580 matches
-
pornim. Drum foarte greu. J. are probleme cu motocicleta. Oprim două ore la Daphne. Foarte frumos. Continuăm drumul, dar cu opriri foarte dese. Liviu este extrem de obosit. J. este țeapăn, M. nerăbdătoare, iar eu nedormită de 50 de ore. Suntem nemâncați din cauza oboselii și a căldurii, dar cu multe cafele „la bord”. Mai oprim pe malul mării, ne spălăm încălțămintea și ne răcorim picioarele. J. freacă plăcuțele de platină de la motor cu glacepaper. Îl certăm. Timpul pare că stă în loc, iar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
alungau, Vai, cât e de amărât Bobocul cel urât. Rățușca cea urâtă-H Ch. Andersen Poposind la Hanul -Mare, Au cerut și de mâncare. Unul, zdravăn a mâncat, Altul, flămând s-a culcat. Dar la plată, vai săracul, A plătit tot nemâncatul. Ciuboțelele ogarului-Călin Gruia Vedea un brad pentru copii Cu bunătăți și jucării Și pe bunica sa, Așa cum își dorea. Fetița cu chibrituri-H.Ch. Andersen Caută de-atunci prin apă Încolo și-ncoace Niște încălțări , dar ele Nu -s și pace
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de ajutorul de miner cu cărbunele care venea prin jgheaburi de la fiecare galerie, încărcate din ambele părți. Vagonetele erau trase de un cal. Ajuns la locul de muncă, prost echipat, necorespunzător dotat din punct de vedere al protecției muncii, adesea nemâncat și fără merinde de provizie, minerul se băga târâș pe galeria unde săpa stratul de cărbune care oscila între 50 60 cm. grosime. Intra în galerie cu lampa de carbid, o lopățică și un picanaș cu care săpa cărbunele și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cu mure de câmp și se pun pe pântecele bolnavului. Aceasta se repetă de mai multe ori. Sau, una, două cepe tăiate mărunt de cu seara, se pun într-un vas cu apă unde stau peste noapte, iar dimineața pe nemâncate se bea din această apă. Tot pentru limbrici ajută și usturoiul crud. Lingoare. Bolnavul se spală pe tot trupul cu oțet amestecat cu apă și se hrănește numai cu lapte. Mătrice sau Plânsul cel rău. Copilului nou născut, care plânge
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Când la joc el mi a sositu, De pe cal s-o coborâtu Ș-încă-n horă mi-o intratu Și-ncepură a juca, A juca și a striga. Murgu afară râncheza, El din gur-așa grăia : - «Rabdă murgu, ne-adăpat, Ne-adăpat și nemâncat, Cum rabd eu neînsurat. Că dacă m-oi însurară, Eu mai bine te-oi țineară, De mâncare că ți-oi dară Tot grâu roșu vânturatu, Cu ferdela-amăsuratu, De-adăpat te-oi adăpa Cu vin roșu strecuratu Cu veadra amăsuratu. Să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
șepte de graduri. Vino numai să-l guști». -« Nu viu măi Ioa, c-acela nu-i rachiu, aceea-i temperatură, mă !» Glumă faină. -«Măi Ioa, zice într-o zi vecinu Pavăl, putea-r-ai tu-mi spune, câte ouă poți mănca pre nemâncate ?» Stă Ion și cujetă lento și profund și în sfârșit se hotărăște: -«D’apoi eu zic că șepte ouă, sigur, s-ar putea mânca pe nemâncatelea». - «Ba, măi Ioa, numai unu se poate mânca pe nemâncate, pentru că tăte celelalte șase
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ouă poți mănca pre nemâncate ?» Stă Ion și cujetă lento și profund și în sfârșit se hotărăște: -«D’apoi eu zic că șepte ouă, sigur, s-ar putea mânca pe nemâncatelea». - «Ba, măi Ioa, numai unu se poate mânca pe nemâncate, pentru că tăte celelalte șase sunt după ce ai fost mîncat deja un ou». -« Tulai, ce glumă faină am eu acum a-i spune lui Gheo, când l-oi întâlni, să vezi numa’.» în aceeași zi Ion îl întâlnește pe Gheorghe și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
acum a-i spune lui Gheo, când l-oi întâlni, să vezi numa’.» în aceeași zi Ion îl întâlnește pe Gheorghe și-i și pune întrebarea : Ia să-mi spui tu mie măi Gheo, câte ouă poți tu mânca pră nemâncate ?» Gheorghe stă și cujetă și cujetă, și conchide ca un adevărat Solomon : -«D’apoi eu zic că patru.» Dezolat Ion îi replică : -«Tulai măi Gheo, că dacă ziceai șepte, așa o glumă faină îți puteam spune !» Electricianul Atunci în anul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la o româncuță, așa cum îmi spuneai tu că îți plac. Îți trimit și trei poze, caraghioase, una pentru tine. Nu le arăta la nimeni, dacă aș fi fost reușită trimiteam și la Priponești, dar sunt tare diferită, parcă aș fi nemâncată. Realitatea e mult mai acceptabilă, sunt convinsă, altfel Țuțu al meu nu m-ar fi iubit. Pozele noastre de la Focșani sper că le-ai scos astăzi. Îmi este groază să mă gândesc cum vor fi reușit. Aici colegele care știu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
