720 matches
-
parcurile și muzeele, să sirotezi o cafea sau o bere la măsuța de pe trotuar, să aluneci pe trotuare holbându-te din vitrină-n vitrină - totul cu privirea ațintită la ceilalți, trăgând cu urechea la șoaptele trecătorilor, ascultându-le tocmeala cu negustorii și făcând infinite conjecturi despre statutul lor social, financiar, marital, apoi comparân du-le specificul etnic, vigoarea tradițiilor, prejudecățile, complexele de superioritate sau inferioritate ș.a.m.d. Prin aceste mici ședințe de extaz domestic ne-am vindecat de idealizarea străinătății
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mă speriam. Eram fericit, totuși, să mă bălăcesc și să stau apoi pe plajă la soare. După ce mâneam, la prânz, mă duceam din nou. Uneori, mă culcam pe nisip. Sau mă afundam, iarăși, în povestea lui Schliemann, "diletantul" care lăsase negustoria pentru a se amesteca în arheologie, "farseurul", "căutătorul de comori", "inconștientul" care se baza orbește pe fiecare cuvânt al lui Homer. Îmi era simpatic acest "zănatec" și am jubilat la fiecare dovadă care demonstra că oficialitățile arheologiei s-au văzut
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
din ea că nu ești tocmai bine. Altfel și eu am avut acele friguri de primăvară atât de obicinuite în țară la noi. N-am răspuns numaidecât pentru că m-a apucat proclamarea regatului pe dinainte și-n asemenea împrejurări noi, negustorii de gogoși și de brașoave, adică noi gazetarii, suntem foarte ocupați. Aș dori din toată inima să vin acasă să vă văd, dac-aș găsi vrun om de încredere care să-mi ție locul, căci negustoria asta, pe lângă că n-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
-n asemenea împrejurări noi, negustorii de gogoși și de brașoave, adică noi gazetarii, suntem foarte ocupați. Aș dori din toată inima să vin acasă să vă văd, dac-aș găsi vrun om de încredere care să-mi ție locul, căci negustoria asta, pe lângă că n-aduce nimic, nici nu te îngăduie să închizi o zi două dugheana și să mai iei lumea-n cap, ci-n toate zilele trebuie omul să-și bată capul ca să afle minciuni nouă. Dac-oi putea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
aceasta nefiind cu putință, te sărut cu dulce, draga mea Veronică, și rămân al tău Eminescu Adresa mea: [... ] 183 [PERSOANĂ neidentificată] [București, 1882] Tu trebuie să-ți închipuiești astăzi sub figura mea un om foarte obosit, de vreme ce sunt singur la negustoria asta de principii și peste aceasta bolnav, care ar avea nevoie de cel puțin șase luni de repaos pentru a-și veni în fire. Ei bine, de șase ani aproape o duc într-o muncă zădarnică, de șase ani mă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pe toți afară din Templu, împreună cu oile și boii; a vărsat banii schimbătorilor, și le-a răsturnat mesele. 16. Și a zis celor ce vindeau porumbei: "Ridicați acestea de aici, și nu faceți din casa Tatălui Meu o casă de negustorie." 17. Ucenicii Lui, și-au adus aminte că este scris: "Rîvna pentru casa Ta Mă mănîncă pe Mine." 18. Iudeii au luat cuvîntul, și I-au zis: "Prin ce semn ne arăți că ai putere să faci astfel de lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
scăpați pe cei doi.“ „Așa o fi“ - am zis. „Tare mi se pare ciudat că un om care n-a cîștigat În viața lui mai mult de cincizeci de dolari pe lună are deodată atîția bani ca să-și Înjghebe o negustorie de unul singur. Oare de unde are banii ăștia? Trebuie să recunoști că nu prea pare treabă curată.“ „Asta-i drept“ - a zis tatăl tău - „dar cine l-o fi mituit? De unde să fi primit bani?“ „Cum așa“ - am zis - „din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
îi întinse lui Costache o mână pufoasă, cu gropițe, acesta o duse la buze fără s-o atingă, apoi doamna ceru slujnicei două cafele. Dar domnul avocat pesemne că îi suporta greu prezența, fiindcă după două minute de conversație despre negustorii ambulanți, acum, în decembrie, după ce o întrebă cu ton neutru cum se simte cu migrenele, o rugă să-i lase să discute, sunt chestiuni care n-o privesc și nu pot decât s-o plictisească. Mânia apăru din nou pe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
avut un prieten comun, un anume Grigore Cernea - ieri m-am dus numai pentru confirmarea asta, la Giurgiu -, un om de 35 de ani, dubios, o vreme a fost monah, apoi a renunțat la sutană și s-a apucat de negustorie cu obiecte de cult. În cele mai multe cazuri avea acoperire, pretextul erau operele de binefacere, dar jumătate din bani îi dosea. Numai că icoana de la Sărindar nu putea fi vândută, ca tot ce ținea de averea mănăstirii. Când Nicu Filipescu a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
