1,162 matches
-
INTRODUCERE Cancerul de veziculă biliară are o incidență relativ scăzută comparativ cu alte tumori neoplazice [1-4]. Prognosticul în cancerul de veziculă biliară rămâne unul extrem de sever, neameliorat în ultimele decenii, cu toate progresele înregistrate în tratamentul oncologic, supraviețuirea la 5 ani fiind raportată între 5 și 10% [4,5]. Acest lucru este explicabil prin lipsa
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92179_a_92674]
-
cu fixatori pe bază de alcool etilic (alcool 95%). Pentru colorația Giemsa fixarea se face după ce frotiul a fost uscat la aer, iar pentru colorația Papanicolau fixarea se face pe frotiu umed, înainte ca acesta să se usuce. IDENTIFICAREA CELULELOR NEOPLAZICE CITOLOGIE Preparatele citologice din lichidul peritoneal, bazate pe o citologie de tip exfoliativ, pot fi constituite dintr-o varietate de tipuri celulare: celule mezoteliale benigne, diferite tipuri de celule inflamatorii, hematii, celule epiteliale benigne (endosalpingioză, endometrioză) și celule maligne cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
INTRODUCERE Cancerul pancreatic este o tumoră deosebit de agresivă, reprezentând a 4-a cauză de deces prin boli neoplazice. Supraviețuirea la 5 ani nu depășește 4% [1]. În circa 75% din cazuri se localizează la nivel cefalic, 15-20% la nivelul corpului pancreasului, localizarea la nivelul cozii fiind cea mai rară. În funcție de celulele de origine, majoritatea cancerelor pancreatice au origine
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
pot apare spontan, în asociere cu faringite, epiglotite, pneumonii, bronșite și pericardite. Acestea au tendința de autolimitare și vindecare. Formele secundare de mediastinită reprezintă marea majoritate. Cel mai frecvent, (90%) este implicată perforația esofagului: spontană (Sindrom Boerhaave), traumatică (corpi străini), neoplazică, postoperatorie (dezunire anastomoză) sau iatrogenă [2]. Dar nu orice perforație esofagiană poate produce și mediastinită. Astfel, dacă perforația este punctiformă sau dacă asociază un proces inflamator intens și de durată (corp străin) nu apare afectarea mediastinală. Ruperea mucoasei esofagiene determină
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pătrund inițial în spațiul submandibular și ulterior în cel parafaringeal de unde comunică cu majoritatea spațiilor perifasciale cervicale [13]. Abcesele parafaringiene ajung în compartimentul visceral prin spațiul retrovisceral. Diabetul face ca infecția să prezinte invazi-vitate crescută către spațiul mediastinal [18]. Stările neoplazice, radionecroza, corticoterapia de lungă durată și malnutriția sunt factori favorizanți pentru dezvoltarea mediastinitei necrozante [3]. Manifestări clinice Boala apare, la un pacient ce prezintă semne de infecție dentară, infecție amigdaliană sau infecție cervicală. Diagnosticul precoce este dificil datorită simptomelor vagi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
de: fungi, mycobacterii și specii din grupul actinomyces. Această formă de mediastinită apare destul de rar la persoanele cu status imunitar normal. În prezent odată cu apariția condițiilor de imunosupresie (SIDA, tratamentul imunosupresor la transplantați, depresia imunitară indusă de polichimioterapia administrată la neoplazici) această afecțiune devine destul de frecvent întâlnită. La persoanele neimunosupresate apar:infecția cu histoplasma;infecția primară progresivă cu Mycobacterium tuberculosis;infecția cu Actinomyces (rară);infecția cu Nocardia asteroides (foarte rară). La persoanele imunosupresate apar:infecția cu Mycobacterium avium - complex;infecția cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
