606 matches
-
inteligenți aveau cele mai mari șanse de a obține rezultate foarte bune la școală. Eficiența școlilor depindea de gradul de responsabilitate și rigoare al celor care conduceau școlile: medicii și Învățătorii locali. O altă prejudecată importantă a școlilor era atitudinea nemărturisită, dar practicată, de excludere a potențialilor participanți de altă etnie. Școlile reproduceau segregarea etnică și Încercau să infuzeze cursanților sentimente naționaliste. În cadrul oferit de școala țărănească, locuitorii satelor au luat contact cu noțiunea fundamentală de cetățenie și cu drepturile și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai fericită iubire.” (H.de Balzac) Explicația este legată de faptul că În viața psihică umană un gest, un cuvînt, o privire se pot Încărca, În timp cu semnificații intelectuale profunde, sau cu tensiuni afective care exprimă așteptări sau exigențe nemărturisite. * „Ființele superioare au nevoie de cel mai mult timp pentru a se maturiza și sînt cele mai neajutorate În timpul imaturității lor.” (G.B. Shaw) Poate pentru faptul că sensibilitatea și bunul lor simț Înnăscut le face să creadă În om, În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
prea mult compromisurile. Μ Cât egoism, atâta singurătate. Μ Când nu reușim să ne impunem prin proiectele noastre, să ne mirăm atunci că alții ne folosesc drept mijloace pentru realizarea scopurilor lor? Μ Teroarea amintirilor: sancțiunea binemeritată pentru greșeli grave nemărturisite sau neispășite. Μ Omul poate avea o biografie, dar nu și un trecut (ca, de exemplu, acela căruia i s-a furat copilăria.) Μ Atât vom fi mâine, cât am reușit să fim azi și cât a făcut trecutul din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
însele în autenticitate și libertate. Cuvântul revine în titlul mai multor cărți de nuvele - Locul al doilea (1976), Locul de la răscruce (1980) - și în cel al romanelor Locul posibil (1991), Locul de trecere (2001). Trama romanescă se reduce la concurența (nemărturisită, dar vizibilă) dintre cinci personaje, inspectori într-o instituție culturală, pentru dobândirea unui post mai înalt. Concurență impropriu zis, întrucât nu toți țin să pună mâna pe acest post, personajul principal, Antohi, chiar refuzând avansarea și demisionând pentru a-și
MATALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288056_a_289385]
-
primită de critică, cuprinde, în treizeci de capitole, considerații asupra culturii, artei și relațiilor sociale în Antichitate, într-un stil limpede și cursiv, afectat doar de unele construcții sintactice vădit influențate de limba franceză (ceea ce poate trimite la o sursă nemărturisită de autor). Stau alături întâmplări semnificative, scene mitologice, citate și comentarii, portrete ale unor personalități din lumea greacă și romană; sunt înfățișate aspecte ale vieții și preocupărilor curente ale acelei lumi, informații asupra concursurilor de poezie, construcțiilor, obiceiurilor și tradițiilor
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
o Întâmplare letală (NDE - Near Death Experience), alții de mistica creștină sau de meditația yoga, alții de citirea aurei și de medicina taoistă. Asupra tuturor acestor discipline plutește, este adevărat, un voal de jenă, o acuză de neseriozitate, o culpabilitate nemărturisită, un sentiment al pericolului (cum ar fi cel de cădere În fanatism și de pierdere a discernământului). Dar ele pot fi recuperate dacă sunt privite drept ceea ce sunt, drept obiecte mentale, „stări alterate de conștiință”. Cred că e posibilă o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
însă aici mult mai decisă: el stăpânește cu destulă siguranță mijloacele artistice, stanțele au fermitate, suplețe, expresivitate și muzicalitate, acestor calități adăugându-li-se o discretă vibrație interioară; se insinuează ideea unei lumi paralele celei contemplate, o lume a trăirilor nemărturisite, învăluite în duioșie și tandrețe (Ceremonial pentru întoarcere în veac). Placheta Din refugiu, ultima apariție editorială a lui F., abordează o tematică mai apropiată de crispările realității și ale istoriei, relevabilă fiind emoția participativă, prezentă în fiecare vers. SCRIERI: Rodnicie
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
fac din aceste narațiuni care proiectează problemele sentimentale pe fond social lecturi agreabile pentru un public numeros. SCRIERI: Mihail Săulescu, București, 1970; Iubire de țară, București, 1974; Regăsire, București, 1975; La porțile lumii, București, 1977; La Porolissum, București, 1978; Prețul nemărturisit al zilelor, București, 1978; La țărmul visului, București, 1979; Așteptare, București, 1980; Somnul freziilor, București, 1981; Recurs pentru memorie, București, 1982; Oglinzi, București, 1983; Toamna târziu, București, 1984; Orele târzii ale speranței, București, 1987; Cerul a coborât pe pământ, București
GRONOV-MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
