612 matches
-
lăsate să ia răniții, soldații executând foc asupra ambulanțelor sosite, într-un final actorul a fost adus la spital unde a primit îngrijirile medicale. Neresemnîndu-se cu onorurile și recompensele oferite de noua putere tuturor celor cărora le era îndatorată, Călin Nemeș după ce și-a revenit, a cerut cu insistență aducerea în fața justiției a celor răspunzători de moartea sau rănirea a zeci de demonstranți pașnici din centrul Clujului. Călin, ""oaia neagră de la Cluj"", cum l-a numit generalul Victor Stănculescu, a supraviețuit
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
justiției a celor răspunzători de moartea sau rănirea a zeci de demonstranți pașnici din centrul Clujului. Călin, ""oaia neagră de la Cluj"", cum l-a numit generalul Victor Stănculescu, a supraviețuit rănilor primite în 21 decembrie. După câteva luni de spitalizare, Nemeș a militat pentru aducerea celor vinovați de crimele din Piața Libertății, în fața justiției. Autoritățile locale i-au oferit o casă în cel mai select cartier al Clujului, „Andrei Mureșanu", cu un parc mare, unde eroul visa să-și întemeieze un
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
voia doar să-i găsească pe cei răspunzători de masacrul din Piața Libertății. În opoziția flagrantă cu tăcerea autorităților, eroul continua să strige împotriva ignoranței. Nefiind luat în seamă nici de organele în drept, și nici chiar de către opinia publică, Nemeș și-a pus capăt vieții, în ziua de 8 iulie 1993. La doar 32 de ani, acesta s-a spânzurat în podul casei sale. Prin aceasta, Călin Nemeș n-a făcut decât să arate că din 2 martie 1989 când
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
seamă nici de organele în drept, și nici chiar de către opinia publică, Nemeș și-a pus capăt vieții, în ziua de 8 iulie 1993. La doar 32 de ani, acesta s-a spânzurat în podul casei sale. Prin aceasta, Călin Nemeș n-a făcut decât să arate că din 2 martie 1989 când brașoveanul Liviu Babeș și-a dat foc în public, și până în 8 iulie 1993 când revoluționarul clujean s-a spânzurat, în România încă nu se schimbaseră prea multe
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
brașoveanul Liviu Babeș și-a dat foc în public, și până în 8 iulie 1993 când revoluționarul clujean s-a spânzurat, în România încă nu se schimbaseră prea multe lucruri. În 28 decembrie 2006 primăria municipiului Cluj-Napoca a conferit lui Călin Nemeș și altor eroi ai revoluției clujene titlul de "Cetățean de onoare post-mortem al municipiului Cluj-Napoca"
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
Ioan Rusu, Gheorghe Adrian Nasc, Szabó Ștefan, Ioan Sabău, Alexandru Pop, Iosif Cionca, Fanel Ciupitu Chican; "(notă: persoanele marcate cu simbolul s au fost împușcate în Piață Libertății din Cluj, vezi materialul fotografic)" http://www.youtube.com/watch?v=H NSfeWluxU Nemeș Alexandru Călin (actor), Nagy Eugenș, Danea Mihaiș, Nagy Abaș, Lupșa Dorelș, Csudom Ștefanș, Machek Mircea Eduardș, Farkas Csilla Ildikoș, Suciu Ladislauș, Lăpușan Dorelș, Czegheni MArianaș, Feher Victorș, Bărdaș Liviaș, Mureșan Emilș, Ilea Danielș, Păscu Traianș, Ducla Augustinș, Pastor Gheorghelș, Lung
Eroi ai Revoluției Române din 1989 () [Corola-website/Science/317030_a_318359]
-
Deutschlander Iohan, Braga Ioan, Farcaș Nicolae, Gavril Gheorghe, Mihali Ioan, Hienz Reinhardt Wilhelm, Oancea Mihai Cristian, Ciul Ioan Marinel, Boanta Valeriu, Comă Ioan, Andronic P.Constantin, Bogdan Ioan, Homescu Ioan, Neagoe Anișoara, Botei Gheorghe, Dîrlescu Daniela, Croitoru Dumitru, Vicaș Teodor, Nemeș Ioan, Ganța Nicolae, Curăraru Vasile, Stancu Dumitru-Constantin, Niță Cătălin, Chirea Paul Alin, Tălpos Ioan, Mititi Dan, Cîrpătoarea Gheorghe Cristian, Giura Nicolae Liviu, NECLAR Andrei Marian, Vasiliu Ilie. <BR>Asociații ale revoluționarilor sau victimelor revoluției din Sibiu: <BR>Materiale video: Gy
