1,051 matches
-
simple care urmează 229. Gândirea postmodernă ar reprezenta: a) o angajare în pluralitatea perspectivelor, a înțelesurilor, a metodelor și a tuturor valorilor; b) o căutare continuă pentru a aprecia dublele sensuri ale rostirii, ale interpretărilor alternative, chiar și ale celor neintenționate sau ironice; c) o critică (sau o „distrugere”) a marilor Mituri (les grandes narrations, big stories) și, mai ales, a ceea ce explică fiecare; această „distrugere” privește marile teorii ale științei, precum și miturile noastre religioase, naționale, culturale și profesionale ce servesc
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de genul celor din politică; b) Fă o analiză a impactului asupra mediului (environmental impact)! Analiza în gol a trebuinței trebuie adesea suplimentată considerând „impactul de mediu” un criteriu de corecție. După stabilirea trebuințelor-țintă, întreabă-te ce fel de scopuri neintenționate ar mai putea fi anticipate; c) Rezistă tentației de a direcționa pe bază de măsurări facile și manipulări ale conținutului! Cele mai importante scopuri ale învățării nu pot fi măsurate ușor. Poate fi sau nu posibil ca o valoare să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau a căilor de accesare a sistemului, modificarea programelor și a datelor, inclusiv crearea de drepturi bănești, distrugerea programelor și a datelor, furturile bunurilor materiale sau informatice, precum și folosirea voit eronată a componentelor sistemului, sub formă de sabotaj. 2. Acțiunile neintenționate ale angajaților (neglijența). Efectul acestor acțiuni poate să se concretizeze în dezvăluirea unor informații secrete, modificarea programelor și a datelor, întreruperea serviciilor, pierderea programelor și a datelor, precum și distrugerea echipamentelor. 3. Evenimentele întâmplătoare. Astfel de evenimente se pot concretiza în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și a celorlalte componente, furtul averilor informaționale. 5. Atacuri deschise din afară (în forță). Rolul lor este de întrerupere a funcționării sistemului sau de distrugere a lui. 6. Atacurile deschise ale angajaților au un scop identic celor anterioare. 7. Acțiuni neintenționate din afara unității (introduceri eronate). Prin astfel de acțiuni se pot produce întreruperi ale funcționării sistemului, modificări ale datelor sau ale programelor. În SUA, în „topul atacurilor”, pe primul loc s-au aflat angajații incapabili ai firmelor, urmați de cei incorecți
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
principal, resursele proprii și măsurile de protecție împotriva erorilor, accidentelor și dezastrelor naturale, dar și a actelor săvârșite cu intenție. Războiul informațional defensiv se adresează resurselor fără proprietar, îndeosebi a celor din domeniul public, și nu se preocupă de acte neintenționate. Atât securitatea informațională, cât și războiul informațional defensiv, deseori, sunt cuprinse în sintagma asigurare informațională. Războaiele informaționale implică nu numai calculatoarele și rețelele de calculatoare, ci și informațiile sub orice formă și transmisia lor pe orice cale. Ele acoperă toate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
privată. Informația publică, de regulă, constă într-un(o): • algoritm folosit pentru criptarea textului clar în mesaj criptat; • posibil exemplar al textului clar și textului criptat corespunzător; • posibilă variantă criptată a textului clar care a fost aleasă de către un receptor neintenționat. Informațiile private sunt: • cheia sau variabila de criptare; • o anumită transformare criptografică dintr-o mulțime de transformări posibile. Succesul sistemului se bazează pe dimensiunea cheii. Dacă ea are mai mult de 128 de biți este una destul de sigură, ceea ce înseamnă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
obligatorie pentru asigurarea confidențialității, integrității și accesibilității. Confidențialitatea se referă la asigurarea certitudinii că informațiile din sistem nu sunt puse la dispoziția persoanelor sau proceselor neautorizate. Integritatea vizează următoarele aspecte: • prevenirea modificării informațiilor de către utilizatorii neautorizați; • prevenirea modificării neautorizate sau neintenționate a informațiilor de către utilizatorii autorizați; • păstrarea integrității (consistenței) interne și externe. Integritatea internă ne asigură că datele sunt complete sau înregistrate în întregime. De exemplu, să presupunem că o bază de date internă conține numărul de unități dintr-un anumit
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
unor modificări sau prin amestecarea datelor din câmpurile bazei. Cazurile de programe speciale, enumerate anterior, din cauza gradului sporit de risc pe care îl prezintă, nu au mai fost denumite bug-uri, termen rămas în uzul specialiștilor doar pentru a evidenția erorile neintenționate din programe, de unde și noul nume atribuit unor programe speciale, debugger, cu rolul de depistare și eventuală corectare a erorilor. Ceea ce deosebește virușii de alte categorii periculoase de soft sau de bug-uri sunt efectele pe care le pot determina, ei
