369 matches
-
sursă greco-latină / 147 VI.2. Criteriul conceptual de clasificare / 149 VI.3. Criteriul interdisciplinar de clasificare a formanților greco-latini / 150 VI.4. Criteriul etimologic de clasificare a formanților / 152 VI.5. Relații paradigmatice la nivelul afixoidelor / 153 VI.6. Prefixe neologice în terminologia medicală / 156 Capitolul VII. Studii interdisciplinare de terminologie. Transferul metaforic / 163 VII.1. Conceptul de interdisciplinaritate în limbajele specializate / 163 VII.2. Tipare de interdisciplinaritate / 165 VII.3. Criteriul contextual de cercetare a metaforei/ termenilor interdisciplinari / 167 VII
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
origine greacă și latină. Glosarul cuprinde in nuce începuturile formării terminologiei filozofice românești (idem). Istoria ieroglifică a consemnat termeni din numeroase alte domenii: politică, matematică, diplomație, arhitectură, logică, psihologie, zoologie etc. Caracteristica perioadei este coexistența terminologiei preștiințifice/ populare cu terminologia neologică, savantă, de sursă franceză, în special, observă Inga Druță. În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir utilizează numeroase unități terminologice de origine turcă, ce aparțin limbajului administrativ, cu termeni complet neadaptați specificului limbii române. Conceptul de "conducător" și funcțiile de conducere ale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lui Louis Pasteur și Claude Bernard au coincis cu apogeul terminologiei medicale francofone. Pe matricile lexico-semantice existente, clinicienii celebri ai secolelor al XVII- lea, al XVIII-lea și al XIX-lea vor insera inovații lexicale străine de tradiția greco-latină, termeni neologici preluați din limba comună, împrumutați din limba engleză etc. Excerptând datele oferite de textele de specialitate, de sursele terminografice observăm că sferele lexico - semantice ale terminologiei medicale românești sunt, cu excepțiile cuvenite, o reflectare a cvasiuniversalității terminologiei europene de sursă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vocalei grecești -o. Termeni panromanici bi- (triconceptuali), formați din două/ trei afixoide + termenul-bază: ro. cardioesofagial (fr. cardioesophage; en. cardioesophageal); ro. histerosalpingografie (fr. hystérosalpingographie; en. Histerosalpingography: cf. gr. hystera- "uter", lat. solpinx,- ingis, gr. salpinx, -ingos-trompă, gr. graphein- a scrie). Unități neologice panromanice, alcătuite din afixoide precedate de prefix + termenul-bază (de tipul compuselor însoțite de prefixele grecești: a (an)- "fără", hiper- "mai mult", hipo- "sub", para- "dincolo de, înafară de", peri- "în jurul"): afibrinogenemie (cf. fr. afibrinogénémie; en. afibrinogenemia), hiperbilirubinemie (cf. fr. hyperbilirubinémie; en
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o)/-megalie (foarte) mare, creștere [fr. méga- ,mégal/o/- ,mégalie/ (gr. μεγα-, μεγαλο-, μεγας )] devin unități autosemantice cu circulație internațională. Fenomenul lexicalizării este și mai bine pus în valoare prin calitatea unor afixoide autonome de-a se combina cu prefixe neologice (ex-vicele). VI.4. Criteriul etimologic de clasificare a formanților În limbajul medical se manifestă o vădită influență intralingvistică, prin capacitatea de interacțiune fonetică, morfologică și lexicală a afixoidelor. Se formează variante fonetice ale unuia și aceluiași afixoid, în funcție de criteriul etimologic
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
unitățile terminologice și/ sau de inventar etc. Este un tip de sinonimie multidimensională, non-uniformă. (3) Variabilitatea etimologică impune concurența dintre sursa lingvistică primară și împrumutul din limba engleză și/sau engleza americană: termenii grecești și latinești conservă conceptele fundamentale, unitățile neologice actualizează trăsăturile conceptuale adiționale. (4) Există un tip de sinonimie specifică termenilor alcătuiți prin autocombinarea afixoidelor: angiocardiografie-cardioangiografie. În particular, dubletele morfematice și lexico-semantice grecești și latine nu se elimină reciproc. Practica medicală atestă egala circulație a termenilor: hemostatic (fr. hémostatique
