6,985 matches
-
O soluție valabilă pentru toți. Pentru ca un cuplu să fie armonios, trebuie ca soții, amândoi, să fie ca unul singur. Atunci bărbatul și femeia au spus, într-un glas: - Să fie unul singur, de acord! Dar care dintre cei doi? Negustorul de cuvinte Putea fi întâlnit, în secolul XX, un om care călătorea din oraș în oraș și din sat în sat, prin țările balcanice, cu frontiere atât de schimbătoare. Călătorea de asemeni în țările din Asia centrală, până în nordul Indiei
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
sat, prin țările balcanice, cu frontiere atât de schimbătoare. Călătorea de asemeni în țările din Asia centrală, până în nordul Indiei. Nu se știe dacă ajungea și în Africa, sau în cele două Americi, dar nu era exclus. Omul ăsta era negustor de cuvinte, cum fusese și tatăl său. Culegea cuvinte de ici, de colo, în călătoriile lui, le cumpăra când nu putea să le obțină altfel, apoi le oferea celor care aveau nevoie de ele. În primul rând, și mai ales
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
denumeau lucruri necunoscute. De aceea, îndeobște, se mărginea la cuvinte utilitare, în vrac, marfă de duzină, de serie. O făcea fără prea mare zel, dar trebuia să-și câștige cumva existența. Era munca lui de rutină, care e munca oricărui negustor de cuvinte. Dacă omul acesta a devenit aproape celebru din timpul vieții, cel puțin printre amatorii de vocabular și de limbaj, e pen-tru că-și făcea meseria cu o rigoare și chiar cu o pasiune rar întâlnite. Astfel, la denumirile
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
a absenței, legată de un lucru sau de o ființă care ne-au aparținut, dar care nu mai sunt ale noastre. Din centrul Europei, mai precis din Austria, și cu mult înainte ca acest termen să cunoască voga de acum, negustorul adusese cuvântul kitsch, acest substantiv-adjectiv fără echivalent, care exprimă atât de bine fenomenul pe care îl numește și pe care nici un alt cuvânt nu-l poate exprima. În Spania, descoperise și înregistrase cuvântul cursi, care nu poate fi tradus în
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
Spania, descoperise și înregistrase cuvântul cursi, care nu poate fi tradus în altă limbă decât prin mai multe fraze, acest cuvânt însemnând în același timp "puțin demodat" (dar numai puțin), puțin chicos (un cuvânt argotic francez adus și el de negustorul nostru), sugerând în două silabe o eleganță stângace, cam bătătoare la ochi, într-un cuvânt cam nătângă, privită însă cu un strop de simpatie, cu bunăvoință, cu amabilitate, o eleganță puțin kitsch, o dorință de a nu greși, de a
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
lăsarea nopții, și i se adre-sau, am putea spune, ca unui duhovnic. Îi vorbeau despre una sau despre alta, în amănunt, încercând să-i descrie sentimentul pe care-l încercau și pentru care nu găseau, în limba lor, cuvântul potrivit. Negustorul de cuvinte îi asculta cu atenție, uneori punea câteva întrebări scurte, apoi le propunea un cuvânt-două - nici-odată mai mult. Uneori cerea un răgaz, chiar și o noapte întreagă, ca să-și consulte notițele. Notițele umpleau o mulțime de caiete cu coperți
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
mulțime de caiete cu coperți cartonate, pe care le căra mai întâi într-o căruță, apoi, când afacerea a cunoscut succesul, într-o camionetă. În caiete, cuvintele erau aranjate pe rubrici, într-o ordine variabilă. După mărturia unui client libanez, negustorul recunoștea că nu găsise niciodată o clasificare perfectă. Se îndoia chiar că o asemenea clasificare ar exista. E dovedit, oricum, că după câțiva ani de practică, negustorul a adoptat un limbaj codificat, chiar dublu codificat, pentru cuvintele la care ținea
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
erau aranjate pe rubrici, într-o ordine variabilă. După mărturia unui client libanez, negustorul recunoștea că nu găsise niciodată o clasificare perfectă. Se îndoia chiar că o asemenea clasificare ar exista. E dovedit, oricum, că după câțiva ani de practică, negustorul a adoptat un limbaj codificat, chiar dublu codificat, pentru cuvintele la care ținea cel mai mult. Într-adevăr, la începuturi, fusese în mai multe rânduri victima unor hoți de cuvinte, care după ce l-au jefuit cu nerușinare, au revândut comorile
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
codificat, pentru cuvintele la care ținea cel mai mult. Într-adevăr, la începuturi, fusese în mai multe rânduri victima unor hoți de cuvinte, care după ce l-au jefuit cu nerușinare, au revândut comorile lui la prețuri de nimic. De atunci, negustorul era vigilent și folosea coduri; în plus, își punea noile achiziții sub lacăt, fără a înceta să le îmbogățească. Iar în spatele eforturilor zilnice, deși nu era formulată, se dezvolta o teorie gravă și secretă, potrivit căreia toate popoarele de pe Pământ
