465 matches
-
de la copilul Cristian Mustață care avea atunci 4 (patru) ani.] A. Plăceri minore, catastrofe, glume Își mai amintea de curtea unei case la țară, o curte uriașî, un maidan aproape. Vara, bălăriile o podideau și o transformau Întro pădure de nepătruns (totul redus la scară, firește, dar și el era mic pe atunci), traversată de câteva drumuri bătătorite, poteci de lățimea a două tălpi desculțe puse una lângă cealaltă. Dacă În curtea aia creștea și vreo plantă cultivată de mâna omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o pistrea de săgeată, pentru a da semnalul de atac la momentul potrivit: un cântat de cucuvea... În câteva clipe, s-a așternut liniște. A început așteptarea înfrigurată dinaintea întâlnirii cu convoiul... Nu după multă vreme, în liniștea codrului de nepătruns a început să se audă galop de cai. La început, ca prin vis. Apoi, din ce în ce mai tare. Erau cei din „avangardă”. Au ajuns în dreptul lor și au trecut ca vântul. Nici n-au reușit să-i numere. Or fi fost patru-cinci
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cerșetor și Își apăsă inima. Bătăile ei răspundeau altei bătăi de inimă, care tocmai reîncepuse să bată. Nu știa ce să creadă. Ajunsese ceva din energia pe care o trimisese pe undele nevăzute, așa cum Îl Învățaseră maeștrii jonin din munții nepătrunși ai Japoniei? Ajunsese gândul lui Încărcat de magie a vindecării, așa cum Îl Învățase Yamabushi? Se Întâmplase altceva, acolo, În depărtările Apusului, o mică minune care readusese viața, dar nu Înlăturaseră suferința? Căci suferință avea să fie, multă și mereu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
spre sud-vest, În adâncurile Balcanilor. Căutările aveau să fie realizate spre mare, spre Adrianopole și poate pe direcția Istanbul. Dar În nici un caz la fosta frontieră dintre regatul bulgarilor și ținuturile sârbești și de acolo spre sud, În hățișul de nepătruns al pădurilor Bosniei. Era un drum lung, de mai bine de o săptămână, iar Ali nu știa dacă prizonierul putea fi ținut În viață un răgaz atât de lung. În plus, era nevoit să accepta prezența lui Ogodai, omul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
7. al cărei slujitor am fost făcut eu după darul harului lui Dumnezeu dat mie prin lucrarea puterii Lui. 8. Da, mie, care sunt cel mai neînsemnat dintre toți sfinții, mi-a fost dat harul acesta să vestesc Neamurilor bogățiile nepătrunse ale lui Hristos, 9. și să pun în lumină înaintea tuturor care este isprăvnicia acestei taine ascunse din veacuri în Dumnezeu care a făcut toate lucrurile, 10. pentru ca domniile și stăpînirile din locurile cerești să cunoască azi, prin Biserică, înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
Robite-n oftat. Și gândul, și ploaia în marea-mpăcare Adastă venirea Cu nou început Și suflul, și mâna, Și buze-mpreună Visează unirea Cristal și tăcut. Dar Straniul mă simte Și-mi prinde făptura Cu degete gheare în pori nepătrunși, Sculptură să facă Pe soclu de piatră Și picuri de tine Să-mi pară de pluș. Prea mult arid Dă-mi, Doamne, Calmul pietrei Și pacea prelinsă Din stâncă De gheara de vultur Mă-ngheară Și vântul de toamnă Mă-mbrâncă. Asmute
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de trist, A zugrăvit un chin sălbatic Penelul meșter de artist. Ea‐ și frânge mâinile și geme, În gândul ei a‐ ncremenit: Nu dumnezeul, care‐nvie, Copilul ei, care‐a murit. O văd și mă întreb, pe gânduri, De rostul nepătrunsei firi: De ce și chinul unei mame E‐ n prețul unei mântuiri? O văd și simt în suflet patimi Din traiul nostru măsurat, Toți răstigniții mici ai sorții Pe rând, în minte, mi s‐abat... și stau pierdut... În jur de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
a torturat după aceea, de câte ori mi se părea că Maitreyi se depărtează de mine, că poate mă compară cu celălalt, că trăiește într-un timp în care eu nu apărusem încă în viața ei și care mă chinuia îndeajuns cu nepătrunsul lui. Dar ea înțelese, probabil, altfel gestul meu: ca un refuz, o indiferență față de sacrificiul ei, de nuditatea ei. ― Nu vrei să iei șuvița aceasta? mă întrebă ea încă o dată, nevenindu-i să creadă. ― Ce vrei să fac cu ea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
