7,198 matches
-
o mie de ani înainte, profitând de deschiderea globală a piețelor plecaseră cu cobilițele pe umeri, vânzând pe rupte produse necunoscute lumii la vremea aceea, precum: ciușcă, praz, ouă de curcă, iaurt de bivoliță, opinci și gaz lampant. Abilitățile de negustori și firea lor foarte chibzuită îi aduseseră peste puțin timp (cam cinci sute de ani), în fruntea afacerilor lumii. Erau de departe cei mai buni manageri, cei mai abili negociatori și cei mai norocoși investitori, asta și pentru că alte nații
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Racirea_globala_mihai_batog_bujenita_1385136569.html [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
zona de câmpie existând câteva mori cu cai. Între acestea sunt consemnate două făcăi cu cai la Brabova în plasa Dumbrava, aparținând proprietarului Costache Braboveanu 15, iar la Botoșești, în aceeași plasă, alte două mori cu cai ale boierului și negustorului Ghiță Opran 16. Deși cea mai mare parte a instalațiilor hiodraulice de morărit aveau o singură pereche de pietre , existau totuși mori și făcăi, acolo unde debitul de apă și posibilitățile financiare ale proprietarului o permiteau, cu două până la patru
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
acelui aer. Stăteam în scaunul meu pliant, alunecat pe jumătate în umbră salciilor și-mi jertfeam fără regret clipele libere unor pagini scrise. Întotdeauna am cheltuit cu larghețe mile din viața contra metri de lectură. Poate n-am fost un negustor îndemânatic, dar inima nu mi s-a strâns de câte ori am plătit, totdeauna în numerar. Părea un târg echitabil. Mama se pierduse câțiva metri mai în vale, alunecând printre ierburile înalte odată cu vântul, culegând mănunchiuri de plante medicinale. Eram singura, la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_l%C4%83iu/canal [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
acelui aer.Stăteam în scaunul meu pliant, alunecat pe jumătate în umbră salciilor și-mi jertfeam fără regret clipele libere unor pagini scrise. Întotdeauna am cheltuit cu larghețe mile din viața contra metri de lectură. Poate n-am fost un negustor îndemânatic, dar inima nu mi s-a strâns de câte ori am plătit, totdeauna în numerar. Părea un târg echitabil.Mama se pierduse câțiva metri mai în vale, alunecând printre ierburile înalte odată cu vântul, culegând mănunchiuri de plante medicinale. Eram singura, la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_l%C4%83iu/canal [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
de cristal. În afară de chirie, pentru cele două fete, părinții mai trebuiau să aducă alimente și lemne de foc pentru iarnă. Hrana zilnică era pregătită de cucoana proprietăreasă. De multe ori, fetelor în creștere li se părea puțină. Bărbatu-său fusese negustor angrosist și când trăia, boier Alexe numai de la el se aproviziona cu zahăr, untdelemn și gaz pentru prăvălia lui. Acum, rămasă văduvă dar încă în putere, doamna Udroiu cu asta se ocupa. Prăvălia a vândut-o după moartea soțului și
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „COPILUL NEDORIT” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496892152.html [Corola-blog/BlogPost/372296_a_373625]
-
epocii, pe fundalul căreia se proiectează viața personală și social-obștească a dascălului Ion Găvănescu și a numeroasei sale familii. Satul oltenesc, Măru Roș, toponim real sau imaginar, este surprins în toată dimensiunea sa istorică, economică și socială. Structura socială ( țărani, negustori, intelectuali ) este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile legate de momentele importante din viață sunt descrise cu lux de amănunte și sunt învestmântate într-un
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