rezerva unui tratament susținut cu Zantac, Losec, perioperator pentru a evita riscul unei hemoragii digestive. Etilismul cronic, ca și consumul de droguri sunt considerați factori de risc importanți în perspectiva unei intervenții chirurgicale. Coexistența infecției HIV sau a unui proces neoplazic contraindică operația. TUBERCULOZA CHIRURGICALĂ Forme anatomoclinice și radiologice În afara parametrilor clinici și paraclinici clasici (febra, tusea, hemoptizia, curba ponderală, VSH-ul, baciloscopia) în evoluția unei tuberculoze pulmonare, este obligatoriu să urmărim periodic aspectul radio-tomografic și în ultima vreme computer-tomografic al
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
pacientul refuzând intervenția chirurgicală, pentru a-l convinge, se recurge la puncție biopsie cu ac fin atraumatic tip Franseen care recoltează un fragment tumoral de adenocarcinom. Cele mai frecvente complicații ale acestei metode sunt pneumotoraxul, hemoragia, embolia gazoasă și diseminarea neoplazică pe traiectul acului de puncție. Incidența pneumotoraxului este de 15-30%, dar numai jumătate dintre acești pacienți necesită drenaj prin pleurotomie minimă. Factorii care determină apariția acestuia sunt: emfizemul pulmonar, nodulii de mici dimensiuni situați la distanță de peretele toracic precum și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
cert de benignitate procedeul este oprit. În situația în care aspectul este incert sau malign se recomandă rezecția în totalitate a nodului cu plasarea lui într-un sac de plastic înainte de extragerea din cavitatea pleurală pentru a evita diseminarea celulelor neoplazice. La cazurile cert neoplazice, în funcție de satusul biologic general al pacientului cât și a probelor respiratorii se poate recurge la lobectomie prin CTVA sau pe cale clasică. Criticile aduse abordului prin CTVA a nodulului solitar demonstrat a fi o metastază după rezecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
este oprit. În situația în care aspectul este incert sau malign se recomandă rezecția în totalitate a nodului cu plasarea lui într-un sac de plastic înainte de extragerea din cavitatea pleurală pentru a evita diseminarea celulelor neoplazice. La cazurile cert neoplazice, în funcție de satusul biologic general al pacientului cât și a probelor respiratorii se poate recurge la lobectomie prin CTVA sau pe cale clasică. Criticile aduse abordului prin CTVA a nodulului solitar demonstrat a fi o metastază după rezecția acestuia, se referă la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
minore, traumatisme minore sau afecțiuni medicale ușoare-medii la pacienții cu anamneză semnificativă de TVP sau embolie pulmonară. 3. grupa cu risc crescut a. fracturi sau intervenții chirurgicale ale pelvisului, șoldului, membrelor inferioare b. intervenții chirurgicale pelviene sau abdominale la pacienți neoplazici. c. intervenții chirurgicale majore, traumatisme severe sau afecțiuni medicale severe la pacienții cu antecedente de TVP sau tromboembolism pulmonar. d. intervenții chirurgicale la hemiplegici, paraplegici etc. e. amputația unui membru inferior. Utilizând această clasificare se constată că incidența TVP variază
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
considera rezecția chirurgicală la pacienții tineri, care ar trebui supravegheați timp îndelungat. NEOPLASMELE CHISTICE MUCINOASE Sunt neoplasme compuse din celule epiteliale producătoare de mucina asociate cu o stroma de tip ovarian, având aspect de macrochist cu șepte în interior. Celulele neoplazice epiteliale formează unul sau mai multe chiște umplute cu un fluid mucoid; aceste chiște nu comunica de obicei cu ductul principal pancreatic. EPIDEMIOLOGIE Neoplasmele chistice mucinoase sunt relativ rar întâlnite: 5,7% din toate tumorile pancreatice primare. În câteva studii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
cu celule cuboidale permit diagnosticul diferențial al majorității chist adenoamelor seroase de cele mucinoase. Atât tumorile solide-pseudopapilare cât și chistadenoamele mucinoase apar mai frecvent la femei, dar tumorile solide-pseudopapilare nu sunt chiște; ele conțin arii de necroza, hemoragie și celule neoplazice eliminate. Diagnosticul definitiv este microscopic. PROGNOSTIC Riscul de malignizare este de 11-17,5% [60,61] cu supraviețuire la 5 ani de 100% pentru formele fără malignitate și 57% pentru cele cu cancer invaziv [79]. TRATAMENT Se indică întotdeauna rezecția chirurgicală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
