982 matches
-
și o moralitate impecabilă. Este de datoria celor ce răspund acum de destinul acestei prestigioase școli să asigure pregătirea unor învățători de înaltă prestanță intelectuală și morală. EDUCAȚIA GENERALĂ MĂRIA-SA CONȘTIINȚA Când cei dedați răului săvârșesc tot felul de nelegiuiri și nu se mai tem de nimic; Când legile sunt făcute pentru a fi încălcate chiar de către cei ce le-au adoptat; Când corupția s-a transformat într-un cancer social ajuns în stadiul de metastază; Când sărăcia se extinde
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sufletului. Duminica este pentru creștini ziua din săptămână închinată întotdeauna celor trei persoane ale Sfintei Treimi. Mai este numită Ziua Domnului. Păcatul Păcatul ucide sufletul. El nu e doar ceea ce facem împotriva voii lui Dumnezeu, ci și gândul la o nelegiuire sau vorbirea de lucruri rele. Păcatul este strămoșesc ( cel săvârșit de Adam și Eva în rai; prin naștere se moștenește de fiecare om; se șterge prin Sfânta Taină a Botezului). Păcatul mai poate fi personal și acesta poate fi ușoar
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
o scînteie de Spirit, care le face capabile de a porni În căutarea Luminii eterne 89. Antimimon pneuma este prins de suflet cu niște peceți (sphragides) ale CÎrmuitorilor. El constrînge (anankazein) sufletul să se afunde În toate pasiunile (pathe) și nelegiuirile (anomiai) și Îl ține sub puterea lui În timpul tuturor transmigrațiilor acestuia În noi trupuri. CÎnd sufletele au fost astfel pregătite, Arhonții le transmit celor 365 de slujitori (leitourgoi) ai eonilor lor. Pe baza structurii unui suflet (typos), slujitorii făuresc o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Înșela pe Adam, Ialdabaot Îl duce În Paradis, pretinzînd că-i va oferi desfătare (tryphe), dar, În realitate, amăgindu-l cu iluzii provenind de la Arhonți: „Căci hrana lor e amară, iar frumusețea lor perversiune, desfătarea lor Înșelăciune și arborele lor nelegiuire”124. Misterul așa-numitului Arbore al Vieții este că el nu e nimic altceva decît antimimon pneuma (spirit contrafăcut): „Rădăcina lui e amară și crengile lui sînt uscăciune, umbra lui este ură și Înșelăciunea se ascunde În frunzișul său; seva
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de Îngeri, a predeterminat nașterea lui Seth, depunînd În el o scînteie din Puterea transcendentă, cu scopul de a incita omenirea Împotriva tiraniei Arhonților cerești și de a-i pune astfel capăt. Între timp nesethienii se Înmulțesc, făcînd să crească nelegiuirea. Pentru a-i stîrpi, Mama trimite potopul, din care trebuiau să scape numai descendenții lui Seth. Din nefericire, Îngerii reușesc să-și strecoare În arcă omul lor propriu, pe Ham, iar posteritatea acestuia va perpetua dezordinea pe pămînt. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
240 reprezentantul transcendenței bune, fiind Însă considerat un personaj rău de către ofiți 241. Și mai instructivă se dovedește aprecierea Șarpelui. Paradoxal, grupările a căror denumire se referă la Șarpe, cum sînt ofiții sau naasenii, Îl consideră rău; Șarpele este Îngerul Nelegiuirii pentru naaseni 242 și Diavolul pentru ofiți, cu toate că Sophia se folosește de el pentru a face să-i ajungă mesajul la cuplul omenesc primordial. În Tratatul Tripartit 243 se aseamănă Diavolului, și este Moluchtas, VÎntul ofidian cel rău În Parafraza
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
locurile din cer rămase goale În urma căderii Îngerilor. Este limpede, prin urmare, că și sufletul omenesc este angelic. Dar, invidios pe Dumnezeu, Samael nu-și ține făgăduiala și se Împreunează cu Eva, stricînd astfel toate generațiile umane viitoare. Rodul acestei nelegiuiri sînt Cain și sora sa Calomene 43. De la Adam, Eva Îl zămislește pe Abel, care va fi ucis de Cain. Ca să-l pedepsească pe Satanael, Dumnezeu Îl lipsește de particula divină - el, lipsindu-l astfel de orice putere creatoare. Satan
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
este numit „atotputernic” doar În chip metaforic, pentru că este capabil de a săvîrși toate cele bune. Relele provin de la un Principiu al Răului, altul decît Dumnezeu; acest principiu, Sathanas, „Puterea Întunericului” (Coloseni 1:12-13; Luca 22:53), este puternic În nelegiuire. Răul, Împărțit Între Domni și Prinți, este coetern cu Dumnezeu și nu va avea niciodată sfîrșit. De fapt, potrivit lui Sacconi, Ioan de Lugio consideră că nimic din tot ce există nu are liber arbitru, nici măcar Dumnezeu, căci altminteri voința lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
