649 matches
-
Dragostea o descoperi dintr-o dată, nebunește. Un mănunchi de lumină o inundă. Dar vai, fu dezamăgită, o ,Doamne! Fremătătorul ei iubit, gingaș, misterios, voia ca să-l scape de demoni, și -ncet încet, o golea de seva . Vorbele Blanchei au adus nenoroc.. Iubitul ei se zdrobi în mii de cioburi:. Universul ei se stinse. Că Blanche am cunoscut și eu iubirea. Steluțe dansau deasupra mea. Nemărginit am iubit . Dar ,Doamne, ce dezamăgire! Iubitul meu fu las, Fu insensibil. Cuțit în inimă. Amețita
LIBELULĂ( VERSIUNE ROMÂNĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378027_a_379356]
-
îmi reazem tâmplele de zare... Sărmanul Crai, pe rogojini întins, Acolo-n Munții cu miros de iască Își doarme Dorul, Unicul, ne-nvins, De Țara asta, pururi românească! La noapte, înspre zori, sub luna mută, Plin de durere și de nenoroc, AVRAM IANCU în văzduh se mută, Când pe pământ el nu mai are loc! Prea mulți dușmani îi stau aici în drum Și cei vânduți dau iama prin păduri, Iar Testamentul lui e numai scrum: Te-ntreb, române, cât mai
SĂRMANUL CRAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375959_a_377288]
-
diafanul înger uman aduna de pe cer stelele risipite. Delicata și rafinata Paula Romanescu își traduce simțământul în slovele românești, care exprimă cel mai bine melanjul de speranță și emoție în așteptarea norocului tradus în unirea a două suflete. Dar un nenoroc statornic i-a arătat zâmbetul vinețiu al singurătății. Nici până azi, după bejenie de zile destinul nu i-a clarificat care dintre noi va fi celuilalt cale și lumină. Traian Vasilcău din Chișinău admiră și prețuiește femeia ce-i unică
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
Acasa > Poezie > Imagini > SCOPUL VIEȚII Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului O frunză rătăcită pe pantofii ei cu toc Dosar de existențe, noroc un nenoroc, Mirosul din grădină înfipt în tocul cui Și viața mea probabil un troc de cum și cum. Nervi roși de suferință, frunză rătăcită, pală Viața poate întâmplare egală și universală. Unde suntem rătăciți, vai glezna de jos privită Din suferința goală
SCOPUL VIEȚII de PETRU JIPA în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374754_a_376083]
-
prieten/ O ceată de chinuri/ Și un gând profetic/ Vălmășag/ Mă aduc la tine/ Deși te-nvelești în cuvântul tău/ Fă-mi o bucată de loc/ În poezie”. Indiferent spre care stea te îndrepți, fiecare având dramul său de noroc/nenoroc, nu poți să nu îți pui obiectual și cred că obiectiv problema oarecum retorică, dar care trebuie pusă, aceea a imboldurilor și a rosturilor ce însoțesc fiecare demers omenesc, precum și să concepi un ghid inițiatic pregătitor pentru ceea ce urmează... „Ia
UN DEMERS NECESAR ÎNTR-UN EXCURS DELOC ÎNTÂMPLĂTOR PRIN GRĂDINILE MINŢII DE DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374753_a_376082]
-
noi ca niciodată, arzându-ne-n mistuitoru-i foc viața stupidă și sacrificată. Tristețea e în noi ca niciodată fiindcă speranța stă îngenuncheată de când răbdăm umili bătăi de joc. Tristețea e în noi ca niciodată, că stăm striviți sub munți de nenoroc. AM OBOSIT Am obosit de-atâta suferință. Umblăm năuci prin tristele ei ploi mâhniți că n-avem nicio biruință. Am obosit de-atâta suferință ce a ajuns de-o vreme-obișnuință și vine peste noi ca un puhoi. Am obosit de-
TRIOLETE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379279_a_380608]
-
creatoare și distrugătoare: „Și apa zăcută lătrând din care beau cu nesaț pe furiș acum când scriu acest tratat despre morți, despre vii, despre sete!”; „Fântâna o-nconjur în somn de trei ori, sturzilor le dau de mâncare, deasupra dunelor nenorocului o colibă îmi fac, apa sfințită mă doare...” Aerul semnifică lumea subtilă, așezată între cer și pământ, este simbolul sensibil al lumii nevăzute, un factor de mișcare universal și purificator. Ca și focul, aerul este un element activ și masculin
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
vizibilă o vreau! Când sunt cu mine, îmi mai rămân de-ndeplinit doar poruncile tinereții. Mai am de trăit copilăria, toată adolescența petuniilor, viețile cailor din Pădurea Nebună, rodul pământului, cele 1001 de măști ale trecutului tău, coroana de spini a nenorocului, lungile boli clandestine ale trupului, frigurile Ecuatorului și limba melcilor din casta lombardă a graurilor ... ” Cel de-al patrulea element al cosmogoniei tradiționale - focul - este prezent cu toate valențele lui purificatoare, mistuitoare, izbăvitoare, ucigătoare: „De dragul tău las flacăra să ardă
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