Eroi ai Revoluției Române din 1989 () [Corola-website/Science/317030_a_318359]
-
unui serviciu nou în cadrul primăriei, numit „"Serviciul lucrări noi, iluminat și tramvaie"”, dispunând totodată încadrarea sa numai cu ingineri și arhitecți români tineri, sub conducerea inginerului Radu Ștefănescu. Dintre aceștia pot fi enumerați: arhitectul Dumitru Hârjeu, inginerii Dimitrie Leonida, P. Nemeș sau D. Germani. Sub conducerea acestora se vor executa lucrările publice cele mai importante din timpul mandatului său de primar. În anul 1910, la încheierea mandatului lui Vintilă Brătianu, situația iluminatului public se prezenta astfel: Astfel dintr-un total de
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
teatru, interesul său în actul pedagogic timp de un deceniu au dat consistență unui drum singular în teatrul românesc. Un drum autentic în mica lume a marii performanțe. Câți, oare, l-au cunoscut ? Câți, oare, l-au recunoscut ?” Ion Onuc Nemeș - jurnalist, profesor universitar la Facultatea de Jurnalism din Sibiu - își sintetizează mesajul său pentru prietenul artist, sub titlul VIRGIL FLONDA - ARTISTUL TOTAL. Profesorul sibian își amintește ... „L-am invitat la o întâlnire cu studenții Facultății de Jurnalistică din Sibiu. Era
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000). S-a născut la data de 18 noiembrie 1907 în satul Glod, comuna Strâmtura, județul Maramureș, provenind dintr-o străveche familie de nemeși maramureșeni, tatăl său fiind preot greco-catolic. Urmează Liceul „Dragoș Vodă” pe care îl absolvă în 1925. Între 1925-1929 urmează studiile la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, obținând licența în litere cu o teză elaborată sub îndrumarea
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
Mare, vizavi de Biserica romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk. Pe celelalte trei laturi, edificiul este mărginit de Strada Libertății, Strada Vasile Bumbac și Aleea Nucului. În imediata vecinătate se întind două dintre parcurile orașului: Parcul Central (astăzi purtând numele profesorului Ioan Nemeș) și Parcul Drapelelor. Palatul Administrativ din Suceava a fost construit între anii 1903-1904 în perioada conducerii administrației orașului de către primarul Franz Des Loges. Clădirea urma să adăpostească administrația orășenească a Sucevei. Până atunci, Primăria funcționa în clădirea actuală a Colegiului
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
Să ne temem de Brucan”, „Vă acuz de politică antiunionistă!”, „Caracatocrația”, „Salvați România” ... și veți înțelege de ce Iisus s-a născut la Timișoara, în Decembrie ‘89.O carte dedicată „tuturor frumos veniților în Revoluția din Decembrie, precum și memoriei lui Călin Nemeș”. 12. Corneliu Vlad (ziarist): „A mai apărut o carte, densă și tensionată, despre starea de fapt și soarta României. O carte care nu poate fi citită pe nerăsuflate, oricât de pasionantă și tulburătoare ar fi ea. La puține alte lecturi
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
început activitatea de cercetare la Institutul de Fizică Atomică din București, în Laboratorul „Metode optice în fizica nucleară” (condus de prof. Ion Agârbiceanu, membru al Academiei), unde a realizat primul laser cu mediu activ solid din România (1968, împreună cu G. Nemeș) și unde a fost atestat cercetător științific. A înființat și a condus Laboratorul de Holografie din cadrul Institutului de Fizică Atomică, Secția Laseri. În 1984 a făcut o vizită academică la TH-Darmstadt, finanțată de Autoritatea germană pentru schimburi academice (DAAD), pentru