322-323)103*, toate provoacă o dreaptă răzbunare. Crima se întoarce împotriva celor care n-au știut să fie ospitalieri. Ulise îl prevenise pe Ciclop: "n-ai avut parte să mănânci carnea tovarășilor unui netrebnic, că a trebuit să-ți ispășești nelegiuirile, pentru care te-au pedepsit zeii" (9.477-478)104*. Răzbunarea lui Ulise este o restaurare divină: "vedeai bine că un zeu îl ajută" (24.182)105*. Ulise este instrument al dreptății divine. El este însoțit din această cauză de multe
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și instituțiile fundamentale ale unei societăți civilizate. De aceea s-a putut remarca că el refuză să se bucure de moartea dușmanilor (spre deosebire de războinicul din Iliada): "nu e bine să te mândrești cu moarte de om. Pe ăștia ursita și nelegiuirile lor i-au doborât..." (22.412-413)112* deoarece (1.7)113 propria lor prostie agravează soarta oamenilor. Dar înainte de măcelul pretendenților, pedeapsă dreaptă pentru ospitalitatea uzurpată, două alte scene de ospitalitate arată oscilarea între idealizare și trivializare, între un anume
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este responsabil de soarta lui. Preotul este atenționat și sfătuit: „Dar străjerul care vede sabia venind și nu sună din trâmbiță, iar poporul nu va fi avertizat, și dacă vine sabia și ia viața de la ei, el va fi luat nelegiuirea lui, iar eu voi căuta sângele lor în mâna străjerului. Iar pe tine, fiul omului, te pun străjer pentru casa lui Israel. Ascultă din gura mea cuvântul și avertizează-i din partea mea!” (Ez 33,6-7). De la preot se cere să
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
-o și să-l pui la zid. ........................................................................... - Acum să ne ocupăm oleacă de beciul aista. Au trecut drumul și s au oprit pe buza prăbușirilor. - Boltă nu mai are, că i au luat piatra să o pună pe șosele! Altă nelegiuire! Dar nu asupra acestui lucru vreau să mă opresc. O să vină ea și judecata lor. Eu alta vreau să-ți arăt. Îl vezi cât e de adânc și de ramificat? - îl văd. - Are vreun pic de apă în el? Neculai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Caracterul ei dominant reiese atât din obiectul pe care și l-a ales să-l trateze, cât și din felul cum îl tratează. Căci singur obiectul sau tema unei opere nu-i dă caracterul religios. Dimpotrivă, sunt opere a căror nelegiuire rezultă tocmai din contrastul ce te izbește, dintre obiectul religios ce și l-au ales și felul cum e tratat. Arta liberă e religioasă prin temperamentul și credința subiectului care o creează. Dar afară de arta sacră și de cea religioasă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aflat la loc de cinste în Scriptură, denumind actul dragostei.) Este dușmanul lor cel mai înverșunat, în măsura în care îi ignoră. Un cronicar povestește că adevăratul Burlador a murit asasinat de câțiva călugări franciscani, ce au vrut "să pună capăt desfrâului și nelegiuirilor lui Don Juan care, prin naștere, sta în afara oricărei pedepse". Apoi, au spus că a fost lovit de trăsnetele cerești. Dar nimeni n-a făcut dovada acestui sfârșit ciudat, după cum nimeni n-a dovedit contrariul. Fără a mă întreba dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
după ce a argumentat că există o lege naturală, el a remarcat faptul că "tot ce am înfățișat până aici s-ar putea întâmpla într-un anumit fel chiar dacă am fi de acord ceea ce ar însemna însă să făptuim o mare nelegiuire că nu există Dumnezeu sau că el nu poartă deloc grija treburilor omenești 64". Acest fragment este invocat, folosindu-se formularea latină devenită celebră etiamsi daremus (chiar dacă am fi de acord), în sprijinul ipotezei potrivit căreia Grotius ar fi fost
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
era omul meritului, temător să aspire altfel decât imaginar la ardențe nemeritate, iar Ondine știa asta; după înecul transgresiunii fantasmate în penibile bâlbâieli gestuale, ea îl mângâiase consolator, fără reproșuri, cu o înțelegere devastator de maternă. Ca orice practică, și nelegiuirea cere exercițiu, dăruire. El nu știa să-și exprime furia, și cu atât mai puțin s-o facă măiastru. Îndărătul lacrimilor, femeia era resemnată cu ideea că, într-un fel, bărbatul trebuie încurajat să-și cultive suveranitatea, deși cu riscul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