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
două adevăruri general valabile: capacitățile universale ale elementelor savante greco-latine care fundamentează ,,superstratul cultural latin" (C. Taglianini, 1977) - și evoluția rapidă a domeniului științific, ce transgresează progresul lent al limbilor istorice. Prin împrumutul savant ca și prin derivatele cu prefix neologic, terminologia medicală românească neutralizează într-o mai mare sau mai mică măsură, diferențele interlingvistice, conservând două dintre caracteristicile enunțate de Ray (A. Rey, 1979): originea noțiunii și denumirea acesteia. VI.6. Prefixe neologice în terminologia medicală A. Smith, un celebru
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
savant ca și prin derivatele cu prefix neologic, terminologia medicală românească neutralizează într-o mai mare sau mai mică măsură, diferențele interlingvistice, conservând două dintre caracteristicile enunțate de Ray (A. Rey, 1979): originea noțiunii și denumirea acesteia. VI.6. Prefixe neologice în terminologia medicală A. Smith, un celebru cunoscător și vorbitor al limbii latine, recomanda utilizarea mecanismelor de formare/ a cuvintelor familiare, a împrumuturilor caracterizate prin transparență (cu referire la limbajul economic).Mecanismele de derivare se înscriu în matricile lexicale general
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ro. contagios (cf. fr. contagieux); ro. curativ (cf. fr. curatif); ro. epidemie (cf. fr. epidémie); ro. organ (cf. fr. organe). Matrici lexico-semantice. Vocabularul limbii române se caracterizează printr-o "sporire marcată a derivatelor cu prefixe [...] cele mai productive (fiind) cele neologice, cu etimologie multiplă" (I. Coteanu, 2007: 47), fundamentale în limbajul medical. Prefixarea dezvoltă două direcții: alături de (1) prefixele cu circulație generală există (2) prefixe neologice, de circulație internațională. Diferențele denominative pentru actualizarea elementelor conceptuale sunt puternic estompate / anulate de la un
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
se caracterizează printr-o "sporire marcată a derivatelor cu prefixe [...] cele mai productive (fiind) cele neologice, cu etimologie multiplă" (I. Coteanu, 2007: 47), fundamentale în limbajul medical. Prefixarea dezvoltă două direcții: alături de (1) prefixele cu circulație generală există (2) prefixe neologice, de circulație internațională. Diferențele denominative pentru actualizarea elementelor conceptuale sunt puternic estompate / anulate de la un idiom la altul, sub influența acestei clase de prefixe, care depășesc foarte rar sfera domeniului științific. Prefixul negativ ne - de origine slavă (I. Coteanu, 2007
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sfera domeniului științific. Prefixul negativ ne - de origine slavă (I. Coteanu, 2007: 52) are o mare productivitate în toate registrele limbii. În limbajul medical: neagă valoarea semantică, denominativă a termenului-bază (nedezvoltat); conferă o valoare privativă derivatelor (necurabil). Ne - corespunde prefixului neologic in - cu variantele im - (înaintea labialelor) și i - (înaintea consoanelor l, m, r): necurabil-incurabil, imatur etc. Prefixele "delocutive" (I. Coteanu, 2007) sunt foarte puțin productive în actualizarea unităților cognitive, datorită calității lor semantice de a se situa foarte aproape de prepoziții
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
poate aduce o nuanță în plus (regurgitare), poate restabili o stare de lucruri dată (reinfectare). Expansiunea acestei clase de prefixe este limitată la nivelul terminologiei științifice, în comparație cu celelalte registre ale limbii. Cele mai frecvente unități conceptuale sunt actualizate cu ajutorul prefixelor neologice de circulație internațională. Majoritatea termenilor formați cu aceste prefixe sunt împrumuturi savante sau calcuri după model străin (francez/ englez) și în mică măsură, formații cu termen-bază românesc. Cercetarea în domeniu actualizează dihotomia etimologică: a (cf. lat. ad-) prefix provenit din