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
poate împiedica un sentiment sau altul să apară. Astfel, ne credem feriți de ceea ce nu reușim să numim. Când o femeie venea să se plângă de un tratament oribil și josnic - asta s-a întâmplat prin 1935, în fosta Serbie -, negustorul îi oferea cuvântul francez dégueulasse, spunându-i că nu cunoaște, în nici o altă limbă, un termen mai sugestiv. Tot din franceză, chiar de la începutul activității sale, luase cuvintele débrouille și débrouillard. După teoria lui, realitatea există peste tot, chiar dacă, în
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
spunându-i că nu cunoaște, în nici o altă limbă, un termen mai sugestiv. Tot din franceză, chiar de la începutul activității sale, luase cuvintele débrouille și débrouillard. După teoria lui, realitatea există peste tot, chiar dacă, în mod inexplicabil, cuvântul corespunzător lipsește. Negustorul afirma (fără nici o dovadă) că prin cunoașterea cuvântului se poate accede mai ușor la realitate. O făcea pentru a-și vinde marfa - acest cuvânt, bunăoară -, dar mai ales pentru că era convins că are dreptate. Cumpărați de la mine cuvântul débrouillard, spunea
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
a-și face reclamă. Firește, nu dădea cuvântul înainte de a încheia afacerea. Își asigura clientul că posedă cuvântul căutat de acesta, și atunci primea un avans, pe care se angaja să-l returneze în caz că acela ar fi fost nemulțumit. Dar negustorul avea un asemenea fler, iar stocul lui de cuvinte era atât de bogat, încât nemulțumiții se numărau pe degete. Câteodată, afacerea se termina cu un schimb. Negustorul făcea și troc - dădea cuvinte pe legume, pe ouă, pe ovăz (pentru catârul
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
care se angaja să-l returneze în caz că acela ar fi fost nemulțumit. Dar negustorul avea un asemenea fler, iar stocul lui de cuvinte era atât de bogat, încât nemulțumiții se numărau pe degete. Câteodată, afacerea se termina cu un schimb. Negustorul făcea și troc - dădea cuvinte pe legume, pe ouă, pe ovăz (pentru catârul lui), sau chiar pe alte cuvinte. În acest caz, când schimba un cuvânt pe un alt cuvânt sau mai multe, negocierile puteau dura toată noaptea, pentru că nimeni
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
a gândit că modestul lui comerț ar putea să-i facă pe oameni mai buni, învățându-i, de pildă, cuvântul justiție, pe care l-a găsit în toată Europa, sau cuvântul compasiune, cumpărat pe un blid de orez de la un negustor ambulant care se întorcea pe jos din Tibet, numai piele și os. A adus din India cuvântul dharma, dar, cum el vorbea puțin și concis (contrar indienilor), i-a venit foarte greu să introducă în alte țări acest cuvânt-concept. Oamenii
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
i-a reținut numele, ne-a făcut servicii ce nu pot fi numărate, nici măsurate. Ele își au locul printre secretele, adesea uitate, a tot ce constituie limbajul nostru, și prin urmare umanitatea noastră. Umblând în lung și în lat, negustorul de cuvinte se întreba dacă o astfel de activitate ar fi posibilă la veverițe, la maimuțele capucin, sau chiar la privighetori. În general, răspunsul lui era negativ, deși un ornitolog din Antibes l-a asigurat că pițigoii din sudul Franței
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
și vocabularul. Totuși, vedea că limba celorlalți învingători, rusa, își impunea cu greu pro-priile cuvinte, ca soiuz și kolhoz. Socialismul sovietic nu izbutea să-și vândă cuvintele în restul lumii - ceea ce avea să-i grăbească, fără doar și poate, căderea. Negustorul și-a spus că sub aceste fenomene se ascundeau rațiuni politice și economice care-i scăpau, poate chiar modele de viață, pentru că vorbim limba celor pe care ne-ar plăcea să-i imităm. Erau chestiuni importante, dar nici de data
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
oamenilor refuzau să audă cuvintele celorlalți. An de an, platitudini universale - limba de lemn, limba de plumb - învăluiau planeta într-un păienjeniș de facilitate, și prin urmare de mediocritate, de lipsă de sens. Căci "sensul" este un lucru complex, spunea negustorul. Cuvintele rare și frumoase, rafinate, prețioase, elegante, baroce, seducătoare, misterioase, cuvintele exotice, cu parfumuri îndepărtate și culori vii, toate aceste cuvinte dispăreau, înghițite de botul căscat al mediocrității. De acum înainte, orice discurs, orice discuție părea o făcătură gen ready-made