punea la cale (de către aceeași escroci și jefuitori de neam), am început să scriu din nou pe la diverse publicații, deranjîndu-i în acest fel din nou pe escroci. în condițiile în care aveam în față o haită ascunsă, cvasiorganizată în nelegiuirile lor și pe care-i deranjam teribil cu scrierile mele, mi s-a pus în diverse rînduri întrebarea : ,,mă, cine ești tu să te apuci de scris ?” Da, în definitiv cine eram eu să-i deranjez pe alții în afacerile
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-au văzut semnele cele mai firești răsturnate, movilele seculare schimbate în moșinoaie, râurile întoarse din cursul lor, podișurile prefăcute în văgăuni și șesurile suite pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nostru Nick". Ernst Leisi, în "On the Trail of Old Nick", în Andreas Fischer (ed.), The History and the Dialecsts of English: Festschrift for Eduard Kolb, Heidelberg, Carl Winter, 1989, pp. 53-57, a sugerat, ca sursă reală, personajul numit "vechea nelegiuire", dar dovadă este firava și derivarea machiavelliană rămâne posibilă. 3 Înregistrarea acuzării este publicată în Comisariatul Popular de Justiție al URSS, Raport al ședințelor Curții, The case of Trotskyte-Zinovievite Terrorist Centre, august 19-24, 1936 (Moscova, 1936), pp. 138-139. Cazul lui
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
săi, pentru ca aceștia să nu aibă probleme. De ce Dumnezeu care este bun și drept, nu loveș te brațul celui care vrea să facă rău aproapelui său? În fel ul acesta cei răi ar ști de frică, nu ar mai face nelegiuiri, iar oamenii ar trăi în pace și liniște. Oamenii ar trebui să muncească după puterile lor, să aibă fiecare pe măsura muncii depuse, i ar Dumnezeu să vegheze ca legea să fie respectată. În realitate lucrurile stau cu totul altfel
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
sunt triumfătorii creștini Împotriva necre‑ dincioșilor, Înșelați de zeii ce erau de fapt doar multiple manifestări ale demonilor și consecințele născocirilor minții umane decăzute. Martirii erau pe deplin asigurați că Dumnezeu toate le cercetează, toate le vede, nu‑i nici o nelegiuire care să poată fi tăinuită de Judecătorul a toate, „Care cunoaște toate Înainte chiar de a se fi petrecut ele. Dar de ce să tot spunem vorbe ? Rănile sunt mai grăitoare : rănile, chiar dacă le acoperim, cicatricea, chiar dacă o extirpăm, totuși credința
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Câți dintre camarazii noștri n‑au căzut În luptă ca să rămână credincioși unui Împărat pământesc ! Oare noi nu vom jertfi viața aceasta pentru credința În adevăratul Împărat ? Câți făcători de rele n‑au suferit moartea, pentru că au fost surprinși săvârșind nelegiuiri ? Oare noi nu vom suferi moartea pentru dreptate ? Să nu ne dăm Îndărăt, camarazi ! Să ne luptăm cu diavolul ! Trupurile noastre nu sunt decât trupuri ! Să nu le cruțăm ! Pentru că trebuie negre‑ șit să murim, să murim ca să trăim !ă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ai supus nu ne‑au atins, corpurile noastre sunt la fel de sfinte ca Înainte”. Lysias le răspunse : „Speram să vă Îndreptați : de aceea nu am vrut să vă fac să Îndurați torturi prea aspre. Acum Însă când văd că persistați În nelegiuirea voastră și că nu doriți să sacrificați zeilor, voi pune să fiți legați cu lanțuri și aruncați În mare”. Sfinții Îi răspunseră : „Fă așa cum dorești ; astfel, vei cunoaște puterea Domnului nostru”. Soldații Îi Înlănțuiră pe toți și Îi duseră către
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ușurare și mângâiere. Izbăvirea din abisul suferințelor, a Încercărilor și a necazu‑ rilor este dorită și cu scopul de a se Învrednici din nou de posibilitatea de a‑L preamări pe Dumnezeu pe Care Îl uitase sau Îl mâniase prin nelegiuirile sale : „S‑a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s‑a apropiat de iad. Socotit am fost cu cei ce se pogoară În groapă ; ajuns‑am ca un om neajutorat, lăsat Între cei morți ... Oare se vor cunoaște
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
glasul izvorului.” (L. Blaga, 89) • expresii impersonale: „Din cauza bolii, îi era frig tot timpul”, • adjective: „Erau amândoi roșii de frig, veniți după drum.” (E. Barbu, 109) * Sub aspect semantic, circumstanțialul cauzal exprimă sintactic cauza desfășurării (sau nedesfășurării) unei acțiuni: „Marile nelegiuiri ale tuturor timpurilor se comit din pricina inerției mediului în care ne credem în siguranță și care se schimbă numai cu mijloace mari.” (M. Preda, Delirul, 376) sau cauza unei însușiri sau stări (fiziologice, psihice, atmosferice): „Eram așa de obosit și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]