5,394 matches
-
95. Pentru a justifica diminuarea despăgubirilor acordate în temeiul art. 527 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ este necesar ca obținerea veniturilor care se iau în considerare să fi fost prilejuită de măsura nelegală dispusă împotriva funcționarului public. Cu alte cuvinte, situația de fapt trebuie să fie de așa natură încât să justifice presupunerea că funcționarul public nu ar fi obținut respectivele venituri dacă ar fi continuat să se afle în raporturi de serviciu
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
fost desfășurate de funcționarul public în perioada în care acesta s-a aflat în raporturi de funcție cu autoritatea publică. ... 97. Pe de altă parte, nu vor fi avute în vedere veniturile care nu au nicio legătură cu faptul încetării nelegale a raporturilor de serviciu, cum ar fi venituri din moșteniri, venituri din cedarea folosinței bunurilor etc. sau venituri obținute din activități pe care funcționarul public le-a desfășurat, prin cumul, și în perioada în care s-a aflat în raporturi
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
Codul administrativ urmează a fi interpretate în sensul că sintagma „venituri obținute în perioada respectivă“ are în vedere venituri obținute în mod legal între momentul încetării funcției publice și momentul reintegrării efective în funcția publică, care au legătură cu încetarea nelegală a raportului de serviciu, provenind dintr-o activitate care a înlocuit funcția publică. ... 99. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
interpretarea dispozițiilor art. 527 alin. (1) din Codul administrativ, sintagma „venituri obținute în perioada respectivă“ se referă la venituri obținute în mod legal între momentul încetării funcției publice și momentul reintegrării efective în funcția publică, care au legătură cu încetarea nelegală a raportului de serviciu, provenind dintr-o activitate care a înlocuit funcția publică. Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 martie 2023. PREȘEDINTELE SECȚIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL MARIANA
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
în cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, este reglementată în mod clar și previzibil obligația judecătorului de cameră preliminară de a verifica legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, de a exclude probele nelegal administrate ori, după caz, de a sancționa, potrivit art. 280-282 din același cod, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii. Apreciază că intimatul nu poate invoca necunoașterea legii, fiind în măsură a se aștepta că vor fi supuse dezbaterii
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
pur și simplu o operațiune administrativă emisă în temeiul dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, fără a face o analiză a legalității condițiilor ce au stat la baza emiterii acestei hotărâri. Apreciază că sentința primei instanțe este nelegală având în vedere că Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență a fost emisă în baza Legii nr. 55/2020, în sensul în care, în temeiul dispozițiilor art. 71, Guvernul declară starea de alertă și adoptă o serie de măsuri care
ÎNCHEIERE din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271870]
-
Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Recurentul Ministerul Afacerilor Interne, prin consilier juridic, având cuvântul, susține că, prin raportare la art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs urmează să observe faptul că în mod eronat, nelegal, instanța de fond i-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie. Arată că există practică a Înaltei Curți în sprijinul recursului său, instanța reținând, într-o speță similară, prin admiterea recursului, că Ministerul Afacerilor Interne deține interes în a
ÎNCHEIERE din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271870]
-
a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale se formulează de către comandantul unității militare, cu respectarea strictă a termenelor prevăzute de lege. (3) La solicitarea comandantului unității militare care apreciază ca nelegală rezoluția emisă de procurorul-șef în soluționarea plângerii prevăzute la alin. (2) , Direcția formulează o plângere la instanța competentă potrivit legii. Capitolul II Atribuțiile specifice ale consilierilor juridici cu atribuții pe linie procesuală Articolul 27 Consilierii juridici cu atribuții pe
INSTRUCȚIUNI din 14 iulie 2009 (*republicate*) () [Corola-llms4eu/Law/271662]
-
fost ridicată de Roxana Ștefănescu într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate de autoarea excepției împotriva unei ordonanțe a procurorului, a cărei soluție a fost menținută de procurorul ierarhic superior, în privința căreia petenta a susținut că este nelegală și netemeinică, întrucât în cauză nu au fost efectuate cercetări complete cu mijloace specifice investigării infracțiunilor cibernetice. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că normele procesual penale criticate încalcă accesul liber la justiție prin faptul
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. [...] (7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: [...] 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: [.. .] .“ ... 12. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017. ... 18. Referitor la aceeași soluție legislativă care nu permite judecătorului de cameră preliminară să verifice legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale și să excludă probele nelegal administrate sau să sancționeze actele de urmărire penală conform art. 280-282 din Codul de procedură penală, în cauzele în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală, prin Decizia nr. 529 din 11 iulie 2017, precitată, paragrafele 29-32, Curtea
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
fața instanței. De altfel, Curtea a reținut că împrejurarea că judecătorul de cameră preliminară va putea verifica, în cauzele în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, putând să excludă probele nelegal administrate ori, după caz, să sancționeze, potrivit art. 280-282, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în așa fel încât, în situația dispunerii începerii judecății, probele astfel excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
una dintre următoarele soluții: [...] 2. admite apelul și: [...] b) desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