I-II, București, 1969; Giulio Carlo Argan, Căderea și salvarea în arta modernă, București, 1970, De la Bramante la Canova, București, 1974, Lina Putelli, Tițian, București, 1972; Gaetano Gangi, Familia Espinosa, București, 1974; Nicola Rossi Lemeni, Dincolo de neliniște, București, 1974, Tainic nemărturisit, București, 1983; Gabriele D’Annunzio, Focul, pref. Nicolae Balotă, București, 1979 (în colaborare cu Adriana Lăzărescu); Ioan Alexandru, Poezii - Poesie, ed. bilingvă, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1981; Francesco Petrarca, Scrieri alese, București, 1982; Eugenio Battisti, Antirenașterea, I-II, București, 1982
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
prin aplicări calpe, ci acela care anima, la cumpăna anilor de după prima conflagrație, numeroase spirite europene și românești. De aici interesul - nu doar peisagistic - pentru Elada, căruia Al. Rosetti i-a închinat prima sa creație literară, expresie a unui liric nemărturisit, frânat în efuziunile sale de cenzura unei erudiții, ea însăși dozată cu severitate! MIRCEA ZACIU SCRIERI: Colindele religioase la români, București, 1920; Note din Grecia, București, 1938; Limba poeziilor lui Eminescu, București, 1956; Istoria limbii române literare (în colaborare cu
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
unei tinere căsătorite cu un inginer care o părăsește în scurtă vreme, lăsând-o cu un copil. Contabilă la o fabrică de încălțăminte, femeia este iubită cu perseverență discretă de un fost coleg de liceu, ajuns medic. Îndrăgostită și ea, nemărturisit, de acesta, femeia merge totuși în căutarea soțului dezertor. Îl găsește, faptul rămâne însă fără urmări, iar cursul vieții își reia ritmul fără nici o schimbare. După ani își revede iubitul de odinioară și îi devine amantă. Dar din nou viața
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
dar pe care dorește să o depășească. Orice act de transcendență, de depășire, este o revoltă sublimată față de limitele impuse persoanei și vieții acesteia, de care ea Încearcă să se elibereze. Revolta persoanei Împotriva lumii privește În mod indirect și nemărturisit și o revoltă față de sine. De aici depășirea ca formă de ieșire din lume și care este soluția la care persoana apelează. Situațiile-Închise constrâng, obligă la ascultare și acceptare necondiționată. În fața acestora sunt două tipuri de răspunsuri ale persoanei: de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mine o amenințare vitală. bă Durerea celor apropiați mie este cea pe care eu o resimt, la care particip, sufăr alături de ei, mai mult chiar, căutând să-i ajut, preiau asupra mea suferința lor. Această atitudine este dată de teama nemărturisită, inconștientă, că suferința celor apropiați mie reprezintă un pericol vital pentru aceștia, pericol care ar putea duce la moartea lor, lipsindu-mă de o prezență de care sunt atașat. că Durerea celor depărtați mie este o suferință pe care, ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
detașarea de contingent chiar atunci când îl evocă, nu pregătește altceva, ci dobândește virtuțile ficțiunii, devine un produs elaborat. În Punte, unde Teofil A. reapare, complexitatea crește prin suprapunerea mai multor partituri și prin subtile note de subsol. Cu o aspirație nemărturisită spre măreție și soliditate - trădată, poate, de fascinația pentru Homer, Cervantes sau Goethe -, cu ambiția atingerii totalității, personajul-autor rămâne însă închis în lumea meschină a provizoriului și a precarității, surprinsă fugitiv și fragmentar. Deși de ținută „călinesciană” și adăpostită de
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
expresionismului german. Imaginea se desfășoară acum tentacular, discursul devine din liniar bidimensional, iar instantaneele fotografice se transformă în viziuni tenebroase: „se înfiripă zgomote care de-abia înspre zori / au sânge de zgomote Doamne, scrâșnetul ușii / este un geamăt al lumii - / nemărturisit și ascuns în pietre spălate de foc // și când se scoală cu toții iar clopotul anunță nașterea luminoasă a graiului / și satul plutește în aburul laptelui fiert / plec în somn și purificat mă închid / în fluturii rechemați în unghere” (De profundis
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
rediscute condițiile păcii de la San-Stefano. Având În vedere noile circumstanțe, Carol I Îl trimite pe Ion C. Brătianu la Viena și Berlin, cu scopul de a câștiga simpatia guvernelor respective În favoarea cauzei românești. În timp ce Andrássy Îndemna la Împotrivire, cu scopul, nemărturisit, de a crea dificultăți Rusiei și a o face mai receptivă la propunerile austriece <ref id="112"> 112 Vezi Gh. I. Brătianu, Bismarck și Ion C. Brătianu, extras din Revista Istorică Română, vol. V, București, 1936, p. 6; de asemenea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
deosebirea. Dacă s-ar întâmpla așa, cea mai mare și cea mai frumoasă lucrare ar fi pentru moașe cernerea adevărului de neadevăr șs.m.ț. Tu nu crezi tot astfel?”. Theaitetos confirmă: „La fel cred și eu”. Întrezărim aici ceva nemărturisit explicit de Socrate, dar fabulos: intuiții principiale pe care le proclamă mulți dintre teoreticienii postmoderniști ai curriculumului, ba chiar și o viziune ultramodernistă a formării „omului complet”, a „omului reumanizat” prin autoeducație integrală. La prima vedere, Socrate platonicul spune mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
