618 matches
-
și privatizarea în Senegaltc " Trei studii de caz \: gestionarea datoriilor și inițiativa scutirii de la plata datoriilor a Țărilor puternic îndatorate, proiectul petrolier Ciad și privatizarea în Senegal" Cele trei studii de caz ilustrează motivele pentru care politicile și instituțiile economice neoliberale sunt puse sub semnul îndoielii în Africaxe "Africa" și în alte părți ale lumii. Inițiativa de scutire de la plata datoriilor externe a țărilor puternic îndatorate este un program de reformă structurală care cere țărilor sărace să-și asume între trei
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Concluzii: integrarea regională și egalitatea genurilor, o cerință obligatorietc "Concluzii \: integrarea regională și egalitatea genurilor, o cerință obligatorie" În linii generale, instituțiile și procesele de globalizare din Africaxe "Africa" agravează poziția marginală a continentului în cadrul diviziunii internaționale a muncii. Politicile neoliberale care favorizează creșterea economiei de piață la scară globală, sacrificând bunăstarea sau chiar viețile oamenilor din Africa, constituie o parte a acestei probleme. Acțiunile instituțiilor financiare internaționale și a nenumăraților directori executivi ai corporațiilor transnaționale vizează doar creșterea economică cu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
folosit rețeaua de relații finanțate din bani publici, asigurându-se că persoanele aflate la conducerea satelor de indigeni, muncitorii de la oraș, grupurile de interese comerciale și cei care exercită profesii liberale vor continua să îi acorde votul în alegeri. Politicile neoliberale de reformă structurală au redus numărul serviciilor destinate femeilor, copiilor și persoanelor în vârstă, au impus înghețarea salariilor și a prețurilor, au permis privatizarea terenurilor ejido aflate în proprietate colectivă, au încurajat - prin intermediul asistenței guvernamentale - culturile profitabile de fructe și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
guvernul a promovat o dezvoltare capitalistă pe scară largă în domeniile agriculturii, creșterii bovinelor, petrolului, energiei hidroelectrice și cherestelei în Chiapas, toate acestea încălcând drepturile de revendicare a pământului. Pentru a face față tulburării pe care o produc, inevitabil, reformele neoliberale, președintele Salinas a creat, în 1990, Programul de Solidaritate Naționalăxe "Programul de Solidaritate Națională" (PRONASOL), prin care a folosit fondurile guvernamentale pentru a cumpăra Opoziția și a-și întări susținerea (Nashxe "Nash", Kovicxe "Kovic, Christine", pp. 170-173). Problema a fost
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a creat și un Comitet Național al Femeilor, cu sediul la Departamentul de Studii Chicano de la Pima Community College din Tucson, Arizona, „pentru a sprijini, mai ales în Mexic și Statele Unitexe "Statele Unite", rezistența femeilor împotriva distrugerii provocate de restructurarea neoliberală prin combaterea războiului de slabă intensitate îndreptat împotriva femeilor din Chiapasxe "Chiapas"” (NCDM; martie 1996, p. 5). Un alt mod de a atrage atenția internațională a fost organizarea unei conferințe intitulate Encuentroxe "Encuentro", la care au participat sute de persoane
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
câștiga o reputație și o „voce” cu autoritate în privința nevoilor și intereselor feminine, perpetuează inegalitățile și privilegiile în rândul femeilor în loc să le înlăture. Deși ne pune în gardă cu privire la orice „caracterizare generală a ONG-urilor ca fiind slugile patriarhatului planetar neoliberal”, Sonia Alvarezxe "Alvarez, Sonia" a observat în ultimul timp evoluții ce amenință capacitatea acestor organizații de a „promova o agendă politică progresistă și de a stabili, în același timp, relații vitale între mișcarea feministă mai largă și grupările din cadrul societății
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sensibile la gen”, motiv pentru care ONG-urile feministe cu personal specializat în domeniul politicilor publice, experiență anterioară în cadrul programelor ONU și tradiție în materie de finanțare internațională sunt recrutate de către guverne pentru a acorda consultanță tehnică. În vederea susținerii eforturilor neoliberale de privatizare, ONG-urile sunt angajate pentru evaluarea politicilor din punctul de vedere al genului, executarea de proiecte și prestarea de servicii sociale, mai ales în sfera politicilor de reducere a sărăciei. Însă această modificare a relației cu statul transformă
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
trebui să se vorbească și despre sfera limitată a reușitelor înregistrate de ONG-urile feministe. Din nou, comentariile Teresei Caldeiraxe "Caldeira, Teresa" (1998) sunt extrem de utile. Ea sugerează că, operând în aria delimitată de public și privat, stabilită de concepțiile neoliberale asupra societății civile, ONG-urile oferă servicii pe care statul nu vrea sau nu poate să le ofere. O dată acceptate în sfera de activitate a acestor organizații, ceea ce ar fi putut fi cândva considerat o chestiune de politică publică este
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