colonie de copilași cam de zece anișori sau poate mai mult din Moldova unde era secetă și o foamete crudă. Nu știam din ce zonă a țării sunt, dar erau murdari bieții copii, plini de păduchi, râie și câte altele, nemâncați, slăbuți, și așa, i-am curățat, le-am asigurat îmbrăcămintea. Numai că, din când în când, câte un profesor al lor ne anunța : am primit telegramă - că telefoane pe atunci nu erau - că mama copilașului cutare a murit de tifos
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mine. Dar acest câine s-a aplecat iar Să roadă coaja de pâine, Care de ploaie s-a mai înmuiat Și eu l-am privit cu mare durere Că nu aveam nimic de mâncare Să ajut acest câine, plouat și nemâncat. Cu lacrimi l-am privit și am plecat Cu gândul la acest câine nemâncat Care nici atât nu putea Să roadă o coajă de pâine. Ce păcat! Călina În anii trecuți a fost internată și Călina, de fiul ei. O femeie
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de ploaie s-a mai înmuiat Și eu l-am privit cu mare durere Că nu aveam nimic de mâncare Să ajut acest câine, plouat și nemâncat. Cu lacrimi l-am privit și am plecat Cu gândul la acest câine nemâncat Care nici atât nu putea Să roadă o coajă de pâine. Ce păcat! Călina În anii trecuți a fost internată și Călina, de fiul ei. O femeie de 75-80 de ani, mărunțică, slăbuță, cu o vorbă caldă, domoală, îmbrăcată curat ca
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
zona Iașilor. „Iară pînă a sosi Vasilie-Vodă - relatează cronicarul Miron Costin -, au prădat cazacii codrii Iașilor de la drumul Căpoteștilor până aproape de Huși (subl. ns.), și scosesă fără număr vită, care apoi, dacă a venit ‹sosit› Vasile-Vodă, pre cîtă au aflat nemîncată, tot cîte un zlot a dat cazacilor pre vită; și a dat știre la oameni de și-au luat vita cine ‹care› a cunoscut-o”. La 4 km de Huși, în anul 1672, a avut loc bătălia de la Epureni, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și duceți-l la Obacht 98. În același moment, doi gulerați îl înșfăcară de subsuori și, fără a-i mai da răgaz de vorbă, îl brânciră afară și-l puseră la închisoare. Toată noaptea a stat jidanul la răcoare, nebăut, nemâncat și nedormit, pănă la răsăritul soarelui, și a doua zi a trebuit să vin eu să mă rog de neamț, ca să-i deie drumul. Iar neamțul, când l-a văzut în ochi, i-a făcut o strașnică lecție, dându-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de fără fund, încât întru una din zile și-a mâncat bandajul ce-i pusesem la un picior rănit. Ei, și cu toate aceste, când îi dădeam drumul în prelargul câmpiei, uita tot; ar fi putut sta o zi întreagă nemâncat; cutriera, purica ierburile, buruienile, spinișurile, huceagurile cu o patimă nepotolită; mă pricepea din ochi, asculta de semn, mă înfierbânta, mă electriza, încât de multe ori, în loc să-l conduc eu, mă conducea el pe mine. Bag de samă că m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dădăcea; apoi, mai târziu, sub conducerea unui francez Cavaroc, am început să desinez de-a binelea, așa că la vârsta de 10 ani eram aproape de aceeași putere ca și profesorul meu. Aveam așa pasiune pentru desen, că uitam jocurile, mă uitam nemâncat cu creionul în mână, visam și noaptea cum trebuie să fac cutare contur, cutare umbră. Cine știe? Dac-aș fi cultivat serios această dragoste a mea înnăscută, poate că aș fi astăzi în alte împrejurări materiale, căci pictura e o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
impresia că mă scanează, apoi dă din cap afirmativ și mă întreabă când. Stabilim să mă întorc a doua zi de dimineață, să petrec ziua aici și să facem ceremonia începând cu ora 8 seara. Mă avizează să stau pe nemâncate toată ziua, îmi spune să mănânc foarte puțin la micul dejun, fără nimic dulce, sărat sau condimentat și îmi sugerează platan prăjit ușor cu ceai sau cafea, dar fără lapte. De-a lungul zilei, apa este ok dar nimic altceva