regele Ungariei (1308-1342). În 1330 a pătruns cu armata în Țara Românească deoarece domnitorul Basarab I (vezi Basarab I) nu a vrut să-i recunoască suzeranitatea. A fost înfrânt în mod rușinos la Posada (vezi Posada). Castelul Bran - ridicat de negustorii brașoveni în secolul XIV la hotarul între Transilvania și Țara Românească, în zona Râșnovului, pentru apărarea trecătorii. Azi este muzeu. Castelul Huniazilor (Castelul Corvinilor, Cetatea Hunedoara) - castel din Hunedoara, ridicat în stil gotic, fortificație ridicată în secolul XIV, donat de
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
prezența unei ființe asemenea lui - privirea îl trădează, iar fraternitatea care se naște îi ajută să supraviețuiască naufragiului și luptei cu elementele. Ca și Mort Cinder, africanul nu aparține rasei comune de muritori. Suferința încercată în fața căminului său devastat de negustorii de sclavi nu aduce moartea izbăvitoare. Cine este Mort Cinder cu adevărat ? Suita de ficțiuni ale lui Breccia și Oesterheld refuză să ofere un alt răspuns decât cel înșelător și obsesional al amintirilor unui alt ahasverus. Scrisă cu trei decenii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
tablă ca asta. Cărămizi de lut ca astea se găsesc zece la un penny. Dar inscripția de pe ea... —Cui îi pasă de asta? Niște mâzgălituri. Ar putea fi o listă de cumpărături. Cui îi pasă ce voia cine știe ce baborniță de la negustorii de pește acum zece mii de ani? —Dar... — Dar, Mahmud ridică un deget, ca să-l facă să tacă. Dar are o învelitoare și nu e foarte ciobită. Îți dau douăzeci de dolari pe ea. —Douăzeci? — Vrei mai mult? — Dar e de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
dacă îi voi spune că un bătrân m-a amenințat cu o furculiță și mi-a luat banii? N-am de gând să mă mai las prădat, ripostă bătrânul, împroșcându-l pe Ignatius cu salivă. Asta ți se-ntâmplă în negustoria cu crenvurști. Cu asta se aleg tot timpul vânzătorii de crenvurști și cei de la stațiile de benzină. Jafuri și tâlhării! Nimeni nu respectă un vânzător de crenvurști. — Ba nu-i deloc adevărat! Nimeni nu-i respectă pe vânzătorii ambulanți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de departe voi ajunge. — Nu mă judeca greșit, fiule. Nu sunt un om rău, dar nu pot îndura la nesfârșit. De zece ani tot încerc să fac din Paradisul Vânzătorilor o organizație respectabilă. Dar nu-i ușor. Oamenii cred că negustoria mea-i pentru haimanale. E-o mare problemă să găsesc vânzători serioși. Și când fac rost de unul, de îndată ce iese cu marfa, îl jefuiesc golanii. Cum de-ți trimite Dumnezeu atâtea greutăți pe cap? — Nu trebuie să cercetăm căile Sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pe la spate. Furios, împinse mai departe căruciorul până ajunse aproape de capătul aleii. Acolo lăsă căruciorul pe o cărăruie, ca să nu se vadă. Îl dureau picioarele și în timp ce se odihnea nu voia să-l deranjeze nimeni, cerându-i un cârnat. Deși negustoria mergea cât se poate de prost, erau momente în care omul trebuia să privească lucrurile în față și să pună binele lui personal mai presus de orice. Dacă va continua mult s-o facă pe vânzătorul ambulant, picioarele i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ar fi fost vreun secret - sau dacă aceia l-ar fi posedat -, complexitatea lui ar fi justificat complexitatea gradelor de inițiere. Ramsay Însă Înmulțește gradele ca să lase să se creadă că are un secret. Vă puteți Închipui ce agitație pe negustorii de treabă care, În sfârșit, puteau deveni prinți ai răzbunării...“ Agliè fu foarte generos În flecăreli despre masonerie. Și vorbind, după obiceiul lui, trecea treptat la reevocarea la persoana Întâi. „În timpurile acelea În Franța se scriau deja niște couplets
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