este unul concret, efectiv, de natură să respecte exigențele dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenție, având în vedere faptul că accesul la o instanță, prin posibilitatea contestării actelor nelegale, nu constituie întotdeauna un remediu suficient oferit persoanelor ale căror drepturi și interese legitime au fost încălcate. Instanța apreciază că articolele criticate limitează posibilitatea de a folosi, în cadrul procesului, expertiza de specialitate, de vreme ce comisiile de evaluare a
DECIZIA nr. 205 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272336]
-
pentru modificarea altor acte normative. ... 58. Dispozițiile art. I pct. 1 din legea criticată au următorul conținut: „La articolul 9, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: «(5) Orice persoană față de care s-a dispus în mod nelegal sau injust, în cursul procesului penal, o măsură privativă de libertate are dreptul la repararea pagubei suferite, în condițiile prevăzute de lege. »“ Se susține că dispozițiile criticate nu întrunesc exigențele art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât termenul „orice“ din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Constituțională - reținând că soluția de clasare dată conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală sau de achitare nu califică, în mod explicit sau implicit, privarea de libertate dispusă în cursul procesului penal ca fiind nelegală, ceea ce înseamnă că prevederile art. 539 din Codul de procedură penală exclud dreptul persoanei la repararea pagubei în considerarea acestei ipoteze - a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă din cuprinsul art. 539 din Codul de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
a statuat, astfel, că statul este obligat să recunoască și să garanteze dreptul la despăgubiri ca urmare a unei privări de libertate dispuse în cursul procesului penal, indiferent de temeiul generator al răspunderii sale, respectiv caracterul nedrept (s.n. injust) sau nelegal al măsurii privative de libertate. Orice diferențiere sub acest aspect nu este decât una artificială care în final neagă dreptul persoanei vătămate la repararea pagubei suferite ca urmare a unei disfuncții de orice natură a sistemului judiciar. Curtea a reținut
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
3), art. 23 alin. (1) și art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție. Aceste texte constituționale oferă un standard mai înalt de protecție libertății individuale decât cel stabilit de Convenție, dreptul la despăgubire fiind recunoscut atât în privința privării nelegale de libertate, cât și a celei nedrepte/ injuste dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, sau achitare. Odată oferit acest standard, și în privința acestuia devin
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
în art. I pct. 1 [cu referire la art. 9 alin. (5)] din legea criticată. Curtea reține că, deși exprimarea legiuitorului este una generală, care vizează persoane nedeterminate, realizarea dreptului la repararea de către stat a pagubei în cazul privării nelegale sau injuste de libertate aparține persoanei față de care s-a dispus în mod nelegal sau injust, în cursul procesului penal, o măsură privativă de libertate. Astfel cum s-a reținut în paragrafele anterioare, dispozițiile cu caracter de principiu prevăzute
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Curtea reține că, deși exprimarea legiuitorului este una generală, care vizează persoane nedeterminate, realizarea dreptului la repararea de către stat a pagubei în cazul privării nelegale sau injuste de libertate aparține persoanei față de care s-a dispus în mod nelegal sau injust, în cursul procesului penal, o măsură privativă de libertate. Astfel cum s-a reținut în paragrafele anterioare, dispozițiile cu caracter de principiu prevăzute la art. 9 alin. (5) din Codul penal se corelează cu prevederile art. 539 din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
penală, poate fi valorificat doar în condițiile art. 539 din același act normativ, care stabilește atât titularul acțiunii („persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate“), cât și actele procesuale prin care poate fi stabilită privarea nelegală de libertate, respectiv ordonanța procurorului, încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei. De asemenea, art. I pct. 55
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei. De asemenea, art. I pct. 55 din legea criticată, care modifică art. 539 din Codul de procedură penală, circumstanțiază titularul acțiunii în repararea pagubei în cazul privării nelegale sau injuste de libertate, stabilind că „(1) Are dreptul la repararea pagubei și persoana față de care, în cursul procesului penal, sa dispus o măsură preventivă privativă de libertate, dacă: a) măsura a fost constatată ca nelegală; b) pentru infracțiunea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
în cazul privării nelegale sau injuste de libertate, stabilind că „(1) Are dreptul la repararea pagubei și persoana față de care, în cursul procesului penal, sa dispus o măsură preventivă privativă de libertate, dacă: a) măsura a fost constatată ca nelegală; b) pentru infracțiunea care a justificat luarea măsurii s-a dispus în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a)-d) clasarea sau achitarea, cu excepția cazului în care soluția s-a dispus ca urmare a dezincriminării faptei săvârșite. “ , iar „(2
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
reține că sintagma criticată - „orice persoană“ - se regăsește, cu aceeași formulare, și în cuprinsul normei procesual penale în vigoare, art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală stabilind că „Orice persoană față de care s-a dispus în mod nelegal, în cursul procesului penal, o măsură privativă de libertate are dreptul la repararea pagubei suferite, în condițiile prevăzute de lege“. Cu privire la acest aspect, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că „utilizarea constantă și uniformă a acelorași termeni în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
probelor aferente, prin declararea lor ca fiind nule, conform prevederilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală. În fundamentarea soluției sale, raționamentul instanței de control constituțional a vizat faptul că menținerea în dosar a probelor obținute în mod nelegal în procesul penal poate produce un efect cognitiv contradictoriu, de natură să afecteze procesul formării convingerii dincolo de orice îndoială rezonabilă a completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei, referitoare la vinovăția sau nevinovăția inculpatului, contrar dreptului la un proces
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]