cititorului și plasându-l parcă în mijlocul evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu, unica fiică a unui negustor bogat, este o adevărată pagină etnografică. Cununia religioasă se desfășoară la biserică, după tipic, drumul până acolo și înapoi se face cu trăsurile trase de cai împodobiți cu panglici roșii și clopoței. Se insistă asupra ținutei mirilor. Îmbrăcămintea acestora, de
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
decursul mai multor secole, începând cu secolul al III-lea înainte de Hristos. Acest teritoriu este cunoscut sub denumirea de teritoriu Carpato-Danubiano-Pontic” - afirmă lingviștii și istoricii autorizați. În procesul de construire a „Daciei Felix” populația localnică, soldații de rând, cei mai mulți dintre negustori, „meșterii aduși pentru înălțarea și întărirea forturilor, a cetăților, pentru amenajarea drumurilor și a podurilor, ridicarea caselor și implementarea sistemelor de canalizare”, trebuiau să vorbească o limbă comună, iar aceasta nu putea fi, practic vorbind, cea oficială, adică latina cultă
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
Belgia, r. Rémi Bezançon, Jean-Christophe Lie, cu: Max Renaudin Pratt, Simon Abkarian, Ronit Elkabetz, Roger Dumas; animație, aventuri, 78 min.) În inima Africii, copiii îl asculta pe bunicul care le spune povestea lui Maki, un băiețel care fuge de un negustor de sclavi și se împrietenește o girafa pe nume Zarafa. La puțin timp, girafa este capturată; ea urmând să fie dăruita regelui Franței. Maki refuză să lase asta să se întâmple. 17,00 Vedere de pe pod: Sunetul Istanbulului / Crossing the
Programul celei de-a șaptea ediții a Divan Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/13378/programul-celei-de-a-saptea-editii-a-divan-film-festival [Corola-blog/BlogPost/100321_a_101613]
-
lui impunătoare. Când tătarii au devastat Ungaria prin 1241-1242, coloniștii germani din regiunea Saxoniei Inferioare s-au așezat în Košice, trăind împreună cu populația locală de origine slavă. Împreună au construit un oraș protejat de ziduri fortificate și au dezvoltat meșteșugurile, negustorii organizându-se în bresle. Peste el au trecut atât luteranii, cât și calviniștii. Încă de prin anii 1800, s-au construit calea ferată, telegraful, canalizarea, rețeaua de apă potabilă și rețelele de gaze. Până la sfârșitul Primului Răboi Mondial, Slovacia a
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
nuvelistico-romanescă: „G.M. Vlădescu a fost prozatorul atent al vieții provinciale, firește, nu cel mai performant, dar, în mod sigur, cel mai implicat afectiv și moral. În paginile sale cele mai substanțiale, or asemenea pagini există, trăiește o lume amestecată de negustori și artiști ratați, ziariști și delincvenți, samsari și avocați, femei devotate, dar și femei care au uitat de mult ce e iubirea și devotamentul, tineri care se inițiază în mocirla socială ce le-a fost pregătită cu atâta iresponsabilitate de
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Occident și descendenții lor altoiți cu Duda-ismul scenic, ruși, sovietici, proletari ai Internaționalei comuniste, descendenții liberali, neocomuniștii, alogenii exploatatori ai marilor companii străine în cârdășie cu politrucii, lașii și trădătorii Neamului și pământului strămoșesc, girate de un profesoraș, devenit primărel, negustor de case, apoi tulburel de imagine la Cotroceni... Munții Carpați cu ceilalți frați ai lor Străjeri la hotare și Codrul Verde al dacoromânilor formau de fapt Marele Zid al Moșiei și Marea Oștire a Neamului, intrând în legendă cu celebrele
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
va aplica și la final nu te întreabă dacă ți-a plăcut..? Eu zic că da, e păcat. În cartierul meu un turc și-a deschis un restaurant de ceva ani. L-am descoperit întâmplător. Turcul cum e turcul - bun negustor, e acolo zi și noapte cu devotament pentru business-ul său, omniprezent și se asigură că totul funcționează ca la carte. Curățenie, produse preparate ad hoc, servire rapidă, zâmbet - mă simt bine. Mă simt bine până în momentul în care, pe