al „reificării” societății capitaliste: „Orice transcendență morală fiind abolită, această altă față a societății burgheze arătată de Urmuz seamănă cu o împărăție de obiecte agresive, de reacții mecanice, însă violente, în care deci totul, de la eros la crimă și de la negustorie la politică, este reificat (...) Ea păstrează toate aparențele societății capitaliste (averi, bani, profit, tranzacții, violență, alienare etc.), deși este pe de-a-ntregul reificată. Posesia absoarbe ființa pe care mai întîi o prelungește: este proteza ei mecanică” (p. 530). Respingînd „caracterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În dreptul fiecărui loc la masă exista o cârpă de in pentru ștersul mâinilor, plus un mic lighean cu apă, o farfurie de lemn cu o azimă și o carafă de teracotă pentru băut. Din seara în care luasem masa cu negustorii, nu mai pusesem în gură o picătură de vin, și mare poftă mi-era. În schimb, la masă erau aduse doar niște mici amfore cu soiul acela de urină spumoasă pe care longobarzii o numesc bere. Servitorii au adus tăvi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
lucruri în Arabia nu era deloc bună. Creștinii erau puțini la număr, și păgânii, mulți, cu multe locuri sfinte și numeroși diavoli înspăimântători. Mecca, alături de Khaiba, era locul cel mai sfânt și locul de întâlnire al caravanelor din Orient cu negustorii din Occident. Cei săraci erau mulți, și puțini cei bogați, aceștia din urmă războindu-se între ei fără răgaz. Dar el a ieșit învingător, cucerind prin forța armelor Arabia, precum și alte pământuri, pe care guvernează cu legea lui. Din păcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-o în galben. În urma ei, a rămas un băiat în casă. Era un ins plăpând și îndatoritor cu toată lumea. El a mai cumpărat teren și a mărit curtea în așa fel încât avea acum intrare prin două străzi. A continuat negustoria tatălui său, dar fără noroc. În 1755 iarăși au venit urmașii lui Ioniță: casa a fost scoasă la mezat și a cumpărat-o Răducanu Ionașcu, un unchi de-al lui Gligore, cel călugărit fără voie, după ce Zogru se avântase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
avionul de Bologna. Într-o frântură de secundă micul Ejolf dispărea și hocus-pocus! Se materializa Luigi. În paralel, la Poiană, Bușteni, Mamaia și pe salba de lacuri din jurul capitalei se înalță pe mai multe etaje crenelate roadele pământești ale acestei negustorii avantajoase, în care materia primă nu costă nimic, ca apa minerală care țâșnește singură din pământ și nu trebuie decât îmbuteliată și livrată sub un nume sonor, de circulație internațională. Trecând cu autobuzul 448 pe lângă palatele de la Săftica și Balotești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
nu țineau decât sumanul și pantalonii albi, vârâți în cizme lungi, lustruite. Aveau brâie late de piele cu chingi oțelite și limbi groase, ruginite, de aramă. În mâini învîrteau bice subțiri, din care pocneau pe neașteptate. Râdeau tare. Glumeau cu negustorii și-și bălăbăneau burțile revărsate peste centiroane. Geambașii cu cefe groase și roșii, cu dinți de aur dădeau târcol iepelor de doi ani cu picioare fragede și alungite, umede de 63 nădușeală, care miroseau frumos, mișcîndu-și gâturile pline și încordate
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
își cumpărase alte butoaie și lucruri pentru prăvălie, viță de om! Băgase băiat de prăvălie pe-o rudă de-a lui de la țară, copil sărac, fără părinți. Îl îmbrăcase, îl încălțase, era jupân, nu altceva. Umbla cu șorț de piele, negustoria mergea, ieșeau bani. Stere tot pe drum se afla, după vin. Era când la Drăgăsani, când la Buzău, tocmea rachiul, mai avea vreun necaz, cinstea vameșii, aducea băutura, o descărca, începuse să pună deoparte. Oamenii băgaseră de seamă că se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mahalalele vecine. Muierea chiuia și juca darurile, să afle toată lumea că botează cârciumarul. Casele nașului erau peste Grivița, înspre mahalaua Grantului. Lumqa se oprise în loc și privea convoiul cel vesel. Cocoșată sucea dosul, răcnea o dată, pocnea degetele lăutărește. Ieșiseră și negustorii afară din dughenele lor să se uite. Oltenii suflau în palme de frig, bătând opincile. Au trecut podul de fier după plocon. Locuința brutarului se vedea de departe, odăi lângă odăi, cu acoperișul înțigluit și geamuri verzi la cercevele, deasupra
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tablă de acoperit casele, în foi împachetate, tuburi de fontă, cuie, chingi, dreve, șine pentru betonul armat, clanțe, broaște, tot ce voiai; unul Manole Dulămiță, cu magazin de încălțăminte, de la care târguiau țăranii din Ilfov, veniți la București după treburi, negustorii și toate mahalalele dimprejur; unul Isidor Katz, c-o stămbărie întunecoasă, adăpostită între patru pereți igrasiosi, și Ilie Arghir, de vindea harnașamente de cai, pinteni pentru ofițeri, zăbale, cuie de cizmărie, toval, pingele, tocuri de cauciuc, petlite și alte nimicuri
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]