381 matches
-
da și că el e fratele ei. — Și dumneavoastră cine sunteți? I-am dat cartea mea de vizită și l-am Întrebat dacă pot vorbi cu sora lui. S-a uitat la mine un pic mai mult decât la un nepoftit și m-am Întrebat dacă mințise atunci când afirmase că e sora lui. Își trecu mâna peste capul acoperit cu păr de culoarea paielor și mai privi o dată Înapoi peste umărul său Înainte de a se da la o parte. — Sora mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
lung și se duc la ușa lor și nu le deschide nimeni și le este rușine să sune, și altădată sună, și ei deschid și spun că nu este nimic la televizor În seara asta și, după ce scapă de musafirii nepoftiți, deschid televizorul și Îl dau Încet, iar el vede prin crăpătura șifonierului lumina albastră care pâlpâie sacadat În Întuneric și Înțelege că stă pe capul oamenilor și strânge din mânuțele mici și plânge. Televizorul este marca Temp. „Lasă, mă copile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
acasă seara și a doua zi. Era ca un vechi prieten sau ca o rudă îndepărtată care avusese ghinion, pe care o primești în casă cu cele mai bune intenții, dar care ajunge să te deranjeze. Și, ca un musafir nepoftit, mă urmărea peste tot, cerșind atenție, tânjind după o confirmare, căutând ceva cu disperare, dar nu puteam spune ce anume. Mă supraveghea în acea duminică după-amiază când Madeleine m-a lăsat singur cu fetele ca să se ducă să cumpere un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
arunc la gunoi. Asta făcuseră ei cu noi. Luni dimineața, am luat-o de pe raft și am dus-o cu mine în mașină. Nu îmi plăcea să conduc cu ea alături, pe scaunul din față, un pasager neinvitat, trecutul meu nepoftit, dar trebuia până la urmă să fac ceva cu ea. Era tot acolo când am ieșit de la birou în seara aceea. Ochii mari și negri mă priveau fix. Am întors cartea cu fața în jos. Ultima copertă era acoperită cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
spune și cântecul, ești sau nu ești? Nu îi spusesem soției mele, nici măcar surorii ei sau partenerului meu. N-aveam să le spun niciodată copiilor mei. O făcusem în parte pentru ei. Așa că de ce să îi spun acestui străin, acestui nepoftit care se ținea de mine ca scaiul? Sunt. Dădu din cap. Dar nu sunt credincios. Își depărtă buzele într-un zâmbet sinistru. — Nu am întrebat dacă sunteți credincios. Se apropie mai mult. Am simțit din nou mirosul de naftalină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
ochi, niște pantaloni ce-i cădeau ca două burlane negre, groase și crețe și o pereche de papuci înflorați. - Cred că ai mai auzit de mine, începu el. - Vorbește te rog scurt și la chestie, făcui plictisit de flecăreala musafirului nepoftit. - Firește că ai mai auzit, vorbindu-se, continuă dânsul netulburat, despre dibăcia cu care mânuiesc frigarea la scoaterea caielelor desprinse din potcoavele cailor și înfipte în asfalt. Uite așa! Și scoțându-și cu mișcări de scamator de bâlci frigarea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
că mi-am însușit câteva din broșurile lor. Întinse mâna peste birou, îmi flutură prin față un catalog pe hârtie lucioasă, foarte scump și începu să-l răsfoiască. E o listă absolut eclectică, îngână el. Uite, asta, de exemplu: Musafiri nepoftiți pe capul nemților. O poveste veselă despre bombardarea Dresdei, scrisă de comandantul de escadrilă „Punct-lovit“ Fortescue, Crucea Victoria. Sună cam isteric, după părerea mea. Uite, asta mi-a atras atenția: O abordare luterană a filmelor lui Martin și Lewis. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fost un mare succes. M-am hotărât să dau curs invitației lui Joan și s-o însoțesc în câteva din vizitele ei, dar a fost o experiență dezamăgitoare. Cea mai mare parte a activității ei implica, se pare, să intre nepoftită în casele unor familii pentru a lua interviuri secrete copiilor, în timp ce părinții lor se uitau urât la ei sau se retrăgeau nepoliticos la bucătărie ca să prepare ceaiuri care nu erau niciodată băute. La început, am intrat cu ea ca să asist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
minte imaginea trupului ei puternic, de Înotătoare, În timp ce ne luptam În patul lui Frank. În adevăratul sens al cuvîntului, eu fusesem intrusul. În atîtea nopți Împreună, ea și Frank transformaseră acest pat oarecare În patul lor, iar eu mă băgasem nepoftit printre perne și printre fantomele lor. Nu se poate să-i urăști În halul ăsta pe localnici. La urma urmei, Frank Îi simpatiza. — Cred și eu. (Se Înfrînă și Își mușcă buza, jenată de propria-i limbă ascuțită.) A iubit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
