544 matches
-
prin mașină. Nu aveam comandă, dar... odată am furat și m-am dus la Ciclop pe Știrbei-Vodă. Am vândut acolo câteva piese și omul ăla mi-a zis: „Când mai ai, oricât de multe ai, adu-le la mine“ - „Vin, neică“. Am zis, de ce să nu profit, că și-așa nu aveam bani, hai să mă duc cu domnul Nicu și să furăm ce găsim pe la mașini. Ce-om găsi noi prin scule, casetofoane, ce-o fi, ce pica. Și, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
că nu e bine. Prea fură toți, bre! Zici că toți îs de-ai lui Brandaburlea, neamul ăla care văd acu’ că i-a băgat câțiva la anchetare, cu tabla, cu profilele, ceva de la combinat. I-a băgat da scapă, neică, scapă, că d’aia e democrația tare. Și dacă generalul Goncea e cu democrația la noi, vă dați seama că scapă! Ridică resemnat, amărât din umeri. Bătrânelul încerca să-și scoată cureaua. Părea că nu-l ascultă. Sau nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de pește fiert. Globurile oculare albe i se foiau pervers prin lichidul alb înconjurător. Bodogăni. - ...C-are mandea acasă un gen de viraj. Când îl ia, simți precis că ți s-a lipit bluza de pijama de spinare... Și-are neica, sub mână, o frână de mână. Când o pune, juri că ți s-a lăsat nenorocirea pe facultatea mintală... 26 DANIEL BĂNULESCU - Zice dimpreună cu Ioan Teologul în Apocalipsa 12 cu 13: "Vai de voi pământ și mare! Căci Ho
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
marca pentru scrisoare ori mirodeniile pentru cîrnați?! O să vă mușcați mâinile de uimire atunci când veți adulmeca năvodul, burdușit numai cu peștișori de aur, sub apăsarea căruia o să se-ntoarcă Bâtul de la București!... Ia taci, ia taci... Io-te la Neica!... A cîrmit-o spre Otopeni!... În lumina vineție a aparatului de proiecție, zbârnâiau replicile și curgeau îndărăt ocările peste chicile, gulerele întărite cu celuloid și reverele demonilor împăroșați de la parter, ca într-o ploaie cu minuscule fărașe de funingine și pucioasă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pupilele alcooliștilor care, adunîndu-se în părculeț, ar fi putut confunda pâlpâirile cubului cu niscaiva irizări de lichid clătinat. - Pst, bă jimblă! Mă, Bruță! Cataroiule!... Băi, piele! Ia, belește-ți cepele, mă!... chema prin părculeț, tainic, c-o insistență sâcâitoare, un neica deșirat, pus pe harță, drapat în mijlocul verii într-un raglan putrezit. Deșiratul tremura din toate încheieturile, din cauza lipsei îndelungate a drogului. Ținând atașată la persoana sa, c-o sfoară petrecută peste mijlocul raglanului, o sacoșă în care adunase răbdător, peste
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pantofului. Când o coajă de sămânță era îndeajuns de umedă pentru a i se lipi de fața de lac a pantofului, Genel o curăța, trecîndu-i pe deasupra talpa celuilalt pantof, ca pe un ștergător de parbriz. - ...Primul dintre depozitari e un neica nimeni, e un puști. E născut în Zodia Peștilor. Mă mir cum ai încredințat atâta avere la el... Are ascendentul în Vărsător. Este Bivol de Lemn după zodiacul chinezesc... Și mai este Pin. Șase-șapte reîncarnări la activ. Glorie, sănătate, casă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
el și le-a cerut să-i cânte Colo-n vii la Drăgășani. Guristul știa oful nașului. Cu el petrecuse la toate nunțile. A luat-o ușor, cu vocea caldă: Colo-n vii la Drăgășani, Peste deal, la Merișani, Are neică, n-are bani, Bea și mi se veselește, Că puicuța îl iubește, Trece-un drum și trece-o vale. De e vin și nu-s parale, Lasă repede zălog Calul său cel pintenog, Și la mândra fn pridvor Mi se-oprește-ncetișor
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
palme sucul ei lipicios. Pungașii nu mai spuneau nimic. Stătuse și vântul. Rar se mai auzea pipirigul lovindu-și tulpinile la cea mai mică adiere. În cele din urmă, Bozoncea îl întrebă pe Oacă: - Mă, pământ de flori, zici că neică 1-a adus? - Da, spuse acesta, și se așeză pe vine lângă focul cel mic. - Să nu fie vânzare, că pe toți vă tai cu mîmișița mea... Mi s-a urât cu pârnaia... - Nici o grijă, Stăpâne, adăugă Gheorghe, e de-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe pereții scunzi. Mahalalele Bucureștiului se zăreau într-o parte, cu luminile lor pierdute. - Îți place, Paraschive? întrebă codoșul. - Ce să-mi placă? făcu ăl tânăr pe prostul. - Didina! Celălalt tăcu. Din casă se auzea glasul guristului: Foaie verde untdelemn, Neică, ce dragoste-avem! Numai din ochi ne vedem, Altă putere n-avem. Dac-aș avea eu putere, Te-aș face de-o tabachere, Tabachere cu capac, Să te port la sfn cu drag. Tabachere de argint, Amândoi ne-am potrivit, Și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
