999 matches
-
renumiți viitorologi americani, geologul Laurence C. Smith numește patru fenomene care au influențat major omenirea și care vor avea și în viitor un cuvânt important de spus: demografia, globalizarea, schimbarea climatică și limitarea resurselor. În ceea ce privește evoluția demografică, iată o constatare neliniștitoare: a fost nevoie de 12.000 de ani până când populația Terrei a atins primul miliard, dar recent, în 2011, în decursul a doar trei ani s-a trecut de la șase la șapte miliarde. În anul 2050 se pare că vom
PLANURI DE ANUL NOU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363853_a_365182]
-
Autorul, înțeles-firește- nu ca individ vorbitor care a rostit sau a scris un text, dar autorul ca principiu de grupare a discursului, ca unitate și origine a semnificațiilor acestuia, ca focar al coerenței lor ... Autorul este cel care-i conferă neliniștitorului limbaj al ficțiunii unitățile lui, nodurile lui de coerență, inserția lui în real. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Eul dintr-o narațiune nu se confundă cu autorul / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1081, Anul III, 16
EUL DINTR-O NARAŢIUNE NU SE CONFUNDĂ CU AUTORUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363338_a_364667]
-
intercontinentală, aspecte complexe, greu de rezolvat. Am fost și în România pentru a-mi încărca sufletul cu cele sfinte inimii mele și dătătoare de viață. Dar n-am întâlnit liniștea așteptată. Prin fereastra numită România, venea din partea Europei un vânt neliniștitor. Europa de acum e cu totul diferită față de cea care își făcuse un alt tablou în mintea mea din anii tinereții. Mi s-a părut o Europă slăbită în puteri, clătinându-se în luarea unor decizii. Am luat firul gândului
GÂNDURI DESPRE MERSUL LUMII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363350_a_364679]
-
în cele din urmă - mormânt. Trimiterea la termenul tsunami - existent în titlu poate fi și metafora înfricoșătoare a unui cataclism natural care ar înghiți tot ce îi iese în cale. A asemui versurile Rozei Lentini cu talazurile unui tsunami, tumultuoase, neliniștitoare, lacome, amenințătoare chiar, constituie un gest de reverență față de forța creatoare dar și distrugătoare a Cuvântului care spală, curăță, rade, scufundă, distruge, însă, în aceeași măsură, înalță pe culmi mai mult sau mai puțin iluzorii după care provoacă prăbușiri în
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
prozatoarea nu mai găsește liniștea așteptată: „Am fost și în România pentru a-mi încărca sufletul cu cele sfinte inimii mele și dătătoare de viață. Dar n-am întâlnit liniștea așteptată. Prin fereastra numită România, venea din partea Europei un vânt neliniștitor. Europa de acum e cu totul diferită față de cea care își făcuse un alt tablou în mintea mea din anii tinereții. Mi s-a părut o Europă slăbită în puteri, clătinându-se în luarea unor decizii. Am luat firul gândului
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
în Canada, sau acasă în România.. Aceste scene de viață, descrise admirabil, comunică între ele străbătute fiind de firul epic care este însăși sufletul autoareei, astfel că după lectura cărții ai sentimentul că vezi în fața ochilor panorama largă, bogată, fastuoasă, neliniștitoare a istoriei. Capitolul dedicat iei românești, această capodoperă de culoare, de muzicalitate și de simț artistic dus la apogeu al spiritului românesc, cu prilejul Festivalului Iei românești ținut în Canada, descrie de la fața locului peisajul, dar și emoția extraordinară a
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
prestația saltimbancului nevinovat Dani Oțil. * Am pierdut cinci minute din mine. Răgazul meu pe ziua aceea de duminică. Un moment în care nu eram cu ochii pe mine. * Este un semn al vremurilor noastre și, cred eu, un semn destul de neliniștitor faptul că ne plictisim din ce în ce mai în puțin. Recunosc, parafrază după Valery. * Miroase urât, duminica, la biserică. Tămâia se luptă eroic să pună capac suportabil. * Contrastul între spoiala de import și sinele național completează vizual spectacolul olfactiv. * Maladia cunoscută popular ca
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
aici. Biografia poetului, însă, abia începe!” Dar nu începe prea ușor. Poezia lui Simi se deslușește greu pentru că „paznicul întoarcerilor fără flori” a ales, în expresie, ruperea de realitate, cu legături, în schimb, din afara posibilului obiectiv (aparente fabulații). Un imaginar neliniștitor, plăsmuit în singurătate, din pustietate. Concretul se abstractizează, comunicarea pune blocaje. Lectura nu se poate face decât schimbând mereu registrele sau „traducând”, căutând o formă tradițională căreia ar putea să-i corespundă forma poetică, încercând o acomodare a insolitului cu
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