Ionel Valentin Vlad () [Corola-website/Science/307081_a_308410]
-
de atunci viața sa a fost Cenaclul „Nicolae Tăutu” al Casei Armatei din Cluj. A ajuns acolo împreună cu Ghiță Cucui o colegă de liceu cu voce extraordinară. Aici i-a cunoscut pe Sorin Lăcătuș, Jean Emanuel Anton, Iosif Szabo, Călin Nemeș, Ioan Gyuri Păscu, Didi Ivănescu, Dan Marius Dragan, Giusepe Poenaru, Florin Constantin Verdeș, Dorin Andone, Nicu Todea, Lucian Matiș, Eugen Păscu,Ina Mărginean și alții. Erau „gașca nebună și frumoasă a Clujului”, de pe vremea cenaclurilor studențești clujene din '83-'87
Emeric Imre () [Corola-website/Science/335737_a_337066]
-
Mircea este un film istoric românesc din 1989, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Sergiu Nicolaescu, Șerban Ionescu, Adrian Pintea, Vlad Nemeș, Silviu Stănculescu, Ion Besoiu, Ion Rițiu, George Alexandru, Ioana Pavelescu, Manuela Hărăbor și Colea Răutu. Filmul prezintă câteva momente semnificative de la sfârșitul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), domnitorul Țării Românești: pregătirea luptei cu oastea otomană condusă de sultanul Mehmed
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
și va permite trecerea oștilor otomane pe teritoriul țării. În plus, domnitorul trebuia să se angajeze să nu se mai amestece în treburile imperiului și să-și trimită unul dintre fii ca oaspete la curtea sultanului. Nepotul voievodului, Vlăduț (Vlad Nemeș), fiul lui Vlad Dracul (Adrian Pintea) și al soției sale, Irina (Manuela Hărăbor), surprinde o serie de discuții ale boierilor intriganți și încearcă să i le aducă la cunoștință domnitorului, dar acesta îi spune că nu-i plac oamenii pârâcioși
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
pentru machiaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman a lăudat imaginile spectaculoase ale luptei oastei lui Mircea cu armata otomană, precum și portretele durabile create de Sergiu Nicolaescu, Vlad Nemeș, Șerban Ionescu, Adrian Pintea și Colea Răutu. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Momente semnificative ale sfârșitului de domnie pentru Mircea cel Bătrân: luptele cu Mehmet, urmașul lui Baiazid, supravegherea boierilor
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
unități cu profil comercial, bancar și unități de prestări servicii. Pe data de 15 ianuarie 2007, s-a deschis un nou punct de trecere al frontierei Sighetu Marmatiei - Solotvino, înspre Ucraina. După alegerile din 2012, primarul municipiului Sighetul Marmației este Nemeș Ovidiu Gheorghe iar viceprimarul este Scubli Horia. Transportul rutier se realizează mai dificil, fiind necesară trecerea Munților Gutâi, Țibles, Rodnei, si Munții Maramureșului. Din Sighet pornesc curse regulate spre toate văile din Maramureș (Valea Izei, Marei, Vișeului si Tisei), si
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
iar pentru a decide, membrul colectivului(partidului) are la dispoziție linia trasată de acesta. În luna martie 1949 se înființează Serviciul Operativ, prima denumire a Securității închisorilor, din inițiativa lui Gheorghe Pintilie, șeful Securității. Primul ei șef a fost Iosif Nemeș. Serviciul Operativ se subordona conducerii centrale a Siguranței și nu Direcției Generale a Penitenciarelor. DGP se ocupa de detaliile administrative, de multe ori la indicațiile Securității, în timp de Serviciul Operativ se ocupa cu activitatea informativă din închisori. După definitivarea
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