adenocarcinomului. A fost studiată și legătura dintre fibrozele pulmonare și carcinomul bronhioloalveolar. Încă nu se știe dacă există totuși o corelație directă între acestea. Carcinogeneza Mecanismul carcinogenezei Este un proces complicat, cu numeroase etape. Farber (1984) [13] consideră că transformarea neoplazică parcurge trei etape majore: procesul de inițiere (interacțiunea carcinogen - celulă); procesul de promovare (proliferarea celulelor inițiate); procesul de progresiune tumorală. Totuși fenomenele și alterările care se produc în fiecare etapă la nivel celular nu sunt precis determinate. Originea celulelor tumorale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
se colorează supraviețuirea este crescută. În SCLC dezvoltarea anticorpilor anti p53 este corelată cu o supraviețuire crescută. Modificări genetice moștenite Pe lângă modificările genetice induse de carcinogene, cercetătorii au evidențiat modificări genetice moștenite. Se știe că rudele de gradul I al neoplazicilor pulmonari au risc crescut de dezvoltare a CBP. Se pare că anumite persoane moștenesc diferențe în abilitatea de metabolizare a carcinogenilor din fumul de tutun. Gena particulară implicată nu a fost dovedită, dar ar fi asociată cu producția de enzime
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
procentajul de celule aflat în faza S a ciclului replicării celulare. După cum este cunoscut, populația celulară parcurge următoarele stadii: G0 celule dormante, G1 celule în pregătire de replicare, S faza de sinteză, G2 celule replicate, M faza mitotică. Populația celulară neoplazică poate fi descrisă în termeni legați de ploidia celulară sau ca Index ADN (DI). Se speră că aceste studii aprofundate vor permite evidențierea unor factori independenți de prognostic în CBP. Cele mai multe tumori NSCLC sunt aneuploide. După unii autori, această aneuploidie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
3/4 din istoria ei naturală. Totuși, imaginea radiologică toracică apare modificată cu aproximativ 6-7 luni înainte de apariția primelor manifestări clinice de boală [52, 53]. Modificările radiologice sunt determinate de tumora propriu-zisă, de modificările pulmonare secundare (atelectazie, infecție), de extensia neoplazică la celelalte structuri intratoracice. Imaginile variază în funcție de localizare, tipul celular, timpul de la apariția procesului tumoral. În evaluarea radiologică a unui pacient cu CBP, esențială este descoperirea semnelor radiologice precoce, care să permită un diagnostic în primele stadii și o atitudine
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
4]. Contraindicații absolute ale tratamentului chirurgical cu intenție curativă cuprind:invazia tumorală în axele vasculare arteriale din vecinătate (artera mezenterică superioară, hepatică sau trunchiul celiac);invazia confluentului venos mezenterico-portal pe o distanță mai mare de 1,5 cm;prezența invaziei neoplazice în afara ganglionilor loco-regionali (invazie în ganglionii de la originea arterei mezenterice superioare, inter aorto-cavi sau ai trunchiului celiac);prezența carcinomatozei peritoneale;prezența metastazelor hepatice. În ceea ce privește invazia tumorală în structurile vasculare venoase din vecinătate (vena mezenterică superioară și vena portă) controversele persistă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
raportată cu o frecvență de aproximativ 15% în NMC cu displazie de grad redus și intermediar [35]. Studiul profilului expresiei genice în NMC a arătat că un număr mare de gene au un nivel crescut al expresiei la nivelul epiteliului neoplazic S100P, Prostate stem cell antigen, Jagged 1, HES1, STK6/STK15, Cathepsin E și Pepsinogen C și în stroma tumorală ovarian-like Steroidogenic Acute Regulatory și Estrogen Receptor 1, ultimele fiind implicate în metabolismul estrogenilor și în steroidogeneză [36, 37]. Date recente