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
din baraca asta, să ne ducem la Colombes! La Colombes!" Cele trei surori ale lui Cehov răspund în ecou: la Moscova, la Moscova, la Moscova! Asta înseamnă, pentru ea, Colombes, este Moscova ei! Și acum negrul. Negrul fără fund. Rămâne nemâncată cât e ziua de lungă. Chelnerițele trec pe sub nasul ei cu platourile încărcate de farfurii aburinde fără să se oprească. O fac dinadins, încep să pufnească atunci când își cere prânzul. "Mi-e foame, țipă ea. De ce nu mi se dă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pește, grețoasă, dar foarte hrănitoare. Atunci sau primit niște ajutoare alimentare din partea SUA care erau alimentele armatei americane. Era ceva ce nu se mai văzuse (conserve de carne de 1 kg), cafea, țigări „Camel”, ciocolată și alte „bunătăți” nevăzute și nemâncate. Marea prietenă de la răsărit ne-a ajutat și ea: la noi în Slobozia - Filipeni a ajunsă niște ovăz care mirosea a urină de cal! Spun oamenii șimi amintescă de reacția lor. Dar să vezi politică și mistificare: ajutorul american a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este spion. Băieții l-au luat la bătaie cu ciomegele. Se pare că nu învățase destul la instruirile de la raion și din cărțile de gimnaziu. Tot Frumușelu a pățit-o cu Vortolomei Pușcuță, când, după câteva pahare cu vin, pe nemâncate, s-a urcat pe bicicletă (era ca și cum ar avea acum un Ferarri!) și, după câteva pedale, s-a răsturnat în șanț, în niște urzici și buruieni. Vortolomei Pușcuță, mai stabil pe picioare, a râsă de activist: - Cine Și-a dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care curgea la baza fortăreței. Celula, înghețată și întunecată, strâmtă și lungă, avea un pat de campanie fără așternut. O gaură pentru nevoile firești, era săpată lângă ușa de intrare. Hrana, dezgustătoare, într-un castron de fier soios, era de nemâncat; o furculiță și o lingură de lemn cu marginile rupte - toate acestea arătau până la ce punct regulile elementare de higienă erau ignorate în închisorile bolșevice. Redactarea hârtiilor de eliberare, care cuprindeau rezervele exprese pe care domnul Diamandi ținea să le
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a acestei plimbări nocturne prin Moscova: în zona centrală orașul arată bine, e curat, bine îngrijit, se vede că s-au făcut investiții, mai multe decât la Sankt-Petersburg. 6 iulie, joi VITALIE CIOBANU: La micul dejun, ni se servesc prăjiturile nemâncate de-aseară. Nu se atinge nimeni de ele, nici în dimineața aceasta. Colegii noștri georgieni le iau la întrebări pe chelnerițe, cu o încruntare tipică de munteni ce nu admit compromisul, iar fetele nu au decât un răspuns standard: acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Golgota să-L răstignească. Toți eram triști și cu lacrimi În ochi cugetând la câte a Îndurat Domnul Iisus pentru noi. Mi-am amintit de un cântec pe care Îl cânta tata: „Pe Drum, cu spini Încununat, / Cu Crucean spate, nemâncat / Iisus azi trece iar. E cald și Crucea este grea, / Sudori se scurg pe Fața Sa / Și spinii Îl dor amar. / El urcă În tăcere dealul / Golindu-Și singur paharul / Ce-a fost dat să-l bea. Ia, uite cum
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
gândul la Domnul Iisus cât a suferit acolo, În pustiul arzător fără pic de vegetație, fără apă. Soarele dogorea, caniculă mare. Și nici gura să o uzi cu apă nu puteai. Greu de suportat. El, Domnul Iisus așa a suportat nemâncat și Însetat. Și pe deasupra mai vine și diavolul să-L ispitească și-L Încearcă de mai multe ori poate, poate L-o amăgi. Dar Domnul Iisus cu cuvântul l-a izgonit căci Cuvântul lui Dumnezeu e viață. Așa ne-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cât sufăr Copilașii săi 261 Alungați de lume (bis) Și de oameni răi (bis) Mare mii Durerea Care m-a lovit! Pasăre Măiastră (bis) Părinte Iubit! (bis) Pe Drum cu Spini Pe drum cu spini Încununat Cu Crucea-n spate nemâncat Iisus azi trece iar, E cald și Crucea-i este grea Sudori se scurg pe Fața Sa Și spini-L dor amar Ia uite cum se uită Blând La ce-i care-L hulesc scuipând În scumpa Față a Sa
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]