cu Gorgo - mai puțin vizibilă, e drept, dar la fel de dură. În sipețelul de aur ales de prințul Marocului se află un craniu, imagine tradițională a morții. Prințul ar
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Cele trei tablouri sunt lăudate pentru că dau o puternică senzație de viață. Scena cu Io este „as lively painted as the deed was done”. (Cum am putea să nu ne gândim aici la ceea ce se spune despre portretul Porției în Neguțătorul din Veneția ori despre statuia Hermionei în Poveste de iarnă?) În ceea ce privește episodul cu Dafne, este insistent subliniat realismul cu care sunt pictate sângele nimfei („Zici că sângerează aievea”) și lacrimile lui Apollo. Pânzele atestă, așadar, puterea iluziei, dar înscriu în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]