zece ani, un singur cuplu se menținea căsătorit). Ce altceva au fost cele mai mult de 10 000 de femei decedate în urma complicațiilor post-abortive, dacă nu victime ale opresiunii politice? În ce alt capitol pot fi înscrise suferințele și traumele nemărturisite public pe care, apreciem, n-a fost femeie din România - în stare de normală fertilitate, în respectiva etapă - să nu le fi îndurat? Oricât ar părea de paradoxal, o serioasă analiză sociologică asupra contextului și efectelor deciziei interzicerii avorturilor și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
naționale, așa cum rezultă dintr-un preambul scris de B. Florescu. O rubrică intitulată „Revista politică”, pe care o redactau alternativ B. Florescu și Pantazi Ghica, urmărește - punctul de vedere fiind cel liberal - viața politică și activitatea legislativă. Un scop politic, nemărturisit, are și selecția documentelor istorice, pe care B. Florescu le publică număr de număr sub titlul Portofoliul român sau Acte istorice. Excelent redactat, într-un limbaj publicistic îngrijit și accesibil, „Buletinul bibliografic” se mărginește să recenzeze doar cărțile trimise revistei
PORTOFOLIUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288979_a_290308]
-
unuia din visurile lui Lebriun (1840) și Eudoxia sau Viitorul prevăzut (1841) de D’Arnodar, ambele fiind povestiri moralizatoare, cu lungi disertații despre virtute. Adept al respectării proprietății literare, P. cerea autorilor, în prefața la Hoție..., să nu își însușească nemărturisit ideile și scrierile altora, pentru a fi feriți de „mustrarea cugetului” și de o „înfricoșată critică a înaltului tribunal al literaților”. Din 1844 se mută la București, ca profesor la Seminarul Mitropoliei. În Tipografia Mitropoliei, pe care o și conduce
PENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288754_a_290083]
-
de lei. Printre premianții din categoriile următoare figurează elevii Mircea Eliade (două sute de lei), Al. Dima (o sută) și Gr. Popescu-Băjenaru (o sută), iar printre beneficiarii unor mențiuni se află Dragoș N. Vrânceanu. Un Sonet tomnatec... pare să reprezinte debutul nemărturisit al altui elev, Eugen Jebeleanu (47/1927). Textul va intra doi ani mai târziu în volumul Schituri cu soare, cu titlul Sonet rustic. Alte titluri ale aceluiași poet: Schiță în lumina toamnei, Troița, Crinii, Suferință, Agonie (cu mențiunea „Din volumul
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
clienții) sau de cel al posesorilor de capital, cum se întâmplă în întreprinderea capitalistă clasică, ci de interesele „tehnostructurii”. Astfel, tendințele de extindere ale întreprinderii americane actuale nu se explică, în mare parte, prin rațiuni de rentabilitate, ci prin finalitatea nemărturisită de a se crea noi posibilități de promovare pentru cei din conducerea tehnic-administrativă. Sistemul politic nu poate fi înțeles doar ca un subsistem al colectivității, orientat spre organizarea și conducerea întregii vieți sociale, în spiritul intereselor globale. Marx a demonstrat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin utilizarea progresivă a tehnicilor de obiectivare, prin critică ideologică, prin asumarea deschisă a pluralității sociale. Treptat și cu efort, ea trebuie cultivată în mod sistematic. Asistăm deci la un proces de trecerede la o societate a puterii (o sociologie nemărturisit angajată, orientată manipulativ) la o sociologie a democrației (o sociologie care aspiră progresiv la obiectivitate și echidistanțare). Experiența sociologiei industriale este ilustrativă pentru o asemenea evoluție. Proiectele sociologilor occidentali de a acționa asupra componentelor sociale și umane ale întreprinderii capitaliste
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
profesional, și nu autoritar (ca în cazul forurilor superioare) în dinamica conflictului. Ca instrument în conflicte interne. Sociologul poate însă cădea uneori în capcana rivalităților interne. El poate fi solicitat de către un grup angajat în lupta pentru putere cu intenția nemărturisită de a-l utiliza ca instrument pentru atingerea obiectivelor sale. Pentru a nu rezolva problemele. Se întâmplă uneori ca un sistem, neavând intenția să soluționeze energic o problemă cu care se confruntă, să recurgă la sociologie nu ca la un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relație determinată: sistemele sociale sunt determinate de sistemele tehnologice, iar filosofia și arta exprimă experiența, așa cum este ea determinată de tehnologie și refractată de către sistemul social. Comentatorii lui White au subliniat faptul că teoria sa este inspirată, chiar dacă în mod nemărturisit, din teoria lui Marx. Pe o linie similară merg și alți doi antropologi culturali: Sahlins și Service. După opinia lor, cantitatea de energie poate constitui o măsură adecvată a evoluției sociale. Evoluția, în această viziune, reprezintă tendința ca unele sisteme
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]