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și răscolit/ Din care îl trezește - pe soare - cineva” (Dezmorțire). Metafora și, în genere, figurile bazate pe asociații și analogie suferă de o prea strânsă logică și efectele (sugestiile) scapă uneori intenției lirice, de unde și câte un sâmbure de grotesc neintenționat: „Pâraiele din dealuri sfioase își fac vânt/ Ca niște păsărele cu aripile smulte” (Porniri). Încordat în voința de construcție, în efortul stilistic, lirismul rămâne unul al suprafețelor, al convențiilor, trădând adesea pe moralist și pe pedagog. Când nu e copleșită
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
Unele dintre dansurile populare au fost la origine ritualuri magico-religioase. Treptat, ele și-au pierdut complet funcția originară, dezvoltând ca funcție finală fosta lor funcție secundară, laterală - manifestarea artistică. Distincția funcții finale/laterale nu trebuie confundată cu distincția funcții intenționate/neintenționate. O funcție intenționată, fie ea finală sau laterală, este aceea pe care elementul sau sistemul o cultivă în mod conștient; acesta face un efort sistematic de a o maximiza. Funcția educativ-integrativă a armatei este o funcție intenționată, deși laterală, pusă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
armatei este o funcție intenționată, deși laterală, pusă ca una dintre finalitățile sale. Oferirea unorcondiții bune de muncă, a unor munci complexe, interesante pentru toți membrii unei întreprinderi devine tot mai mult o funcție laterală asumată conștient de către aceasta. Funcțiile neintenționate reprezintă consecințe funcționale (de cele mai multe ori negative, dar posibil și pozitive) de care sistemul nu este conștient sau pe care, deși conștient, nu le dorește, nu le poate evita. Caracteristica intenționat/neintenționat nu se referă la faptul de a fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
orientarea finalistă a sistemului: putem identifica în respectivul sistem sau element o tendință practică de organizare în așa fel încât respectiva funcție să fie maximizată? În ceea ce privește consecințele funcționale negative, ele sunt, referitor la sistemul pentru care sunt negative, prin definiție neintenționate. În acest punct putem defini cu mai multă claritate conceptul de finalitate. Finalitatea se referă la orientarea activă atât a sistemului, cât și a elementului, spre satisfacerea cerințelor funcționale. Există finalități ale sistemului și, simetric, finalități ale elementului, orientate spre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
membru al organizației care, pentru a se apăra de control (d), se conformează cu normele și regulile generale (e), fapt ce duce la reducerea dificultăților în relațiile cu clienții (f). Pe lângă acest circuit intenționat, se declanșează însă și un circuit neintenționat, cu rezultate contrare: mecanismele defensive declanșate de sporirea controlului și ainsistenței asupra conformării (c-d) nu duc numai la creșterea corectitudinii (circuitul intenționat), ci și la sporirea rigidității comportamentului (normele generale se aplică rigid, fără a se ține seama de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unui comportament și mai rigid, birocratic, orientat exclusiv spre conformarea la norme și reguli, indiferent la necesitățile specificate ale clienților. Figura 6.2. Dinamica unei organizații în fața dificultăților cu clienții (apud March și Simon, 1964) unde: — = circuite intenționate și ---= circuite neintenționate Corecție. Sistemul poate însă dezvolta și un circuit amortizor, care îl împiedică să evolueze spre o stare de rigiditate completă. Se dezvoltă o insatisfacție specifică a clienților față de comportamentul rigid, birocratic, care exercită presiuni asupra organizației să relaxeze exigențele de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de bilete, cu cozile și indivizii care le compun, formează un sistem caracterizat printr-o stare de echilibru: lungimea cozilor tinde să fie egală. Această stare de echilibru nu este realizată în virtutea unei finalități a sistemului, ci ca o rezultantă neintenționată a comportamentului indivizilor. Nu există o finalitate generală de egalizare a cozilor. Fiecare persoană doritoare de bilete este orientată spre minimalizarea timpului de așteptare. În consecință, ea se va orienta spre coada mai scurtă; datorită acestui fapt, lungimea celor două
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau funcții mai specializate.Dezvoltarea industriei moderne, bazată pe o tot mai adâncă diviziune a muncii, nu este efectul unei orientări globale a colectivității spre un tip de organizare mai bun, care să maximizeze finalitățile globale (perspectiva holistă), ci rezultatul neintenționat al orientării mulțimii indivizilor spre maximizarea profitului individual, ce dezvoltă acele activități tot mai specializate în care concurența este mai redusă. Cele două opțiuni - holismul și individualismul metodologic - au fiecare în parte justificări solide, dar și limite atunci când sunt prezentate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
finalități proprii, susținute de indivizii participanți. Societatea, în consecință, nu poate fi privită doar ca un suprasistem, un fel de „junglă” în care indivizii concurează între ei în vederea realizării finalităților lor individuale. Fenomenele sociale nu sunt exclusiv efecte de agregare, neintenționate. Societatea se caracterizează prin puternice tendințe de organizare. Interesele individuale se cumulează dând interese mai generale. Iar acestea stau la baza unor activități colective, cu finalități supraindividuale, în raport cu care fiecare individ își subordonează parțial interesele, recunoscând în primele condiția necesară