fost Ion Marina. Grupul din care făcea parte Eugen Țurcanu a fost transferat de la Suceava la Pitești pe data de 21 aprilie 1949. În timp, Țurcanu a devenit informator pentru Biroul Operativ, fiind susținut și de directorul Serviciului Operativ, Iosif Nemeș. Realizând că metodele nonviolente de reeducare nu sunt eficiente, deținuții refuzând afilierea la programul comunist iar cantitatea utilă de informații strânsă fiind redusă, la sugestia lui Țurcanu și Marina, respectiv cu acceptul directorului închisorii și cu cel al directorului SO
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
în timpul detenției la Pitești, a fost torturat în continuu de Țurcanu și ceilalți foști colegi, până la moartea acestuia, pe 15 aprilie 1950. La începutul lui mai 1950 are loc o reorganizare a Securității închisorilor, Tudor Sepeanu înlocuindu-l pe Iosif Nemeș. În februarie 1951, Sepeanu va fi înlocuit la rândul său cu Alexandru Roșianu. După preluarea Serviciului Operativ de către Sepeanu, la indicațiile acestuia, ofițerul politic va fi și el înlocuit, pe 1 iunie Mihai Mircea luându-i locul lui Ion Marina
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
acțiunea violentă de reeducare este dezvoltată exclusiv de către deținuți, Securitatea a hotărât limitarea numărului de persoane care să fie la curent cu implicarea regimului în implicarea ei. Cu excepția inițiatorilor reeducări: Gheorghe Pintilie și Alexandru Nicholschi, a conducătorilor Serviciului Operativ: Iosif Nemeș și Tudor Sepeanu, respectiv a ofițerilor politici din închisori, foarte puține persoane din cadrul administrației - chiar și cele care bănuiau că se folosește bătaia pentru obținerea materialului informativ - erau la curent cu metodele folosite pentru obținerea acestuia, inclusiv direcția penitenciarelor, personalul
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
sănătate, de Sorin Voinea. Ulterior, cu ajutorul lui Nicky Constantinescu (managerul trupei) și a producătorilor Tudor&Company, materialul este refăcut, completat, adaptat și reînregistrat în studioul “Migas Real Compact” inginer de sunet Adrian Ordean, cu participarea actorului (Erou al Revoluției) Călin Nemeș, alături de Ioan Luchian Mihalea (Song) și Cristian Ilie (Voltaj). Piese de succes de pe “Lanțurile”: “Fiara a murit”, “Poziția de drepți”, “Trecerea în neființă”, “Libertate”, “Maria Ta”, “Coșmarul”, “Mici și Mari”, “Iluzia și Panică”, “Să cerem aprobare”, “Glossa”, “Vine o vreme
Krypton () [Corola-website/Science/313019_a_314348]
-
finită de viață. Ionel Valentin Vlad își amintește despre acești ani ca despre unii dintre cei mai fructuoși, care au condus la elaborarea prin muncă , a primului laser solid românesc sub conducerea lui Agârbiceanu și cu colaborarea tânărului cercetător George Nemeș. Ionescu-Pallas a fost partenerul de discuții și consultații competente ale tinerilor experimentatori Vlad și Nemeș. Ionescu-Pallas a obținut gradul de doctor în fizică în anul 1971 cu teza "Deplasări izotopice în spectrele atomice". În anii 1970-1974 a condus Laboratorul de
Nicolae Ionescu-Pallas () [Corola-website/Science/317630_a_318959]
-
cei mai fructuoși, care au condus la elaborarea prin muncă , a primului laser solid românesc sub conducerea lui Agârbiceanu și cu colaborarea tânărului cercetător George Nemeș. Ionescu-Pallas a fost partenerul de discuții și consultații competente ale tinerilor experimentatori Vlad și Nemeș. Ionescu-Pallas a obținut gradul de doctor în fizică în anul 1971 cu teza "Deplasări izotopice în spectrele atomice". În anii 1970-1974 a condus Laboratorul de lasere gazoase și holografie de la Institutul Central de Fizică, care era același Institut cu o
Nicolae Ionescu-Pallas () [Corola-website/Science/317630_a_318959]