342 matches
-
a persecuției, orice valoare este călcată în picioare și orice certitudine este demolată (spațiul etnic mioritic "La noi pe boltă trec ciopoare/ Cu câini bătrâni și miei nostalgici/ Și-alunecă-n-pășunea-albastră/ Pe urma lor trei ciobănei.", religia " Sau se înalță-o mănăstire/ Nepământeană, ca în somn,/ Surpată-n haos fără milă/ De răsuflarea unui vânt/ Și iarăși răzvrătită-n ceruri", mitul " Până când aripi de șindrilă/ Căzând înspre înalt cu spaimă", cultura, reprezentată de cuvânt: "Suie cu lacrimi un cuvânt."), nu mai rămâne decât
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca niște farfurii întinse, în supa cărora plutesc pîlpîitoare o mie și una de simțuri, iar printre ele simțul stelar. nu durează însă mult pînă cînd, sub tirania surîsului părintesc, farfuria începe să-și adune aripile deasupra și peste simțurile nepămîntene se așterne umbra. pentru că nu dezvoltăm pentru ele organe le pierdem și primul care se stinge e simțul stelar, cel mai fragil dintre toate. da, farfuria s-a închis acum ca un chiup dintre cele ce-n vechime se aflau
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
captura nicăieri". Chiar și scurta victorie este iluzorie, precum formele fantomatice care dansează: "O dată am prins mâna și mâna s-a topit în strânsoare, fără nici o smucitură, ca ochii să-mi râdă în față, cu orbitoarea lor lumină, rece și nepământeană". Timpul se pulverizează în particule irelevante și imposibil de cuantificat rațional: "Poate a durat numai cinci minute, bezmeticul joc; poate un ceas". Spațiul camerei devine prea strâmt pentru accelerațiile spectrale: "arătarea albă s-a strecurat în coridor, deșirându-se, și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
misterul universal. Conștiința pe care o întruchipează personajul este una rece, nemiloasă, care nu oferă rezolvare sau alinare umanității, ci constituie mai degrabă un semn al damnării ei: "Preoteasa filozofică a lui Klimt trădează prin ochii săi de o strălucire nepământeană o atitudine diferită: o înțelepciune în același timp sălbatică și glacială, afirmând lumea Voinței"98. Regimul nocturn sugerează deopotrivă lumea către care deschide studiul lui Freud, Interpretarea viselor, o lume fantasmatică în care revin configurate cețos expresii ale angoasei existențiale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
credința vest-europeană (anglo-sa-xonă) în fantome și creaturi malefice supranaturale ca "forme" ale celor care n-au murit. Genul gotic în pe-rioada romantică reprezintă fascinația suscitată de misterele dragostei, vieții și morții și de trecerea de la o formă pământeană la una nepământeană. Potrivit lui Leatherdale, "vampirul din folclorul Europei centrale și estice se va transforma în cele din urmă în vampirul construit de romantismul englez 70". Exemple ilustrative în acest sens sunt "viața-în-moarte" din The Rime of the Ancient Mariner (1797) a lui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
vînt; ierburile lăsau să le scape de pe buze un suspin de îmbătare; florile, copleșite, cu gura întredeschisă, își dădeau ultima suflare; pe cerul aprins de strălucirea de apus a lunii, stăteau nori neclintiți, nori palizi ce răspîndeau o vrajă aproape nepămînteană. Același procedeu e folosit și în Doamna Bovary (partea a doua, IX): (18) (...) și ascunzîndu-și fața, cedă. Seara își așternea umbrele; trecînd pieziș, printre crengi, soarele o orbea. Jur împrejurul ei, ici și colo, pe frunze sau pe jos, tremurau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vreme, criza dezlănțuită părea fără soluții salvatoare. Totul pornea de la lucruri banale, care în situații normale, erau de neluat în seamă. Contradicții, palme, ură, bătăi și scandaluri sinistre. În timpul unui asemenea câmp de luptă, în apartament se auzi un bubuit nepământean. Cei doi s-au oprit din acțiune asurziți de zgomot și orbiți de lumina orbitoare emanată de un glob circular, ce zbura prin cameră, scoțând zgomote asemănătoare cu vocea unei femei care nu aproba atitudinea celor doi, certându-i. Spontan
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
anterioară, și a trăit actuala ta soție. Nu termină de vorbit că am și ajuns la Marsilia-bijuteria Mediteranei. Ne-am oprit în cimitirul orașului. Eram în fața unui luxos monument funerar, care reprezenta un înger cu aripile desfășurate, de o frumusețe nepământeană. Pe uriața lespede de marmură neagră a cavoului scria: CONTELE MARIO BENVENUTI *1825+1921 MAGICIAN ȘI PREOT Născut într-o familie de vechi nobili, catolici fanatici și bigoți, nu a simțit niciodată sărăcia și lipsurile. Propagator al bibliei, prooroc creștin