cu o cu totul altă heraldică și purtat de cu totul alte brațe. Se pare totuși că scrisoarea de protest n-a ajuns de la bun început la „adrisant, așa că după bătăi și nopți de interogatorii - când forma protestului luase proporții neliniștitoare pentru autorități - se baricadase în sediul A.S. al facultății așteptând, naiv, răspunsul la frământările care nu-i dăduseră pace. Un „fir roșu salvator, rămas misterios până în zilele noastre, ar fi adus la cunoștința „împărăției” caznele și motivele frondei !. Un „Dacă
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
inteligent, cult și plin de spirit, un analist fin și profund al realităților înconjurătoare, dar și un om care a avut șansa de a vedea mai mult din această lume în toată complexitatea ei, de cele mai multe ori copleșitoare și chiar neliniștitoare. În al doilea rând, te afli în Haifa, orașul cu o istorie cât să umple mai multe rafturi de bibliotecă, la poalele muntelui devenit un simbol al libertății pentru mulți dintre cei care au ajuns în Israel în ultimele șase
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
o urmă de îngrijorare în voce, la gândul că acțiunea de al îndepărta ieri pe Marco din fața casei sale, a provocat o reacție în lanț care ar putea să ducă la trădarea groaznicului său secret. A îndepărtat repede gândul acesta neliniștitor din minte, zicându-și că nu ajută la nimic pesimismul fără un motiv sigur. Era interesată totuși de cursul lucrurilor și au stabili să țină legătura telefonic. -Da! Însă nu trebuie să-ți faci gânduri negre! E firesc să le
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]
-
liniștea de pensionar, că o veste tristă a coborât umbra asupra vieții sale, când a aflat că o maladie grea a intrat în ființa sa. Neliniști mari au început să-i întunece încrederea în viitor. A început o luptă crâncenă, neliniștitoare, cu boala. Părea, la un moment dat, că învinsese tulburătoarea boala. Chiar i-a acordat un armistițiu de câțiva ani. Din nou zorii speranței păreau că învie în sufletul eminentului profesor. Părea vesel, reluase plimbările în natură, discuțiile cu prieteni
AGONIA MAESTRULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363656_a_364985]
-
-ul pare deopotrivă menit să economisească și să ucidă timpul. Să-l economisească în sensul că produce o plăcere instantanee și lipsită de efort; să-l ucidă în sensul că, precum un drog, îl eliberează temporar pe om de conștiința neliniștitoare a timpului, justificând estetic și făcând suportabil un prezent altminteri gol și lipsit de sens“ (Matei Călinescu, 2005, 23). Comparând frumoasele obiceiuri de Crăciun sau de Anul Nou din satul românesc, atât de armonioase și bogate în semnificații, cu peisajul
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
cărnii, mai adâncă și mai fericită decât orice plăcere deja încercată. Mi-am deschis ochii și nu știu cât am stat așa, nemișcați, cufundați în obscuritatea străvezie a camerei, căutând iscoditori întrebări și răspunsuri unul în privirea celuilalt, eu, aplecată peste obrazul neliniștitor de serios, el continuând acea explorare a trupului meu, doar prin degetele întinse peste pielea fierbinte. Percepeam tot mai acut această apropiere și-atunci m-am aplecat și l-am sărutat. Nu sărutul umed și animalic care știam că va
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
Bacovia ca la un simbolist a cărui poezie poartă în sine „permanența, echilibrul, pacea... Îl preocupă pe Bacovia, indiferent cum și cât s-ar exterioriza, ponderabilitatea, în felul ei, maternă, a plumbului”. În accepțiunea autoarei, „Lacustră” nu aduce un sentiment neliniștitor, dimpotrivă, trimite la ideea de adăpost, ce semnifică încredere. Gri și violet Ftizia - una din temele favorite ale lui Bacovia, care, afirmă Angela Monica Jucan, „din punct de vedere poetic... nu are valoare în sine, ci doar prin capacitatea nebănuit
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
să ne imaginăm, funcție de trăirile de sub pod, pe cele, probabile, de deasupra, dar ne și avertizează, subtil, că mult mai bine ar fi să reflectăm la cele de dedesubt lectura căpătând astfel profunzimi filosofice, deși, de cele mai mult ori, neliniștitoare. În acest continuum numit „sub pod” intră și ies, uneori în cel mai tragic mod, personaje de tot felul, fiecare cu câte o poveste, dar și cu nevoia de a o spune. Un fel de confesiune benevolă și, potențial, eliberatoare
REALISMUL INCREDIBIL AL EXISTENŢELOR DE SUB POD de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351890_a_353219]
-
râs m-au relaxat și m-au deconectat total de la acțiunea propriu-zisă. Deja pierdusem arma care, în mod sigur, gâdilase tânăra femeie pe anumite zone sensibile. Da, ar fi fost nevoie de alte mângâieri fierbinți, dar lipsite cu desăvârșire de neliniștitorul "ioi!"... Afurisită nație de femeie cu acel "ioi,ioi,ioi!" atât de surprinzător și dezarmant pentru mine în o primă audiție! M-am ridicat, furios pe mine, rușinat de neputința mea, cu pumnii strânși, încercând să-mi revin. - Hei, lasă