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale sociologului practician, menită să elimine rezistențele ce ar putea fi generate de teama unor intenții de schimbare nedeclarate, inacceptabile pentru unii membri ai sistemului. Un caz particular al sindromului luptei este sindromul conflictului. Intervenția sociologului poate avea drept rezultat neintenționat „zgândărirea” conflictelor interne din sistemul respectiv, ținute până atunci în latență, fapt care permitea o stare de echilibru. Din acest motiv, sistemele caracterizate printr-un nivel ridicat de conflictualitate latentă prezintă o mare rezistență față de utilizarea sociologiei. Toate părțile se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
s-au petrecut modificări care, prin cumulare, au dus treptat la un mod de organizare a familiei pe care însă nimeni nu l-a planificat sau intenționat. Această observație este valabilă pentru toate formele de organizare socială. b) Toate consecințele neintenționate ale unor procese sociale: multiplele efecte ale industrializării asupra sistemului de valori, asupra modului de viață, organizării familiei, dar și efectele urbanizării etc. Nici aceste efecte nu au fost intenționate de nimeni. Ele modifică întreaga viață socială, schimbând treptat condițiile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de-al doilea război mondial, sau ale programului spațial american, sau ale expansiunii NATO. Fiecare eveniment este produsul atâtor cauze întrepătrunse încât este practic imposibil să fie sortate. Fiecare eveniment produce un număr infinit de consecințe, multe dintre ele fiind neintenționate și imprevizibile. Este practic cu neputință să încercăm să dezlegăm această complexitate. Și, de fapt, științele sociale nici nu au obligația să facă așa ceva. Cauzalitatea este un fenomen general care se referă la efectul unei variabile asupra alteia, dedusă dintr-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai proaste conduc la mai multe accidente. Acestea sunt fenomene sociale care nu rezultă din diferite motivații, ele apar în urma unui proces mecanic de cauză și efect. În continuare, există probleme de intenționalitate insuficientă sau incompletă (din care rezultă consecințele neintenționate), intenționalitate înșelătoare (falsă conștiință) și intenționalitate neexecutată (voință slabă). Cercetătorii pot să le interpreteze greșit. Aceștia pot chiar să interpreteze greșit un obicei. Ca urmași intelectuali ai lui Nietzsche, Marx și Freud știm că intențiile nu sunt întotdeauna raționale, sau
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a acelui mecanism prin care activitățile economice individuale generatoare de profit produc cel mai mare bun (output) economic pentru societate ca întreg. Din perspectiva lui Smith, deși persoana orientată spre obținerea de profit este motivată de propriul câștig, din agregarea neintenționată a unor astfel de acțiuni individuale rezultă promovarea intereselor generale ale societății: ...prin orientarea activității industriale în așa fel încât produsul său să fie de valoare maximă, o persoană intenționează doar să-și obțină propriul câștig, iar în aceasta, ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
relație este analizată cu referire la o economie în care mecanismele autoreglatoare ale „mâinii invizibile” (pieței) generează condițiile de realizare a drepturilor și intereselor naturale ale persoanei întreprinzătoare în producerea propriului profit. Totodată, prin aceasta, s-ar induce în mod neintenționat și bunăstarea societății ca întreg. Ca atare, relația dintre stat și piață trebuie astfel practicată încât statul să ofere infrastructura ordinii legale, protecția drepturilor de proprietate și a libertăților politice, realizarea „bunurilor publice” (e.g. educație, transport, sănătate), iar piața să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din potențialitate și că atunci este deja prea târziu. De aceea, problema actuală constă în conștientizarea riscului pentru anticiparea și, astfel, pentru prevenirea sau diminuarea incertitudinii. Din nou, această opțiune coincide cu o modernitate reflexivă. Ceea ce încă Pareto numea consecințe neintenționate ale acțiunilor sociale sau individuale devin în societatea postindustrială a modernității focar al referințelor reflexive. Modul tradițional de operare cu riscurile consta în recursul la specialiști (experți), întrucât ei ar dispune de capacitatea „calculării” sau „măsurării” riscurilor. Experții singuri nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
departe o altă perspectivă de analiză sociologică, decât cea consacrată până acum la noi. Trei presupoziții îi sunt specifice acestei abordări, constând în: afirmarea subiectivității constructive a actorului social, punerea între paranteze a determinismelor factoriale și considerarea consecințelor intenționate și neintenționate ale acțiunilor sociale. Prima presupoziție constă în suspendarea din analiză a opoziției tradițional-modern (care a fost instituită de proiectul iluminist, dezvoltată de sociologia clasică preocupată de modernizarea tradiției și aplicată în cea mai mare parte a analizelor sociologice ale tranziției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]