Am fost la SPA la Cornu. Hm...se cam duse visul meu de relaxare by https://republica.ro/am-fost-la-spa-la-cornu-hm-se-cam-duse-visul-meu-de-relaxare [Corola-blog/BlogPost/338732_a_340061]
-
himere. Cunoscutul personaj a lui Cervantes, Don Quijote de la Mancha a pornit să se lupte cu niste mori de vânt pe care, în închipuirea lui înfierbântata, le luase drept adversari. 9. „A spune brașoave”. A spune minciuni, lăudăroșenii. Expresia vine de la negustori brașoveni medievali, care își lăudau exagerat marfă. 10. “Banul nu are miros”: Împăratul român Vespasian (69-79) a pus foarte multe taxe, printre ele și una asupra folosirii closetelor publice (numite și vespasiene). La ironia fiului său Titus, care îi reproșa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/de-unde-vine-expresia-i/ [Corola-blog/BlogPost/94130_a_95422]
-
învățătură. - Ar trebui să fii mai modest fiule. Ori ți-au murit lăudătorii? - Nu știu dacă asta s-a întâmplat cu ei, zise Nicușor, dar pentru mine vorbesc notele din catalog. Nu cred că le-am căpătat pentru că sunt fiul negustorului Mache Vasilescu? - Bine, fiule, m-ai convins, deși dacă fac cheltuiala mai mare, îl iau și pe Costică să facă o plimbare prin București. Ziua următoare au plecat, trei la București, iar Nicușor la taraba din piață. Pe drum, Mache
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434281902.html [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
noi și te joacă, bizară, hidoasă, potroacă, retează-ne palma, ne fură din bile dar lasă-ne sacul de zile. Ah, iată și iată - n’asculți ruga atâtor desculți. Hei, moarte, aceeași rămâi în legile astea lălâi ... un rece tăcut negustor pe-al vieții pridvor. Te bucuri s’adoarmă drumețul dai prețul. și-alături cu frații și nașii îi iei chiuitul și pașii. Hai, trage’n bătătură, să mă sui în trăsură. ----------------------------------------------- Publicată în PREPOEM” an I, nr. 3 din septembrie
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
nopții”, „Plânge frunza” ori „Scriu și strig în pustiu”, dar și altele asemenea. Tot în zona specificului autorial trebuie așezate și un număr de poeme care preiau teme din registrul fabulelor clasice precum „Mielul blând și oaia bearcă”, „La hanul negustorilor de vise”, „Zăganul”, ș.a. In toate poemele caracteristice și chiar în cele cu subiecte fabulistice se simte o amprentă argheziană care ar putea veni din particularitatea identitară a oltenismului, diseminat dincolo de epoci istorice și de spațiu de afirmare. Poemul titular
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/aureliu_goci_1471351896.html [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
urmă cu peste 80 de ani în zona Văcăreștilor, GRĂDINARI, sub Dealul Piscului (locul unde în 1913 a văzut lumina zilei măiastra cântecului popular, MARIA TĂNASE), într-o cârciumă care purta numele „LA MANDRAVELA” (unde se distrau șuții, geambașii, chrigii, negustorii, etc. din romanul „GROAPA” de Eugen Barbu. Aici cânta Prichindel la scripcă, iar Matilda servea la masă clienții. Crâșmarul Gheorghe Dinescu l-a provocat la o partidă de zaruri pe soțul Matildei, care era ciupit bine de aburii băuturii, și
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410549257.html [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
trupul lui Patrocle, prietenul lui Ahile, ucis la Troia. Iar o altă variantă a legendei, spune că pe insula Albă, Ahile a fost trezit la viață și că a trăit acolo alături de frumoasa Elena pe care o iubise în secret. Negustorii greci numeau insula Makaron (fericiților) imaginându-se aici o lume paradisiacă în care sufletele morților se puteau odihni în liniște și armonie. În 1823 un căpitan rus a descoperit templul lui Ahile. E vorba de un edificiu pătrat, fiecare latură