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]
-
Mehr Publicat în: Ediția nr. 363 din 29 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Matur și foarte trist În întuneric, un câine negru, Hoinar flămând trece pe lângă mine, O umbră de diavol exilat, Nopțile copilăriei mele au fost dominate De lătrături neliniștitoare, O locomotivă, la mari distanțe, șuiera disperată, bețivani se opreau lângă fereastra mea, învățându-mă argourile pușcăriașilor, iar eu închideam ochii, îl zăream pe căpitanul Ahab gonind după Balena Albă. Apoi se făcea ziuă, Eram matur și foarte trist. BORIS
MATUR ŞI FOARTE TRIST de BORIS MEHR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350972_a_352301]
-
trece grațios de adunarea expresivă a vocalelor în indicii impresivi ai înmulțirii întru cuvînt. Se observă o dezbrăcare perseverentă de fapte, cu scopul atingerii purificării. Ținta nu-i pradă părelnică, ci chiar ațintirea spre unimea adâncă și originară. Investigație lirică neliniștitoare, situată în față cu abisalul, ca o iolă tremurândă “în marea trecere”, poezia prezentă dă seamă de nume ce nu-s, când dincolo de dantela zicerilor aduce cu sine o nerăbdare a tălmăcirii visării. Spre care, tot cu reverie, o salutăm
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
a fost odată ... ”, dar nici o poveste n-a avut tupeul să înceapă cu “dacă ar fi ... ”, pentru că urmărea logică ar suna “ ... nu s-ar mai povești!” Domnul avocat P. (vezi la Camil Petrescu “Doamna Ț”!) a sesizat bine esență rațiunii neliniștitoare a obiectului: “Acolo, la cazanul unde se distilau esențele izolate politic, numai umbrele ... ”, dar restul ar fi fost cuvintele poveștii, nu ale analistului ce verifica eficacitatea legilor în raport cu Emanuel Kant, filozoful distorsionant de procedură definitorie a mediului. Asistență încremenise. De la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
nordul Indiei, între care capitolul „Fii lui Buddha și fii lui Hristos”, autorul face câteva paralele între cele două mari religii, scoțând în evidență ceea ce îi uneste și îi apropie pe oameni. Autorul e plin de trăiri unice, înălțătoare și neliniștitoare. Își pune multe întrebari și găsește puține răspunsuri: „...în loc de liniștea sufletească pe care am căutat-o, afirma el la pagina 161, găsisem zbuciumul ființei mele lăuntrice.” Practicile buddhiste pe care le observă cu pasiune, nu îl dezechilibrează însă și nici
PE MUNTII CARE SE SPRIJINA CERUL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356543_a_357872]
-
că ea este supranumită Einstein în familie și că voi avea ocazia să mă conving singură că el e doar discipolul mătușii. Dora l-a apostrofat complice, cu degetul și o clipă i-am întrezărit în priviri strălucind un surâs neliniștitor, nu ca cel cu care mă întâmpinase la sosire. Fiind deja ora prânzului, am aranjat masa la indicațiile Dorei, care îmi explica unde găsesc cele de trebuință. Prânzul era deja preparat pentru trei persoane și a trebuit doar să-l
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
sub ferestrele noastre, ca și cum trecea un convoi de tancuri pe șenile și încep să se scuture geamurile casei.Huruitul devenea tot mai puternic. Ne oprim din râs, ascultând atenți. Se auzeau câinii vecinilor și al gazdelor noastre scheunând și urlând neliniștitor. Gioni se oprește din povestit și zice: - Cred că trece un convoi de tiruri sau tancuri pe senile. Haidem afară să vedem, ce o fi! Între timp începe să se miște casa, camera, paturile noastre, totul. Huruitul devenea tot mai
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
oprește din povestit și zice: - Cred că trece un convoi de tiruri sau tancuri pe senile. Haidem afară să vedem, ce o fi! Între timp începe să se miște casa, camera, paturile noastre, totul. Huruitul devenea tot mai puternic mai neliniștitor... lugubru. Vedeam soba cum se înclina, către patul meu, troznind. Gioni a strigat: - Cred că ăsta-i cutremur! Repede! Să ieșim afară! Ilinca și Tina se aub strigând speriate: -Pe unde să ieșim? Nu putem trece la voi! Eu strig
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
importante din stările sale desfășurate prin multitudini de sentimente pe temele visării, alimentate permanent de tensiunea iubirii. .............................................................................. ,, îmi prezice viitorul mai bine decât orice ghicitoare sau cititor în stele se apropie cu pași repezi noaptea albastră și din coapsa lunii neliniștitor de liniștită îmi va cădea cu tronc fructul oprit rostogolindu-se din ochii mei până în vârful picioarelor dar până atunci, îmi port iubirea într-un poem cu aromă de trandafiri sub zodia visării. ,, - Sub zodia visării - Referință Bibliografică: - Sub zodia
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370733_a_372062]