numai tu, numai tu vei cânta ... ” Centru al vieții spirituale - inima, simbol al chintesenței divine, este locul intuiției, al cunoașterii contemplative: „Inima mea a uitat Adevărul, de aceea, acum sporesc prin Tăcere, frigul și cataclismul așteptărilor, pun pe masă pâinea nenorocului, cuțitul stă în închinăciune și, dintr-odată, sufletul meu vorbește pădurilor: depărtați-vă de acest mincinos poet, tainele sale sunt furate din dansul bacantelor, șovăielile sale stau tolănite pe cearșafuri cernite, nu stăpânește nimic din Alfabetul Tăcerii, greșelile lui sunt
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
probleme și cu dureri, De ce e așa de cruntă viața? Aș vrea să mai fie în puteri! Mă uit la mama cum îi seamănă Și-aș vrea să nu-i semene deloc! Să nu pot face asemănarea Între dânsele și nenoroc! Mai dă-le Doamne zile multe Și ia-le Tu orice durere! Mai vină anii vremurilor trecute! Să fie iarăși în putere! Să mai prindă strănepoții, Să-i țină-n brațe, poate suspinând; Să-și amintească cu drag de anii
BĂTRÂNEȚE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362259_a_363588]
-
Numeroase sînt sentențele care exprimă acest lucru, de pildă: "Dărnicia este virtutea celor bogați, bogăția este virtutea celor darnici" (331, 2); sau: "nu este mai mare păcat decît lăcomia, nu este mai mare virtute decît dărnicia" (326, 13); sau: "singurul nenoroc al bogăției este că nu caută pe omul bun" (332, 10). Și ce usturătoare este săgeata îndreptată împotriva celor ce nu reușesc să se degajeze din strînsoarea avuției: "Omul este sclavul avuției, avuția însă nu este sclavul nimănui" (332, 11
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pleca la București, fiind chemați printr-o telegrarnă, el urmând să meargă în război. Emanuel îl roagă pe bătrân să-i ghicească și lui destinul, bătrânul acceptă, dar îi spune numai începutul: va întâlni două fete care-i vor purta nenoroc. Emanuel este surprins de ceea ce îi spune bătrânul, dar lucrul acesta se întâmplase în vis. Întâlnise două fete la patinoar și ridicase pe una căzută în momentul în care cealaltă se apropria. Bătrânul Beldiman este pentru el un „om extraordinar
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
unei probleme și al unei soluții, frecventă în literatura de consum: Insula comorilor); (b) intriga patetică (un protagonist atractiv, dar slab, eșuează, iar sfîrșitul nefericit inspiră milă: Tess D'Urberville); (c) intriga tragică (un protagonist atractiv e responsabil de propriul nenoroc, drept care apare catharsis: Oedip rege, Regele Lear); d) intriga punitivă (un protagonist antipatic, deși parțial admirabil, eșuează: Richard III); (e) intriga sentimentală (un protagonist atractiv, dar slab sau pasiv, reușește în cele din urmă: Casa umbrelor, Anna Christie); (f) intriga
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
concluzia că polemica este bine să înceteze. Am încercat să arătăm rațiunile pentru care am ajuns la acest punct de vedere. N-am avut norocul să vă convingem nici pe dumneavoastră, nici pe tovarășii dumneavoastră, după cum ei au avut poate nenorocul de a nu ne fi convins nici ei". Evoluția lucrurilor ne va arăta cine în această apreciere a avut dreptate" a subliniat liderul român. Convorbirile desfășurate de-a lungul a șapte zile pe acest subiect au adus în atenția și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
an dăruiesc avantaje neobișnuite și nemeritate ale fertilității, făcând ca totul să meargă ca uns, ploaia și soarele să apară la momentul potrivit, insectele dăunătoare să lipsească, ogorul să rodească o recoltă bogată. Iar În celălalt an, aceiași agenți aduc nenoroc și pacoste, urmărindu-l până la sfârșit și zădărnicindu-i cele mai susținute eforturi și cea mai bine fundamentată știință. Pentru a controla aceste influențe, și numai pe acestea, el folosește magia (B. Malinowski, 1993, pp. 31-32). Pentru antropologul englez, esența
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
seulement en roumain explique, selon certains de șes exégètes, le fait que cette œuvre est méconnue en Europe. V. Edgar Papu, " Galaxia Blaga-Brâncuși ", în Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc, Editura Eminescu, București, 1977, p. 158 : " Marele nenoroc al lui Blaga a fost că a scris într-o limbă care nu era de circulație internațională. Dacă limba ar fi fost o limbă cunoscută, Blaga ar fi fost recunoscut chiar în plan universal, tot atât de mare ca si Brâncuși. La
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
omeneasca mea stare:/ un fel de scriere era/ pe mine numindu-mă/ pe mine scriindu-mă”), dă nota specifică a primelor sale plachete de versuri. Semeț solitară, atemporală, vocea lirică rostește o elegie austeră, încifrată inițiatic, despre suferința în lume, nenoroc, căutare de sine sau eros arzând sub semnul tragic al lui Orfeu: „sub mâna care te mângâie/ți se deschide carnea/ca sub cuțit un drum/dintr-un tărâm/în celălalt tărâm”. În Departele Epimenides (1976), D. își lansează tema