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
puțin, ocolea până și hanurile modeste, dormind adesea sub cerul liber sau în căruță (după ce-și vânduse camioneta, revenise la primul său vehicul). Fire voluntară, a încercat să reacționeze și să lupte. A vrut să se asocieze cu alți negustori de cuvinte, să formeze un grup curajos și să lupte, dar nu a fost urmat, nici măcar ascultat. Ceilalți ridicau din umeri. La ce bun? Erau deja învinși, așa că se adaptau de bine, de rău la noua situație. Chiar sunteți orbi
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
web, la site, la chat, iar ceva mai târziu la blog, dar, în materie de vocabular, n-au ajuns prea depar-te. Comerțul mare o lua pe alte căi, nu mai avea nevoie de co-mis-voiajori. Apropiindu-se sfârșitul secolului XX, negustorul de cu-vinte a înțeles că lupta era pierdută, iar ceea ce fusese temeiul vieții lui urma să dispară. Oricât de incredibil i se părea, omenirea se mulțumea cu un vocabular sărăcit. Blestemul turnului Babel se împlinea, dar pe dos. Cu ce
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
și sportiv al țării. Orașul este menționat pentru prima oară într-un document din 1251 sub numele de Brassovia. Cele mai importante obiective turistice ale orașului sunt: Cetatea, Biserica Neagră, Piața Sfatului, Biserica Bartolomeu, Biserica Romano-Catolică, Muzeul de Artă, Casa Negustorilor numită și Casa Hirscher (clădită în 1545), Muzeul Județean, Clădirea Prefecturii, Biblioteca Județeană, Teatrul Dramatic, Muzeul de Etnografie, Mănăstirea Franciscanilor, Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Sfinții Petru și Pavel, Biserica Sfânta Treime, Biserica Adormirea Maicii Domnului și altele. La Timișoara, „Orașul
Agenda2006-07-06-turstica () [Corola-journal/Journalistic/284762_a_286091]
-
privesc abundă. Disputat ba de francezi, a căror cetățenie a obținut-o, ba de Ungaria (în 1908, anul nașterii sale, Banatul ținând de coroana maghiară), Schwartz este de fapt timișean get-beget, pe certificatul de naștere figurând localitatea Recaș. Fiul unor negustori evrei din Timișoara, tânărul Schwartz pornea cu perspectiva unei cariere de avocat, practicând, până una-alta, meseria de desenator tehnic. Mirajul terenului este însă mai puternic și ajunge jucător cu acte în regulă la una din echipele de forță ale
Agenda2006-02-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284625_a_285954]
-
iunie - SATURN la 3° sud de LUNĂ 28 iunie - MARTE la 2° sud de LUNĂ. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor SÂMBĂTĂ, 24 IUNIE PRIMA EXPOZIȚIE PICASSO LA PARIS În urmă cu 105 ani, la galeria de artă a colecționarului și negustorului de tablouri Ambroise Vollard a fost vernisată prima expoziție din capitala Franței a pictorului spaniol Pablo Picasso (pe numele său întreg: Pablo Diego Jose Francisco de Paula Juan Nepomuceno Crispin Crispi-niano de la Sentissima Trinidad Ruiz Blasco Picasso y Lopez). Expoziția
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
formație istoric de artă, doamna cu pricina s-a consacrat încă din anii 1980 despuierii cataloagelor, revistelor de specialitate, operelor de literatură sau de istorie în căutare de informaț ii referitoare la originea operelor și la circulația lor în lumea negustorilor și a colecționarilor. În 1996, un moștenitor al faimosului colec- ționar Alphonse Kann, căruia naziș tii îi furaseră peste o mie de tablouri, a apelat la Elizabeth ca să obțină restituirea Omului cu ghitara, tabloul lui Braque aflat la Beaubourg. Problema
Opere de artă furate și regăsite () [Corola-journal/Journalistic/2864_a_4189]
-
intră în vederile laicatului. În al treilea rînd, degradarea cărților dată de uzura timpului, la care se adaugă distrugerea lor din rațiuni de cenzură. În al patrulea rînd, cartea devine obiectul unui trafic ilicit, care atinge pragul simoniei practicate de negustori. În al cincilea rînd, cartea devine mijloc de parvenire într-o ierarhie care nu are legătura cu spiritul cărții: „tinerii se întorc în lume și spun adio școlilor de filosofie, străbătînd drumul acestor facultăți cu o grabă păgubitoare și ieșind
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
se schimbă, dar despre natura acestei schimbări nimeni și nimic nu ne lămurește. Așa încât, demersul lui nu e, câtuși de puțin, didactic. Privit în ansamblul efortului pe care Iorga l-a dedicat strângerii scrisorilor, e o alăturare a femeii de negustori, de boieri, de studenți. Carevasăzică, o categorie, o clasă socială. Destul de ciudat, cu înțelegerea de astăzi a lucrurilor. Însă, indiferent de timpuri, să fii doamnă e, la urma urmei, o meserie.
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]