răspuns. - Mie nu-mi dai un bolindeț d-ăsta? Și-a scormonit-o cu ochii lui. - fti dau. Până să întindă cana, el a băgat deștele, trăgmd afară coca dulce. Gheorghe fluiera alături, numai ochi. - Și cum îti zice, fata neichii? Codana a săltat pieptul tânăr, a lăsat ochii-n zăpadă si-a îngmat: - Sinefta. - A cui ești, mînca-te-aș? - Tata a fost chirigiu la Tarapana, da s-a prăpădit. - Ce spui?! - Da. Mardeiașul a cuprins-o în focul privirilor lui. - Și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
știi? - Așa, să mai trec câteodată să-ti tin de urât... - Nu mai spune? Gheorghe o dată a întors obrazul lui bătrân. - Ete-a dracului! Lunganul i-a dat un ghiont: - Taci, Treantă, că-mi strici ploile! S-a-ntors către ea. Hai, spune, neică, să-ti iau de-o rochie, niscai pantofi, c-oi fi goală pușcă, vai de vietișoara ta! - Ce inimă mare ai, să nu-ti fie de deochi! râse Sinefta, și ăl bătrân se uită mai bine spre fată. Codana, să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe lăutar pe amândoi obrajii și-a oftat: - Ia să te-aud... Meseriașii aveau niște fețe grele, ostenite de băutură. Țiganii au încordat viorile și Piculeață le-a stihuit la ureche: Izvoraș cu apă rece, Pe la poarta mfndrii trece, Trece neică să se spele Și dă de urmele mele... Mai au tras după aceea nevestele de ei, că ele nu erau băute, s-a supărat Sandu-Mînă-mică, le-a luat iar la dans. Nicu-Piele nu s-a lăsat nici el mai prejos
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Pm' la ziuă-așa s-o țin! Căci așa ne prăpădim, Cu pastrama și cu vin... S-a șters Paraschiv la gură, n-a uitat palma. Nici mă-sa nu dăduse-n el. În gândul lui și-a zis: "Lasă, neică, îți arăt eu, numai să-mi vie bine!" La altă împărțeală, a apucat să-i șoptească lui Ghedrghe: - Ce zici, Treanță? - Ce să zic? - El luleaua și noi muștucul! Așa o fi și pe lumea ailaltă? 224 -La simțit cataroiul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Unde era el, starostele, unde era Oacă, să joace cu Nicu-Piele tot pe vine și-n călcue! La cimitir a citit preotul o slujbă și au pus coșciugele în pământ. Nașul se ținea de crucea lui Bozoncea și hohotea: - Muriși, neică, muriși... Plângeau și coardele de veniseră de hatârul lui Nicu, gagicile lui din cartiere, plângeau și finii lui Praporgicu. Când au început să cadă bulgării pe lemnul puternic care adăpostea trupurile hoților, a fost un vaier. Nașul a împărțit bani
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Epica celor două întâlniri din vis este pe măsura acestor obsedante chinuri. Fie că popa Iancu ia înfățișarea unui zdrențăros ocnaș, fie pe aceea a chipeșului ofițer, ,,dreptul’’ fratelui uzurpat se concentrează în aceeași întâmplare înnebunitoare: ,,- Gândeai c-am murit neică ?’’. Trecerea de la fantasticul romantic de tip eminescian la cel realist, formulă care va deveni una dominantă în deceniile următoare, constituie un fenomen cu strălucire ilustrat de această nuvelă. Faptul că a doua întâlnire din vis dintre cei doi eroi coincide
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
răzeșii din ambele sate, dar se pare că au fost omise casele (familiile) de pe vetrele Tămășenilor și Bozieștilor, noi neputând identifica nici un nume specific respectivelor sate, cum ar fi Corobanu, Călărașu, Corpaci, nici nume specifice satului Siliștea, precum: Bordei, Slavu, Neica etc., așa cum vom găsi în catagrafiile următoare. Se explică astfel numărul mic de locuitori înscriși pe listele satelor recenzate și prinde temei aserțiunea noastră privind omisiunile întâmplătoare sau voite. Că cifrele acestea nu reflectă numărul integral de locuitori, deci realitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
însă. Tariful urcă rapid la 5000 de lei. O scrisoare, așadar, poate schimba viața unui personaj. Chiar dacă e mistificată, așa cum se întâmplă cu vestea morții fratelui său brigand către cârciumarul din În vreme de război. Întrebarea: „Credeai că-am murit, neică?” ar putea căpăta răspunsul legitim: „Dacă așa mi s-a comunicat în scris...” Alteori, depeșa nu are nici o consecință, pentru că vine prea târziu. Precum telegrama că lemnele vor fi livrate Urgent către școala de fete din urbea Z. Sau pentru că