lor, nu ar fi putut gîndi nimic nefiresc. Nu-i văzusem pînă atunci niciodată. Păreau a-mi cunoaște - ceea ce m-a surprins - așezarea mobilierului celor două camere, poate mi se părea. M-au poftit să mă Îmbrac În timp ce luară loc, nepoftiți, pe scaunele din hol, ca și cum Îmi erau vechi prietenii - obișnuință a puterii, Îmi spusei. Erau tineri, plăcuți la Înfățișare, nimic n-ar fi trădat adevărata lor ocupație.” „V-am spus, domnule președinte, reluai, o să vină un timp. E adevărat, cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
săpa șanțuri în el. (Se apropie pentru a studia fața emaciată.) Ba da, este chiar o fetiță. Și este frumoasă. Ripley se întoarse pentru a fi sigură că nimeni nu era pe punctul de a se năpusti înăuntru. Sosirea unui nepoftit ar fi stricat tot ce realizaseră un pic de cacao cald și apă chioară. Nu avea nici un motiv de îngrijorare. Toate persoanele prezente în centrul de exploatare stăteau în jurul terminalului pentru a-l privi pe Hudson apăsând pe tastele consolei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
profesori și oratori în general. Fu nevoie de un efort mintal conștient din partea lui Gosseyn pentru a alunga aceste asociații automate din memoria sa. Nu pentru că aceste amintiri stereotipe l-ar fi făcut mai puțin conștient, dar veneau așa, pe nepoftite și se amestecau îndeajuns pentru a-i distrage atenția de la ceea ce, la alt nivel al conștiinței, socotea a fi momentul hotărâtor. Vocea Patru făcuse pasul cel mare. Astfel, dintr-o singură mișcare, individul scăpase de responsabilitate față de ceea ce avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ideală cu care să-i convină cuiva, să fie confruntat. În ce-l privește pe Gosseyn, reacția intelectului său era complicată de o aparentă contradicție. Dan Lyttle dându-i lui Enin o lecție despre Semantica Generală, de față cu niște nepoftiți înarmați. Cealaltă complicație era că, felul în care se arătase interesat și dăduse replicile, băiatul se comportase de parcă el și instructorul său ar fi fost singuri în cameră; și, la sfârșit, când se arătase amenințător față de Lyttle, nu păruse impresionat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
timp. Chiar în momentul acela, Enin veni în fugă la el și-l apucă de mână. - Mă bucur că ai apărut, în sfârșit, domnule Gosseyn. Părea să fi uitat de amenințarea proferată la adresa gazdei lor, și îi ignoră total pe nepoftiți. Ochii lui strălucitori priviră în sus spre Gosseyn: - Întotdeauna dormi așa de mult? - Ei! Gosseyn reuși să zâmbească, și. din moment ce era primul lui somn normal - o realitate la care se gândise deja - reuși să-și ascundă sentimentele și spuse: - Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
joc pe video pentru tânărul tău prieten. Când m-am întors, acești bărbați se aflau aici unde îi vezi. Chiar atunci când Dan Lyttle dădea aceste explicații, unul dintre cei doi bărbați în haine civile făcu prima miscare venită din partea musafirilor nepoftiți: se ridică în picioare. Era un individ de înălțime potrivită și cam rotofei. Avea pe fața rotundă un zâmbet strâmb, în timp ce aștepta politicos ca Dan Lyttle să termine ce avea de spus. După care rosti pe un ton dulceag: - Domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Iar intrușii fuseseră înșelați de banalitatea imaginii unui om care mănâncă. Lyttle se aplecă din nou spre el, și, de data asta, șopti: - Acela este Mașina Jocurilor! Identitatea lui! - Hei! Era un strigăt venit dinspre purtătorul de cuvânt al musafirilor nepoftiți. Gosseyn și Lyttle reacționară imediat. Gosseyn spuse: - Dacă mai vreau ou, zici? Apoi se șterse iarăși la gură, ca și cum șoapta ar fi avut vreo legătură cu întreținerea curățeniei. Așeză apoi prosopul peste cartela perforată. Se ridică. Și se întoarse. Spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
prezidențiale. Dar realitatea arăta că avea să fie luată o hotărâre. Așadar, cea mai mare amenințare era prezența în această încăpere a unui tip foarte special de ființe umane de tip vechi; asta însemnând că. aproape toți indivizii care intraseră nepoftiți în casa lui Dan Lyttle nu aveau să facă nimic rău până ce nu primeau un ordin direct. Gosseyn, care pusese deja, mai înainte, prevederea de a-i fotografia mental pe cei patru indivizi înarmați, cu ajutorul super-creierului său, hotărî că, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