din țările în curs de democratizare sunt reprivatizate. Deși salutate ca moment de răscruce al procesului de încorporare a femeilor în noua societate civilă, ONG-urile manifestă, în același timp, tendințe de privatizare și accentuare a inegalităților caracteristice sistemelor politice neoliberale. ONG-urile trebuie deci înțelese atât ca mijloace esențiale pentru promovarea anumitor interese ale femeilor, în contextul unui capitalism revigorat, cât și ca un efect al dezintegrării bunăstării generale și un complice al delegitimizării drepturilor sociale și al privatizării femeilor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
atât timp cât împotrivirea înseamnă moarte aproape sigură, talibanii vor reuși să țină femeile departe de sferă publică. Procesul derulat pe față de sârbi și talibani poate avea însă și manifestări mult mai discrete. După părerea mea, încorporarea anumitor concepte genizate în definiția neoliberală a democrației și considerarea unor instituții genizate ca trăsături caracteristice ale democratizării contribuie la o foarte subtilă structurare a spațiului public ca sferă masculină. Ideea conform căreia femeile implicate în politică și justiție economică sunt prea idealiste le marginalizează cu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
into the Separation of Aboriginal and Torres Strait Islander Children from Their Families, Australian Government Publisher, Canberra. Connell, R.W., 1987, Gender and Power. Society, the Person and Sexual Politics, Stanford University Press, Stanford. Craske, Nikki, 1998, „Remasculinization and the Neoliberal State in Latin America”, în Vicky Randall, Georgian Waylen (ed.), Gender, Politics, and the State, Routledge, Londra, pp. 100-120. Crompton, Rosemary, 1993, Class and Stratification: An Introduction to Current Debates, Polity Press, Cambridge, Mass. Cumings, Bruce, 1997, Korea’s Place
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de experiență contează și pot fi de folos. Pentru o mișcare socială viabilă Nu există practică, ci practici ale dezvoltării comunitare. Acestea pot fi ordonate sectorial, pe finanțatori, pe beneficiari, pe ideologii (tradițional, în linia modelului britanic din anii ’50, neoliberal, de tip modernizare, populist, comunitarist, developmentalist; vezi Midgley, Livermore, 2005), pe metode, pe spații naționale sau continentale etc. Ordonarea de tip național este foarte frecventă, și nu într-un mod întâmplător . Practicile au similarități dincolo de ideologii sau metode, în funcție de condiționările
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
un prost manager al resurselor, în primul rând al celor încredințate de cetățeni prin taxe. Treptat, schimbări ideologice de dreapta, bazate pe argumentele economiei neoclasice, au început să prevaleze. Ele s-au materializat în accederea la putere a unor guverne neoliberale într-o serie de țări europene și în Statele Unite și au condus la impunerea unor reforme vizând, pe de o parte, diminuarea ponderii sectorului public și, pe de altă parte, reformarea gestiunii sale, urmând modelul corporațiilor din sectorul privat. Se
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
impunerea drepturilor de proprietate, producerea bunurilor publice (infrastructură rutieră, feroviară, sistem standardizat de măsurători etc.); aceste tipuri de intervenție diminuează costurile tranzacționale, oferind oportunități de tranzacții economice reciproc avantajoase și fiind astfel singurul tip de intervenție legitimă agreată deopotrivă de neoliberali. În acest context, statul dezirabil trebuia să se retragă cât mai mult din economie, rolul său fiind doar de a crea condițiile de funcționare optimă a pieței, adică a schimburilor economice reciproc avantajoase între actori. La schimbarea de perspectivă ideologică
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ieri și de azi? Comunism, nazism, Război Rece, emigrație masivă în Occident după 1945, clivaj social, segregație materială și rasială, multiple conflicte sociale mascate de teorii și cosmetizări intelectualo-mediatice, globaliste. Teoriile lui A. Smith, și ale unei întregi pleiade de neoliberali, sunt, în esență și prin forța lucrurilor, mult prea depășite de către dinamica globalizării. Astfel că în locul unor societăți echilibrate, armonios dezvoltate, libere și prospere, avem un Occident relativ prosper, mereu marcat de crize politice și economice, și o majoritate săracă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoric. Iluzia că putem acționa în prezent pe baza experiențelor oferite de un trecut istoric o întâlnim și la Hitler în tentativa sa de a cuceri Rusia. O întâlnim și la Fr. Hayek, care dezvoltă o teorie economică și politică (neoliberală) în dezacord total cu un context istoric aplicabil (sfârșitul secolului XX) pe baza (epistemică) a lui Adam Smith și printr-o neînțelegere a preceptelor celebrului gânditor scoțian în raport cu lumea lui britanică, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ceea ce a gândit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