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pârguite, felii și frunze de țelină, garnisite cu morcovi, conopidă crestată... și pe mine făcut maioneză, râdea bucuros Verde Împărat! În magazinul de prospături te-am găsit ducând gânduri brumate, purtate în noi de milenii, idei neuitate zburdau de fericire nepământeană spărgându-se în spume... scrâșnea afânat Verde Împărat! În magazinul de abțibilduri se vindeau la solduri iubiri veșnic noi aflate la concurență cu însetatele buze flămânde de-atâtea bunătăți dornice de mulțumiri ricoșate în timp; elipsele cu centrele asimetrice, intersectate
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Ai scos...carte după carte, Dar ... nici-un atu ?! PARAȘUTA De ,,iubită"-i...părăsit, De pe-un bloc, etaj o sută, A sărit, dar n-a ..murit; Mai avea o..,,parașută"! E XTRATERESTRU!? --Te-a iubit cu mult nesațiu Un zeu, un...nepământean?! --Da! A zis: ,,Eu vin din...Spațiu' Carpato—danubian"! BRICHETA Ești brichetă....magică, Mă aprinzi ca pe-o...țigare! Spune-mi, fată...darnică: Cum mă arzi și nu mă ..doare? PĂLĂRIA -Pălăria mea de vară, Place-ți?(zise-amicul meu); -Faină-i
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Nimicul nimic! Nu rezonează în tine nici pic, Din nemuritorul foșnet al meu; Artă! Artă fac eu! N-ai auzit tu de Orpheu!? Când muzele-n frunze s-adună, Și vântul a cântec adie, Crengi îmi dansează, frunzele-mi sună Nepământeana mea simfonie! Am compus...nouă sute, o mie! Dar nimic nu mai e ca atunci, Când meditau poeții prin lunci! Cum odată la noi s-a oprit, Un comfrate mai vechi, pricăjit, Care după ce am cântat, s-a gândit Și crezându
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
de a i fi noră, bătând potecile spre mănăstire și ticluind rugi fierbinți tuturor sfinților, dar mergând, ferindu-se de moș Vasile, și la ghicitoarea Safta, de la marginea pădurii, pentru a pune și ea în cale toate farmecele și nălucirile nepământene. Toate erau bune și frumoase dacă sătenii nu ar fi suferit din pricina căldurii. Primăvara și toamna căldura era suportată de vrednicii gospodari și odraslele lor, dar vara, când soarele dogoritor pogora asupra suflării sălașului, amestecându-se cu praful, purtat de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
să vă scap! îi încredință dihania, în timp ce înghițea și cel din urmă oscior al iepurelui prăjit. Așa cum apăruse, Sfarmă Piatră dispăru, ca înghițit de tânguirea molatică a nopții. Tustrei călătorii își făcură cruce și se culcară, gândindu-se la făptura nepământeană și la ce-i mai poate aștepta până la Peștera Uitării. După trei ceasuri, o porniră la drum și, nu peste multă cale, pătrunseră într-o poiană mare, umbrită de fagi scorburoși. Bătrânul luă plosca, bău o înghițitură de apă și
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
-o! îndemnă Sfarmă Piatră. Se căzniră, se suciră, și, după oarecare vreme, reușiră să urnească piatra doar trei pași. Moșul intră prin nișa îngustă, dar cei doi frați, vânjoși, rămaseră la gura peșterii. Sfarmă Piatră se duse la treburile lui nepământene, bucuros că a putut întoarce ajutorul. Moșneagul făcu doi pași, dar apoi întunericul peșterii îl înghiți cu totul. Degeaba încercă să aprindă amnarul, scăpărările îl duceau la marginea unor hăuri sau, mai rău, proiectau duhuri rele pe pereții întunecați și
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
apucat să vadă niciodată lumina zilei, dar eu am fost iertat, murmură omul. Cine era mama ta și cum de ai fost îndurat pe acest pământ? Mama mea era vrăjitoarea pădurii, iar eu am fost salvat și dăruit cu puteri nepământene, răspunse bătânul. Și pentru ce bați cărările pădurii și trezești duhurile dimineții? Nu trebuia să nesocotești legile vechi, care interzic tulburarea codrului întunecat! Am îndrăznit să vin a cere să uiți de porunca veche. Pot să fac multe lucruri: să
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ce susură, susultă, șoptesc, se zbenguie, se joacă, se alintă libere numai În act. Plăcerea mea maximă este să asist la plăcerea ei, să simt resortul intim ce o face să se zguduie corporal ca și cum ar fi cuprinsă de ceva nepământean și În această ipostază devin mai puternic, Îmi descopăr o forță, o energie de stăpân absolut. Sunt Dumnezeu În negativ. (acum) Am nevoie de un prieten la care doar să mă uit și să mă liniștesc; să nu vorbim decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Așa voi face. Porniră apoi spre ieșirea din parc. În ciuda câtorva nori, vremea se anunța încă frumoasă pentru acea zi. Zgomotul steagului în bătaia vântului se auzi din nou, iar Arlecchino continuă să îi fixeze pe trecători cu ochii săi nepământeni. Cum se simte onorata mea audiență? Relaxată? Foarte bine, pentru că e timpul pentru al doilea număr din această seară. Probabil nu sunteți familiarizați cu numele de P. T. Selbit, însă dacă ați fost vreodată la un spectacol de magie sau dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