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
își înțeleg slujba ca posibilitate aproximativă de a-și petrece timpul, după înaltul principiu socialist "ziua trece, leafa merge" ! Un pic mai concret: Un șapcalios de vreo 22 de ani stă ca lemnul ore întregi într-un loc; 288 Un neica nimeni, de vreo 18 ani, e numai pretenții, că ce deștept e el, de ce-i plătit doar cu 6 milioane lunar, deși cu chiu cu vai a absolvit o profesională. O fi cineva printre derbedeii din cartier... O "doamnă" cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de iubitului și de respectabilului președinte Jochann Răzvan William M'butu era acționar principal la SGașșIU. Cine să fi dat importanță acestui fapt, mai ales că nimeni nu prea știa cu ce se ocupă SGașșIU. Ei bine, Julius Zimberlan, acel neica nimeni, a descoperit că SGașșIU reprezintă nu mai puțin decât Societatea Generală a Ștampilelor și Imprimatelor Universale. De unde interesul lui M'butu pentru schimbarea numelui țării: toate hârtiile oficiale trebuiau, în urma măsurii luate, să-și schimbe ștampilele, anteturile etc.. Adică
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de iubitului și de respectabilului președinte Jochann Răzvan William M'butu era acționar principal la SGașșIU. Cine să fi dat importanță acestui fapt, mai ales că nimeni nu prea știa cu ce se ocupă SGașșIU. Ei bine, Julius Zimberlan, acel neica nimeni, a descoperit că SGașșIU reprezintă nu mai puțin decât Societate Generală a Ștampilelor și Imprimatelor Universale. De unde interesul lui M'butu pentru schimbarea numelui țării: toate hârtiile oficiale trebuiau, în urma măsurii luate, să-și schimbe ștampilele, anteturile etc.. Adică
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
eu cred, ca și bucureșteanul de la semafor, că este unul dintre ziariștii care, (mai nou emisiunea lui are ca fond muzical muzica lui Enescu, la fel cu Europa liberă) după ce nu va mai fi Băsescu, va mai fi doar un neica nimeni, ce merită să fie. Probabil a plecat de la B1 că nu se mai uită nimeni la acest post care a devenit ca TRV înainte de 1989. Ca și la TVR, de altfel, unde au adus tot felul de ziariști obedienți
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
care sînt țesute cele mai multe cîntece, este cel al dragostei. Tinerețea setoasă pentru o viață cît mai plină de veselii și bucurii, este În stare să facă și imposibilul pentru Îndeplinirea ei. Exemplificăm: ,, Sus e luna, jos e noru Departe-i neica cu dorul Noru-i jos și luna-i sus Departe-i neicuța dus. De-aș ști neică c-ai veni Drumul ți l-aș șindrili Tot cu șindrilă de fag PÎn ' la noi neicuță-n prag.” Dragostea provoacă unora ciudă și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
plină de veselii și bucurii, este În stare să facă și imposibilul pentru Îndeplinirea ei. Exemplificăm: ,, Sus e luna, jos e noru Departe-i neica cu dorul Noru-i jos și luna-i sus Departe-i neicuța dus. De-aș ști neică c-ai veni Drumul ți l-aș șindrili Tot cu șindrilă de fag PÎn ' la noi neicuță-n prag.” Dragostea provoacă unora ciudă și invidie. Exemplificăm : ,,Firicel de iarbă crudă Mulți mai au pe mine ciudă, Lasă ciudă să le
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
am făcut Îmi pare rău. Trece lumea, treacă-n pace Ce-am făcut nu pot desface. Eu le-am făcut, eu le trag Nimănui vină nu bag.” Nici dragostea, nici numele iubitei nu trebuie știute de alții. Exemplificăm : ,, CÎt trăiești neică pe lume Nu striga mîndrei pe nume. Ci strigă: ăă Trei foi de ceapă >> Nimenea nu te priceapă, Și strigă-i: ăă Trei foi de vie >> Nimenea să nu te știe. ” Ochii și sprîncenele poartă ponosul dragostelor. Exemplificăm : ,, Frunză verde
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mîndrei pe nume. Ci strigă: ăă Trei foi de ceapă >> Nimenea nu te priceapă, Și strigă-i: ăă Trei foi de vie >> Nimenea să nu te știe. ” Ochii și sprîncenele poartă ponosul dragostelor. Exemplificăm : ,, Frunză verde mărăcine CÎnd te văd neică pe tine Eu În ochi nu-ți pot privi Nici cu tin- nu pot vorbi. Căci ochii Înșelători Nu-i pot uită pînă mor. Ochii tăi sunt de iubit Sprîncenele de-amăgit. M-amăgești maică pe mine De nu pot
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]