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
sau CT. ERCP permite efectuarea citologiei prin periaj aspirativ (citologie după brasaj), biopsiei aspirative cu ac fin și biopsiei intraductale transpapilare. Examenul citologic sau biopsia ghidată prin ecografie transabdominală sau CT sunt contraindicate în tumorile parțial rezecabile, datorită posibilității însămânățării neoplazice. Biopsia aspirativă cu ac fin efectuată transduodenal în timpul ecoendoscopiei nu prezintă riscul însămânțării, deoarece duodenul se îndepărtează odată cu tumora pancreatică. Sensibilitatea metodei are limite, un rezultat negativ neexcluzând cu certitudine malignitatea. Biopsia intraductală transpapilară din timpul ERCP are o bună
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
exudate (tabelul 5.2) [20], remarcând în același timp diferența esențială dintre acestea: transudatele reflectă în general o afecțiune sistemică, în timp ce exudatele semnifică de obicei existența unei patologii locale (pleuro-pulmonare). După Moghissi [24] există două tipuri de pleurezii asociate bolilor neoplazice: tipul I (pleurezii maligne adevărate) și tipul II (pleurezii paramaligne). Tipul I de pleurezie malignă apare ca urmare a invaziei neoplazice a pleurei de către o tumoră primară sau secundară, diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
exudatele semnifică de obicei existența unei patologii locale (pleuro-pulmonare). După Moghissi [24] există două tipuri de pleurezii asociate bolilor neoplazice: tipul I (pleurezii maligne adevărate) și tipul II (pleurezii paramaligne). Tipul I de pleurezie malignă apare ca urmare a invaziei neoplazice a pleurei de către o tumoră primară sau secundară, diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în lichidul pleural sau în materialul de biopsie pleurală. Tipul II de pleurezie malignă (paramalignă) poate apare la bolnavi cu cancere confirmate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
de către o tumoră primară sau secundară, diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în lichidul pleural sau în materialul de biopsie pleurală. Tipul II de pleurezie malignă (paramalignă) poate apare la bolnavi cu cancere confirmate fără ca boala neoplazică să afecteze pleura (absența celulelor neoplazice atât în lichidul pleural cât și în fragmentele de biopsie pleurală). Pleureziile maligne pot reprezenta între 27 și 61% din totalul pleureziilor [24]. Acest interval procentual larg poate fi explicat prin influența factorilor geografici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în lichidul pleural sau în materialul de biopsie pleurală. Tipul II de pleurezie malignă (paramalignă) poate apare la bolnavi cu cancere confirmate fără ca boala neoplazică să afecteze pleura (absența celulelor neoplazice atât în lichidul pleural cât și în fragmentele de biopsie pleurală). Pleureziile maligne pot reprezenta între 27 și 61% din totalul pleureziilor [24]. Acest interval procentual larg poate fi explicat prin influența factorilor geografici și economici, prin tipul de populație
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
permeabilității capilarelor pleurale ca răspuns inflamator generat de invazia tumorală pleurală, duce la extravazarea de lichid pleural bogat în proteine (exudat). Acest fluid se poate acumula în cantități mari ca urmare a blocării drenajului limfatic al spațiului pleural de către procesul neoplazic. Blocajul limfatic se poate realiza la orice nivel, de la stoma pleurei parietale până la ganglionii limfatici mediastinali și mamari interni. Există studii [4, 23], care demonstrează că afectarea drenajului limfatic pleural este probabil cel mai important mecanism responsabil pentru acumularea unor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]