de aranjat, ci doar de stabilit un raport de putere: ea îmi arăta ceva, eu trebuia să mă uit. Regulile fuseseră stabilite de mult: privirea trebuia agățată acolo, condusă în locul dorit, de unde, imediat ce se instala, pleca expulzată, ca un musafir nepoftit. Cezar mi-a simțit ezitarea. „Ro-robe? Alo?“ „Da. Zi mai departe.“ Abia așteptam să închidă. „Băi-băi, fii atent: fiecare bi-bilet are-o serie, da? Ei a-adună biletele și ba-bagă toate seriile la centru, într-un ca-calculator. Du-după șapte ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pariu ce-i în frigider. Aflam de la ușă când trebuie schimbată apa la flori. Când Maria îmi gătea, sâmbăta sau duminica, îi explicam de pe hol ce se rumenea în cuptor. Cu musafirii mergea și mai simplu, mai ales cu ăia nepoftiți. Nu puteai să mă păcălești: simțeam de la o poștă dacă fusese cineva străin în casă, după aer, haine, adânciturile fotoliilor, mirosul și consistența prosoapelor. Era suficientă o deplasare neprevăzută a moleculelor de aer, ca spațiul să fie iremediabil perturbat; de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
orice mișcare suspectă. De jos, din subsol, venea miros de sfoară și aracet și se-auzeau trosnete și clămpănituri, ca de menghină sau presă tipografică (unii credeau că acolo e legătoria de carte; alții, că ar fi fost pedepsiți musafirii nepoftiți sau clienții care întârziaseră cu exemplarele împrumutate sau nu-și onoraseră contractul mental). Dacă aveai norocul să primești bilet de intrare, trebuia să stai smirnă, în dreptul numărului indicat pe tăbliță. Bibliotecarele îți transportau cărțile cu niște căruțuri înalte de tablă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
comanda, butoanele potrivite pe care să apese. M-am întrebat dacă să-l detest sau să-i mulțumesc: o simplă clătinare din cap și Nicolae Ceaușescu intrase în viețile noastre pentru două decenii și jumătate, ca un musafir viclean și nepoftit. Alesul se instalase în fruntea țării ca într-un apartament furat: brutal, firesc, cu toată familia. Și eu, și Mihnea eram legați de-un petic de hârtie semnat de omulețul ăsta buflei, cârlionțat, care juca șeptic cu nevastă-sa, pronunța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca și cum ar fi îndeplinit un ceremonial al curții obișnuit, a adunat faldurile draperiei de catifea și a arătat poporului pe tânărul lor suveran, în toată splendoarea tinereții, aparent dormind adânc.“ (trad. n.) Același autor spune că acea procesiune de privitori nepoftiți au continuat să intre în cameră până la ora trei dimineața. Domnișoara Pardoe continuă să relateze evenimentul:„Asemeni unei statui de marmură, a stat dreaptă, plină de fermitate, fără să se miște. Și băiatul rege, urmând exemplul reginei mamă, a rămas
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
timp, a inspectat buzunarele hainelor sau poșeta lăsate de musafir în cuierul din hol și și-a completat bugetul personal pentru țigări cu câteva bancnote, atâtea cât să nu sară în ochi la prima vedere. În multe cazuri însă, musafirul nepoftit și mai ales nedorit are parte de o primire glacială. Dacă este vorba de o petrecere restrânsă, de familie, sau chiar de una cu deschidere mai largă, persoana care nu se află pe lista invitaților nu are loc la masă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
care sunt așezați participanții: în centrul adunării sunt jucătorii, lăutarii stau într o parte a horei, iar privitorii în altă parte, fiind gupați în funcție de statutul lor social: fruntașii satului, primarul, chiaburii discută separat de țăranii mijlocași situați pe prispă; fetele nepoftite stau de o parte, privind hora; mamele și babele-în altă parte, vorbind despre treburile casnice; copiii se joacă printre adulți. La horă, țăranul sărac, Ion, este un răzvrătit care dorește locul în lume, să o seducă pe Ana, să-și
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
de Régnier (într-o versiune realizată de B. Fundoianu, D. Zarafu, N. Stănescu, care a tradus și din Albert Samain), Jules Laforgue (G. M. Răceanu), Jean Moréas (Al. Westfried). Belgianului de expresie franceză Maurice Maeterlinck i se publică drama Oaspetele nepoftit în versiunea lui Al. T. Stamatiad. Pe de altă parte, Dragoș Protopopescu traduce din misticul irlandez William Butler Yeats și din G. B. Shaw, N. Davidescu din estetul britanic Oscar Wilde, iar Victor Rath din Rainer Maria Rilke. Nici celelalte
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]