gândit serios cât de puternică și de nepieritoare este această Indie, care rabdă și înghite totul fără să-i pese de năvălitori și de stăpâni. Alergam într-o mașină a secolului al XX-lea și alături de mine aveam un suflet nepătruns și neînțeles, tot atât de himeric și de sfânt ca și al celeilalte Maitreyi, sihastra din Upanishade. I-am atins brațul ca să mă deștept. Fata aceasta mă iubește pe mine? La Belur-Math, în askram-ul lui Swami Vivekanahda, veneam de cele mai multe ori, mai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ascultării și urmării sale, nu atât dăruirea divină cât imedialitatea survenirii unui nou moment de ruptură, de sfâșiere metafizică în care omul cade sub condiția pasului temporal spre moarte iar transcendența se reabsoarbe din revelație și dăruire în taina ascendențelor nepătrunse. În acest sens, sculptura în basorelief induce senzația unei retopiri ce stă să survină, unei reasimilări aplatizante spre solul uniform și anonim din care s-a înălțat întru contur și formațiune solicitantă de loc în spațiu. Privind spre această sculptură
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de sus din ceruri se bucură de vederea tuturor locurilor de pelerinaj la care a visat aici pe pământ. Si mă gândesc că eu am privilegiul acesta, și nu cred că îl merit așa cum l-a meritat ea, dar nepătrunse sunt căile Domnului, iar mie nu-mi rămâne decât să fiu adânc recunoscător. După opt km ajung într-un sătuc, Bouisset, dar cum astăzi este sărbătoare, nu observ nicio mișcare. Peste puțin timp le ajung din urmă pe doamnele cu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
poveste fantastică de Ewers. Ea întinse mâinile și mă chemă cu ele. Apoi mă strânse în neștire, mă lipi de ea, mă sărută de zeci de ori într-o singură sărutare. .. .Când răscolesc clipele acestea care au ceva din adâncul nepătruns al firii, mă cutremur întotdeauna de voluptate și spaimă. VII Toată ziua următoare am fost într-o stare sufletească deosebită. Nutream convingerea certă că trăisem un eveniment hotărî-tor, de care trebuia să atârne soarta mea. (Și câtă dreptate aveam!) Mă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
rebele decât cele din alte dăți. Să-ți mai spun iarăși că îmi ești drag și în ce măsură umpli golul acestei vieți neînțelese și cum aduci tu pace în sufletul meu, care poate nu-i decât un abis dintre cele mai nepătrunse și în care icoana ta fermecătoare s-a gravat pe veci! Pentru un om care are ambiția cavalerismului încetarea unei corespondențe trebuie să fie foarte semnificativă; eu nu voi face nici un demers ca să-mi capăt scrisorile, lucrul trebuie să vie
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pentru a vedea ce era de făcut în privința casei. Avea să fie proces. 36 fie! îl va purta toată viața pentru ca să rămână ea stăpână. Ar fi dorit ca Rim să provoace ceartă și să plece de pe acuma. Dar Rim tăcea nepătruns. Baba adusese vești noi. Trecuse într-o zi din întîmplare pe Minervei și văzuse sus, la o fereastră, un obraz cunoscut. Femeia 259 se trăsese repede de la geam și lăsase perdeaua, dar putea jura că era Sia. Rim se ducea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
creadă că situația se prezintă astfel, au mutat-o într-alt spital, fără să le spună nimic medicilor pe mâna cărora au dat-o. Până să-nțeleagă aceștia despre ce anume era vorba, trupul Săndicăi era foarte aproape de iarna de nepătruns a morții. Odată, pe când se juca, împreună cu alți copii pe ulițele satului, Marian, băiatul cel mare al lui Stelică, a povestit copiilor că, până mai ieri, de fiecare dată când se așezau să mănânce, la masa lor se aflau nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
se transforme în mocirlă și ca adevăratul motiv de amorțire să-și facă apariția. Cu siguranță, n-o făceau pentru sănătate- pradă zile în șir lapoviței mărunte care le intra pe sub piele. Nici din rațiuni economice. Doar o ispășire de nepătruns, agățată de sânul odinioară tânăr și verde al lumii noi. — Ascunși în obscuritatea aceea vastă de dincolo de oraș, îi spuse el lui Sylvie, la regimul necruțător de müsli și lapte de soia de la micul dejun. Unde câmpurile întunecoase ale republicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
am ajuns, să nu răzbim de uscătură. Slăbită-i ziua îndeajuns de toate câte le îndură; azi răul, fără de măsură se vrea oriunde un răspuns. E-nchis orice deschis de gură și orice ochi este străpuns de-același rău de nepătruns făcut stăpân în bătătură. De ne-nțeles unde-am ajuns, trăim o viață prea obscură din acest ev sluțit de ură, românii pleacă în ascuns. 1971 Ecou peste ani Alt secol și un alt mileniu, se circulă mult mai ușor
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