putea uita tot ce ai învățat despre viață, despre natura umană, chiar despre legile fizicii. Inima îți bate acum nu în propriul ritm, ci în acela al gongului, iar sufletul nu îți mai aparține; a fost prins de această paradă nepământeană, care își croiește clar drumul în lumea iluziilor. Capitolul XLV Ajungem acum la finele spectacolului nostru, onorată audiență. E timpul să oferim cea mai renumită, dar și controversată, iluzie a noastră. O variațiune pe tema Oglindei în Flăcări. În spectacolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
La care fug cu toții. E clipa cînd inutilitatea dispare. Unica stare muzicală ce-ți face sufletul să rezoneze cu lumea, să-i simți Nordul și, pătruns de forță, să i te aliniezi.” V. tînăr caut să-mi limpezesc gîndurile. Țipătul nepămîntean și continuu nu trebuie să mă tulbure. Deșertul are scînteieri cînd, pentru fracțiuni de secundă se îmbracă în vegetație și devine junglă. Apoi totul dispare lăsînd în jur nisipul strălucitor „-Scopul e distorsiunea”-îi răspund Doctorului care mă privește mirat
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
repede, cu mișcări de bras din ce în ce mai ample, pentru a-l ajunge pe Edo, căruia de-abia îi mai deslușesc părul negru și, atunci când își întoarce capul înspre mine, îl zăresc, mirată, zâmbind. Are un zâmbet plin de fericire, o fericire nepământeană. — Uită-te în jos! îmi spune. Și glasul lui pare să umple tot spațiul. Abia atunci mă uit în jos și-mi dau seama că nu mai sunt în apă. Sunt în aer. înot prin aer cu mișcări ample de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cu o Îndepărtare a modelelor străine, ca reacție față de o anumită hegemonie; 3) o asimilare sau o integrare crescândă a elementelor creștine: Biblia, cartea sfântă, devine ultima soluție salvatoare pentru penticostalii din rândurile populației Zulu, care speră Într-o izbăvire nepământeană și În dreptate În lumea de dincolo. Bisericile autohtone devin, În aceste cazuri, portdrapelele unui creștinism considerat mai autentic decât cel adus de misionari; 4) o reinterpretare a unor elemente creștine dintr-o perspectivă păgână, pentru că există teme comune În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pink Floyd, Radiohead, Nick Drake, Slayer (la începuturi), piesele clasice de la Metallica și King’s X, Portishead, multe... Albumul/piesa favorită: „Greu de spus... Albumul/piesa preferată de la Anathema: „Albumul preferat de la Anathema e mereu următorul“. Îl inspiră: „Orice sună nepământean, de la John Lennon la Beethoven, de la Yorke la Nick Drake, până la urmă - orice e superb“. Alte interese: „Povestirile lui Tolkien, marile filme și marii actori, cărțile bune, filosofia, religia, istoria, știința și magia, fotbalul, peisajele frumoase și serile de vară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
ce susură, susultă, șoptesc, se zbenguie, se joacă, se alintă, libere numai în act. Plăcerea mea maximă este să asist la plăcerea ei, să simt resortul intim ce o face să se zguduie convulsiv ca și cum ar fi prinsă de ceva nepământean și în această ipostază devin mai puternic, îmi descopăr o forță, o energie de stăpân absolut. Sunt Dumnezeu în negativ“. De ce totuși jurnale? Creatorul de jurnal scrie tocmai pentru a regăsi vorbirea esențială, limbajul Sinelui, caută un feedback din partea conștiinței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
mărturie a ceea ce se întâmplă la Giurgeni, un sat modest, la capătul căruia se află o mănăstire și mai modestă decât el, stă puhoiul de lume care înfruntă frigul și ploaia câteva ore bune și pleacă toți cu o fericire nepământeană în suflete în zori de zi, binecuvântați spre casele lor. Nu numai vasluienii, ci oameni din întreaga țară și români plecați în străinătate trăiesc miracolul de iubire și credință de la Giurgeni. De aceea haideți să pășiți cu mine, deocamdată spre
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
ceții/ Pe rând descoperind din volburi// Case și refugii de lumină 832. Metafizic vorbind suntem la încrucișarea cosmică a drumurilor, acolo unde totul se poate întâmpla și unde metafora stă să cuprindă raza de lumină. În peregrinarea sa prin lumea nepământeană și uitându-se la Vergiliu ce nu avea umbră, Dante se teme să nu își piardă și el umbra, adică sufletul: Simțeam în spate mândrul soare-arzând,/ dar înainte-mi se frângea știrbit,/ curmându-și raza-n trupul meu¸și când
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]