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și în mică măsură, formații cu termen-bază românesc. Cercetarea în domeniu actualizează dihotomia etimologică: a (cf. lat. ad-) prefix provenit din limbile latină, franceză, italiană (adnota, acalmie), care a pătruns și în limba comună (acasă, alene, asfinți), și a- prefix neologic, intrat în limbajele specializate, prin filieră franceză sau engleză. Legăturile de sens dintre prefixul neologic și cuvântul-bază sunt variabile de la un termen medical la altul: prefixul are sens privativ sau negativ, în raport cu baza pozitivă - ro. agenezie (calc după model; en
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cf. lat. ad-) prefix provenit din limbile latină, franceză, italiană (adnota, acalmie), care a pătruns și în limba comună (acasă, alene, asfinți), și a- prefix neologic, intrat în limbajele specializate, prin filieră franceză sau engleză. Legăturile de sens dintre prefixul neologic și cuvântul-bază sunt variabile de la un termen medical la altul: prefixul are sens privativ sau negativ, în raport cu baza pozitivă - ro. agenezie (calc după model; en. aplasia, fr. aplasia) - "stare patologică la care un organ sau țesut este incomplet dezvoltat, căruia
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cf. fr. démonetisation; es. demonetizacion, en. demonetization); denominalizare (cf. fr. denominalisation): depopula (cf. en. depopulate); deposeda (cf. fr. déposséder); descentralizare (cf. fr. décentralisation; es. descentralizacion; en. decentralization), devalorizare (cf. fr. devalorisation; es. devaluacion), dezavantaj (cf. fr. désavantage; en. disadvantage). Prefixul neologic dia - este deopotrivă productiv în limbajul medical și în limbajul economic(cf. fr. diagramme; es. diagrama; en. diagram). Derivatele cu supra- (lat. super) și sur-sunt variabile în funcție de tiparul lexico-semantic: (1) unități terminologice excerptate din vocabularul general și adaptate limbajului științific
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vulpes vulpes > it. volpe volpi, rom. vulpe vulpi. Desinența -i a trecut în română și la unele feminine care au singularul în -ă (poartă porți) manifestîndu-se chiar o tendință spre preferarea pluralului în -i, așa cum atestă evoluția încadrării unor împrumuturi neologice: stradă strade/străzi, școală școale/școli. O desinență de plural specifică limbii române este -uri, folosită la început numai pentru neutre (cu formele vechi -ură, -ure), care continuă lat. -ora: lat. tempus tempora > rom. timp timpuri. De la neutre, această desinență
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la care se adaugă -heit [xait] (die Krankheit), -keit [kait] (die Geschwindigkeit "iuțeală"), -schaft [∫aft] (die Botschaft "ambasadă"), -ung (acesta specific abstractelor verbale, de tipul celor românești în -re; die Bearbeitung "prelucrare) etc. Sînt feminine, de asemenea, substantivele cu sufixele neologice: -anz, -inz, -iz,-tät, -ik, -tion, -ie, -üre, -ade, -ose, -age, -äne, -ette (die Bilanz, die Frequenz, die Notiz, die Fakultät, die Fabrik, die Nation etc.). În cazul sufixelor neologice, atît la masculin, cît și la feminin, limba germană urmează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Bearbeitung "prelucrare) etc. Sînt feminine, de asemenea, substantivele cu sufixele neologice: -anz, -inz, -iz,-tät, -ik, -tion, -ie, -üre, -ade, -ose, -age, -äne, -ette (die Bilanz, die Frequenz, die Notiz, die Fakultät, die Fabrik, die Nation etc.). În cazul sufixelor neologice, atît la masculin, cît și la feminin, limba germană urmează în general distincțiile de gen din limbile romanice occidentale, îndeosebi pe cele din franceză. De aceea, de exemplu, substantivele cu -tion sînt feminine, ca în franceză, în vreme ce în alte limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ət vrauüe] "femeiușca" de vrouw. De gen neutru sînt, în limba germană, și substantivele colective, îndeosebi dacă sînt forma-te cu prefixul ge-: das Gebirge "lanț de munți", das Gepäck "bagaj". În sfîrșit, sînt de genul neutru substantive cu sufixe neologice de origine latină precum -tum, -in (accentuat), -(i)um, -ment: das Altertum, das Aspirin, das Stipendium, das Museum, das Dokument. Prin urmare, spre deosebire de celelalte limbi din familie, germana are un număr însemnat de mijloace pentru a marca genul la nivelul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
analitice pentru a forma gradele de comparație. Adjectivele care recurg la asemenea mijloace sînt terminate în daneză în -en, -(e)t, -(i)sk, iar în suedeză în -isk, sînt de proveniență participială în norvegiană și în suedeză ori sînt împrumuturi neologice în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
suferit alterări majore: lat. patria > pg. pátria, lat. patrimonial > pg. patrimonial etc. Foarte multe împrumuturi preluate din latină au pătruns în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, dar și în secolele următoare: directo, increduto, publico etc., unele sufixe neologice fiind asimilate în procesul adaptării la cele vechi, astfel încît, de exemplu, lat. -itatem a devenit pg. -idade (amabilitatem > amabilidade). În condițiile întreruperii legăturilor cu lumea latină timp de mai multe secole, limba română a fost scrisă la început (din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și pentru cele romanice apusene, iar româna s-a raliat tîrziu, spre sfîrșitul secolului al XVIII-lea, la această sursă europeană. Cu toate acestea, într-un timp relativ scurt, pe parcursul secolului al XIX-lea, această limbă a integrat numeroase împrumuturi neologice, dintre care multe din latina literară, iar astăzi poate fi luată în discuție și evaluată împreună cu limbile vestice. În analiza elementelor latine pătrunse ca împrumuturi în limbile romanice și în limbile germanice, se constată multe aspecte comune celor două familii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lipsind în general determinările interne pentru terminații (între care se cuprind și desinențele), nici nu s-a modificat și nici nu s-au produs restructurări în morfologie. Aspectul principal care apropie limbile romanice și cele germanice din perspectiva receptării elementelor neologice din latină privește tipul de elemente împrumutate, în sensul că ele aparțin acelorași domenii cognitive și profesionale și acelorași categorii morfologice. Ca atare, se poate constata că, în mod obișnuit, primele împrumuturi vizează domeniul religios pen-tru ca apoi să se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
norv. nasjon [na΄∫on], religion [religi΄o:n]. Pentru cuvintele de acest tip, se poate constata că, în cazul limbilor romanice, situația este foarte complicată și diversificată, limba română caracterizîndu-se prin faptul că poate avea două forme pentru același împrumut neologic, dintre care una este uzuală, iar alta cu folosire în trecut sau actualizată întîmplător. În unele situații însă, cele două forme și-au repartizat semnificațiile elementului originar (rație, rațiune; porție, porțiune). În cîteva cazuri s-a adăugat și o a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se întîlnesc în română, dar sînt împrumutate din limbile occidentale moderne: democrat (< fr. démocrat, germ. Demokrat), democratic (< fr. démocratique, germ. demokra-tisch), democratism (< fr. démocratisme), democratiza (< fr. démocratiser, germ. demokratisieren) și democrație (< fr. démocratie, gr. demokratía). Un număr însemnat de împrumuturi neologice conțin radicalul etno-, care funcționează și ca element de compunere și își are originea în greacă, dar cuvintele construite cu el au fost preluate din franceză, iar, uneori, și din alte limbi: etnie (< fr. ethnie), etnocentrism (< fr. ethnocentrisme, engl. ethnocentrism
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]