măruntaiele cu seva cenușie a groazei și să-ți crape buzele de gustul rău și stătut al amărăciunii. Da, și există atîta timp, chiar și-n Brooklyn exista destul timp, un timp ciudat, un timp atît de Întunecat și de nepătruns, un timp cu milioane de chipuri Întunecate, ce curge pe lîngă tine ca un rîu, chiar și În abisurile subterane ale Brooklyn-ului exista destul timp, dar cînd Încerci să-i povestești gazdei simți că nu poți, căci ce-ai mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
amiază, În zumzetul somnoros și ascuțit ce Învăluie cîmpul după prînz, nici În verdele și auriul ciudat și fermecat al pădurilor cu cîntecul lor sălbatic, nici măcar În pămîntul care, cu o ultimă răsuflare, alungă căldura și violența zilei către adîncurile nepătrunse și Încremenirea misterioasă a amurgului - oricît de puternice și de Înălțătoare ar fi aceste lumini și clipe - nu aici am găsit și am simțit misterul, măreția și frumusețea nemuritoare a Americii. Am descoperit tărîmul Întunericului În inima nopții, a nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
a roților În mișcare și a șinelor strălucitoare, a oțelului, a ruginii și a Încăierărilor sîngeroase, a pămîntului sălbatic și aspru. Bărbatul zăcea pe spate, nemișcat și dur ca o stîncă, cu ochii Închiși, cu trăsăturile Înțepenite În Încremenirea de nepătruns a morții. Încă trăia, dar Într-o parte avea tîmpla zdrobită - o rană oribilă, deschisă, pe care o căpătase pe cînd hoinărea prin clădire beat și aproape orbit de alcoolul ieftin, sau „poșirca“ pe care o băuse, după care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
apăruse la prînz. SÎngele și moartea acelui om deșteptaseră În inima mea o neagră prăbușire, aducînd deodată Înapoi lumea hidoasă a morții-În-viață cu nenumăratele sale Întruchipări fantomatice ale nebuniei și disperării și, pe căi enigmatice și imposibile, asemeni misterului de nepătruns al dragostei și al morții, secretul amar al acelui chip plin de viață strălucitoare Își luase locul acum printre Întruchipările morții ca să-mi tulbure mințile cu propriul său mister de nepătruns. Căci imaginea acelui chip cuprindea toată mila și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Ah, ce blînd, ce blînd aleargă pe tot cuprinsul țării armăsarii cei mari și negri ai Somnului. Valurile Somnului se leagănă În inimile oamenilor, curg ca niște rîuri În noapte, se revarsă cu toată bogăția și plenitudinea puterilor Întunecate și nepătrunse În miile de peșteri ale pămîntului și peste țărmurile planetei. Se revarsă cu toată forța valurilor lor Învingătoare și inexorabile peste Împărăția nopții, de-a lungul și de-a latul pămîntului nemuritor, pînă ce inimile tuturor celor vii se descătușează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și indisolubil al neamurilor. Cunoștea contopirea groaznică a animalicului și a spiritualului. Cunoștea spaima fără nume a bătrînului codru barbar, soborul de figuri barbare adunate În jurul lui Într-un cerc sumbru și nepămîntean, sentimentul că se Îneacă În grozăviile pădurii nepătrunse a timpului barbar. Pe toate acestea le purta În ființa lui, pofta și lăcomia lentă a porcului nesătul, precum și muzica puternică și stranie a sufletului. Cunoștea ura și sila de fiară veșnic nesătulă, fiara cu chip de porc și setea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
aripă și bucuria marelui pod și bărbați cu pălării care vin pe pod să ne salute... veniți, fraților, haideți să căutăm toate acestea! Căci vuietul uriaș al orașului cu o mie de picioare, Îndepărtat ca un zumzet de albine, somnoros, nepătruns ca timpul, a ajuns să ne sune obsedant În urechi, plin de făgăduința bucuriei și a victoriei, a norocului, fericirii și iubirii cum n-a mai existat pe lume. Hai, fraților, În oraș, În farmecul acelui oraș misterios, strălucitor, Îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
viteaz, În armatele războiului civil. Dar adevărata istorie este mult mai lungă și mai impresionantă decît o poate evidenția vîlvătaia războiului: este istoria care se Întinde pe trei secole În perioada de Început a Americii, o istorie ciudată și de nepătruns, marcată de ceva sumbru și supranatural, ce răzbate prin sărăcie și greutăți, prin singurătate și Înstrăinare, și moarte și curaj de nedescris, ajungînd pînă În pustietate. Căci pustietatea este mama acestui neam și În această pustietate au ajuns să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]