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
statului românesc medieval la sud de Carpați este urmarea unei "acțiuni viguroase" duse de "un mic grup nobiliar, majoritar, de îndepărtată origine slavă și având în fruntea lui un nucleu de origine cumană", adică de "barbari nomazi". Djuvara consideră că "nenorocul nostru istoric", mai precis, "nenorocul micilor formațiuni slavo-române" din spațiul carpato-dunărean a fost acela că, "în vremea încropirii primelor state medievale în Europa răsăriteană, ele n-au apucat (reușit)-precum s-a întâmplat în Galia cu francii, în Spania cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Carpați este urmarea unei "acțiuni viguroase" duse de "un mic grup nobiliar, majoritar, de îndepărtată origine slavă și având în fruntea lui un nucleu de origine cumană", adică de "barbari nomazi". Djuvara consideră că "nenorocul nostru istoric", mai precis, "nenorocul micilor formațiuni slavo-române" din spațiul carpato-dunărean a fost acela că, "în vremea încropirii primelor state medievale în Europa răsăriteană, ele n-au apucat (reușit)-precum s-a întâmplat în Galia cu francii, în Spania cu vizigoții, în Italia cu longobarzii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
savuroasă. Impresia generală pe care o ai, citind la rând aceste portrete computerizate, este că lumea lui Creangă este extraordinar de bogată și că un număr de teme se repetă în scrierile sale: cruzimea, de pildă, sau frica, ideea de nenoroc, ideea de singurătate, de distrugere și autodistrugere, tema dușmanului etc. Creangă însuși, crede C., este un om fără noroc în viața de toate zilele, destinul său e tragic și veselia lui se ridică pe o suită de nenorociri (îi mor
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
întâmplări mai direct legate de biografia lui A., are în centru, prin Ion Trestie, crescut pe „mâini vitrege”, ajuns laborant la o fabrică de zahăr, și prin Lina, frumusețea ivită din mocirlă, tot problema sufletului și a „mântuirii care domină nenorocul”. Transsubstanțierea, înălțarea din straturile obscure ale alcătuirii omenești la treapta inalterabilă a Spiritului, este figura care organizează destinul personajelor. Aventura simbolică a lui Trestie se luminează de sensul unui efort general: cel al materiei țintind a se însufleți și a
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
ne adresăm tot medicinii pentru a repara ceea ce da fapt sunt efectele produse de uzina socială, de violență, de criza economică, de discriminarea de rasă, de clasă sau de sex. Insatisfacția din cauza muncii, a căsătoriei, a copiilor sau chiar a nenorocului în viață se manifestă clinic în mod diferit. Există medici care nu au timpul, răbdarea, antrenamentul sau calitățile pentru a se implica în aceste complicații ale societății, iar lipsa lor de atenție îi lasă pe pacienți să caute un remediu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ardea cu flacără, și nu mocnit, fumatul era compromis. Dar era și un semn de rău augur. „De șed închis în casă și trag trist din ciubuc,/ îmi flacără luleaua și-mi face ursu[z]luc” (turc. ursuzluc = „semn de nenoroc”), scria paharnicul Costache Bălăcescu pe la mijlocul veacului al XIX-lea (112, p. 201). Pentru ca tutunul să ardă bine, ciubucul trebuia să fie „încălăfat”, adică acoperit cu capac, iar luleaua să fie „ferecată cu [capac de] argint” (Costache Negruzzi, Fiziologia provințialului, 1840
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
anomalii, mai ales de felul acesta. Să trecem acum la o altă presupunere. Să admitem că Franța îi păstrează pe toți oamenii de geniu pe care-i are în științe, în artele frumoase, în arte și meserii, dar că are nenorocul să-i piardă în aceeași zi pe Monsieur, fratele Regelui, pe Monseniorul duce d’Angoulème, pe Monseniorul duce de Berry, pe Monseniorul duce d’Orleans, pe Monseniorul duce de Bourbon, pe Doamna ducesă d’Angoulème, pe Doamna ducesă de Berry
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mult te revolta burghezul egoist trebuia să îți faci puțin timp și pentru evreu. Toate acestea denotau cultură, mentalitate, obișnuință, resentiment. Nu putem ști ce cotă-parte din fiecare își însușise Marx. Poate că, neiertând capitalismul, nu făcea decât să deplângă nenorocul lui, succesul altora. Autorenegându-se atât în plan familial cât și în cel comunitar, recrea, în regie proprie, mitul evreului rătăcitor. Certându-se cu Dumnezeul părinților săi • Philippe Ariès, Georges Duby, Istoria vieții private, vol. 10, traducere de Constanța Tănăsescu, București
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]