diferite de-a lungul timpului? Cum putem concilia, în același timp, recunoașterea unui curent ideologic și observarea simultană a ideologiilor concurente ce se recomandă în egală măsură (spre exemplu, formele solidariste și social democrate ale socialismului, sau expresiile neoclasică și neoliberală ale liberalismului)? Prin aceste atribute singulare, certitudinea ideologică prezintă o enigmă cel puțin la fel de redutabilă ca cele ridicate de alte de credințe umane, adeseori repertoriate ca mistere insondabile. O explicație a enigmei ideologice poate fi cercetată în existența unui "principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
unor fonduri de amorsare a afacerilor în domenii ale tehnologiei de vîrf, atît de stimulative în direcția creșterii economice și a ocupării. Statul poate deveni astfel un fel de "business angel". Rămîn însă de realizat reformele structurale necesare, de esență neoliberală. Dar iată că un prim pas important în această direcție îl face Germania, prin reforma fiscală anunțată. Este vorba despre cea mai mare reducere a impozitelor și taxelor de după al Doilea Război Mondial, atît pentru persoane fizice, cît și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ceaușist -, presu punînd, de aceea, pe fondul unor frustrări majore (nu doar personale, ci, tind să cred, colective, legate de întreaga mea generație) că marea intelectualitate umanistă, de la noi și de aiurea, nu se putea articula decît într-un mediu neoliberal (scutit de "stîngismul" de debut al postmodernității) ori, chiar mai acut, conservator (un conservatorism obligatoriu american, tip right-wing republican, din tradiția lui Allan Bloom și Francis Fukuyama). Surpriza și, totodată, cotitura neprevăzută a acestei atitudini de tinerețe a constituit-o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
un cost fix în locul unuia variabil. Piața este anchilozată. Conform monetariștilor, în frunte cu Milton Friedman, există o rată naturală a șomajului, un nivel sub care nici o politică economică de relansare nu ar putea coborî în mod durabil. De asemenea, neoliberalii pun în evidență existența unui șomaj voluntar (job search), datorat căutării unui loc de muncă mai bun. Șomerul prospectează piața muncii rămînînd în căutarea unui loc de muncă mai bun cîtă vreme cîștigul sperat va fi superior costului căutării. Șomerul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a activității economice. Statul trebuie, cu ajutorul politicii sale economice, să asigure creșterea economică, opunîndu-se tendințelor inflaționiste și recesioniste ale conjuncturii; * funcție de redistribuire a veniturilor în scopul menținerii coeziunii sociale și asigurării egalității șanselor. 12.1.4. Reconsiderarea intervenției statului Pentru neoliberali, statul a intervenit prea mult în economiile de piață și se face responsabil de criza economică declanșată în 1974, criză ce a pus capăt anilor de însemnată creștere economică de după război. După monetariști, intervenția crescîndă a statului în economie a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
politicile antiinflaționiste ce impun o deosebită rigoare salarială, criza economică generalizată, toate au contribuit la criza statului-providență, care trebuie să răspundă imposibilei întrebări: cum să reduci ecartul structural între cheltuieli și venituri, conservînd totodată nivelul cucerit al protecției sociale? Tot neoliberalii au repus în cauză protecția socială, arătînd că rata prelevărilor obligatorii (impozite + cotizații sociale/PIB) este prea ridicată (45% în Franța, de exemplu) și handicapează competitivitatea întreprinderilor și inițiativa individuală. Este aproape un truism să mai afirmăm că nu poate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
totdeauna, cu prețul inflației. Deci politica monetară singură nu poate stimula eficient producția; de aceea, în practică, se impune însoțirea ei cu măsuri compensatorii stimulative, cum ar fi cele de reducere a presiunii fiscale. Reducerea impozitelor este susținută de economiștii neoliberali cu formula: "Prea multă impozitare ucide impozitarea", ilustrată de celebra curbă Laffer (reprezentant al economiei ofertei în SUA). Potrivit economistului american, creșterea sarcinii fiscale va spori veniturile numai pînă la un punct, după care acestea vor scădea, ca urmare a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai ales, prin p oziția sa dominantă în cadrul FMI și Băncii Mo ndi ale de a promova liberalizarea financiară. Conform acestei teorii, dominația hegemonică de riv ă din suprema ția ideologică, precum și din factorii de puter e. Apariția ideilor economice neoliberale, la începutul anilor 1980, a fost a soc iată, deseori, cu influența americană asupra instituțiilor financiare inter naț ionale și, mai ales, cu ze lul liberalizator manifestat de Fondul Monetar Int ernațional și Banca Mondi ală, de atunci încoace. Din
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nuanțele acestei tendințe. Această lacună pare să caracterizeze și acele a bor dări care subliniază rolul ideilor hegemonice în explicarea globalizării financiare. Dată fiind persistența reglementărilor financiare în majoritatea țărilor în dezvoltare, teoriile trebuie să explice de ce ideologia pie ței neoliberale a fost mai puțin influentă în aceste țări. O astfel de explicați e n ecesită, la rândul său, analize detaliate ale felului în care relațiile oficiale, precum și cele din sfe ra financiară între S.U.A., Europa și Instituțiile Financiare Internaționale, pe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]