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1420058227.html [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
sau mai mici acoperite de tufișuri pitice și vegetație săracă arsă de soarele Iudeii. Caravana ajunse în cele din urmă în Bethleem într-o după amiază unde o mică parte din bunuri fu descărcată. Amenințarea unei furtuni îi făcu pe negustori să oprească peste noapte caravana. Magistrul Ruthavan împreună cu Muso profitară de ocazie și întrebând prin orășel aflară peștera în care se născuse cu treizeci și trei de ani în urmă învățătorul Iisus, Fiul Lui Dumnezeu. Găsind-o, Ruthavan află că era același
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1451772774.html [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
vinde agoniei. Îmbuibații se hrănesc cu prescuri însângerate Și ne pun în spate munți de poveri cu gust de moarte, Demonii se luptă parcă să-nfașoare-n corzi ghimpate Un popor, ce-nlăcrimat cere Domnului dreptate. Zilnic se depun recursuri la instanțele supreme, Negustori de vieți să fie pedepsiți cât mai e vreme, Cât respiră încă semeni pe pământ hulpav de sfinți, Unde păpușarii clipei cinic țin de scaun, cu ... Citește mai mult De-ar fi dragostea mai mare decât lupta pe putere, Nu
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
ne-ar vinde agoniei.Îmbuibații se hrănesc cu prescuri însângerateși ne pun în spate munți de poveri cu gust de moarte,Demonii se luptă parcă să-nfașoare-n corzi ghimpateUn popor, ce-nlăcrimat cere Domnului dreptate.Zilnic se depun recursuri la instanțele supreme,Negustori de vieți să fie pedepsiți cât mai e vreme,Cât respiră încă semeni pe pământ hulpav de sfinți, Unde păpușarii clipei cinic țin de scaun, cu ... VI. DE-O VREME, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1763 din
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
cu ochii mijiți și nici măcar nu se mirau și nu se arătau îngrijorați de frămîntările văgăunenilor cu privire la soarta salamului de Sibiu și a cașului din Suceava cea plină de istorie medievală, cu domnitori și prințese, luptători duri pentru cruce și negustori ce se tocmeau, cu un calm exasperant, începînd de la gerul Bobotezei și pînă la apariția primilor ghiocei mai albi și mai puri ca zăpada, pentru a cîștiga o amărîtă de carboavă, pe care o încercau în dinți, după gust, și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
locuitori în Calicia, care nu se îndură să facă o pomenire lui Dumnezeu, cu “o pâine, o sticlă de vin, una de ulei, și o lumânare!” - deși, toți sunt “în consilii de administrație, slujbași ori directori bancari, manageri, comercianți și negustori, politicieni, notari, avocați, magistrați, angrosiști, ori, pur si simplu, oameni de sute, ori mii, de euro pe lună, salar!” Dar cu toții, după expresia autorului, “calici întru pomenirea lui Dumnezeu”. Ironia autorului atinge apogeul când se întreabă, cu totul justificat: “O
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
încât să-ți spună ce vrei să auzi. Oamenii cei mai inteligenți au uneori capacitatea de a se minți singuri la fel de mare ca a celor care nu s-au trezit din noaptea ignoranței și a fricii. Evident, scuza șoptită a negustorilor de iluzii despre viitor că sondajele sunt orientative și dacă ajung în marja de eroare, ele pot da greș, este foarte greu de înghițit. Poate că rațional ar fi să nu fie anunțate dacă tot nu au valoare informativă; dar
Marțea orbului: cum au putut atâtea sondaje să nu-i vadă pe acești oameni? by https://republica.ro/martea-orbului-cum-au-putut-atatea-sondaje-sa-nu-i-vada-pe-acesti-oameni [Corola-blog/BlogPost/338536_a_339865]