1,415 matches
-
aproape. Dar, odată ce treceai de arcul de la intrare, regăseai atmosfera nemișcată ca Întotdeauna, Întreruptă doar de râsetele care, când și când, se făceau auzite din odăile de la primul etaj. După ce se asigură că Însoțitoarea sa, purtând vălul, era absolut de nerecunoscut, Dante pătrunse În curtea interioară, Îndreptându-se către vechiul impluvium, transformat În adăpătoare pentru caii clienților. Străvechiul mozaic de pe pardoseală, o corabie Înconjurată de delfini, continua să se ruineze sub copitele animalelor, Într-un naufragiu fără sfârșit. De acum, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
șoc, constată medicul. Unde vă este pijamaua și unde e tatăl dumneavoastră, întreabă inspectorul. Pijamaua trebuie să fie aici, mi‑am scos‑o dimineață devreme și am plecat repede de‑acasă. Unde e tata nu știu. Cadavrele au ajuns de nerecunoscut de la atâta violență și brutalitate, spune polițistul, căruia i s‑a făcut greață, deși a văzut destule în cariera lui. Cadavrul mamei și cel al surorii n‑au fost mișcate din loc, iar la vederea lor cei prezenți sunt profund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
gândeam că o mână de fier e bună câteodată, iar în perioada aceea elenismul și adepții săi își ascuțiseră ghearele și făcea ravagii printre mințile tinere, neexperimentate. După un timp însă arhiereul se schimbase în așa măsură încât era de nerecunoscut. Furia îi întunecase mințile și de aceea vedea dușmani peste tot. Elocința pe care o știam cu toții în predicile sale se transformase într-o învălmășeală de cuvinte greu de înțeles. Divagațiile sale în predici mergeau până într-acolo încât aducea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 5 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361542_a_362871]
-
treptat la normal și că dragostea va șterge greșeala de neiertat, cu atât mai de neiertat cu cât nu putea fi tăgăduită. Dar unde era David cel de altădată? Se cutremura la gândul că din pricina sa devenise acel om de nerecunoscut, mut, absent, indiferent, rece. Parcă nu mai era soțul ei. Se apropia miezul nopții și somnul tot nu i se lipea de pleoape. Ședea singură în camera de zi a apartamentului, cu lumina stinsă. Aproape vizibile, firicele de praf și
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
sădit cu mâna ta și peste puțin timp, încărcat de fructe, frumoase, gustoase și hrănitoare. Aici la Rontău prin munca sătenilor și cu sprijinul Consiliului Local al comunei Sânmartin, umilul sat în care trona indolența, a devenit un sat de nerecunoscut, cu case mari și frumoase, cu grădini înfloritoare, cu drumuri și trotuare asfaltate, un sat în centrul căruia s-a înălțat majestuos noua Biserică Ortodoxă care în prezent este la faza de finisaj și în care se desfășoară actualmente slujbele
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
vorbea zilnic la telefon cu Cezar, numai că de data asta bănuia, după cum vorbea, că ceva s-a întâmplat. După o săptămână nea Nicu a venit acasă. Căpătase cu câtva timp în urmă o pareză pe partea stângă. Era de nerecunoscut. Gura i se strâmbase, ochiul stâng parcă avea sprânceana și pleoapa atârnate într-un cuier.Capul i se um- flase. Purta în plină vară o căciula cu urechi îmblănită. Lua medicamente. De albine întreba din oră în oră, numai de
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
la capul lui în carul mortuar, printre coroanele de flori, dacă-i lăcrimează vreun ochi. Nu se putea observa, pentru că sta cu capul plecat cu o eșarfă neagră trasă peste față pâ- nă la bărbie. Sofica și Augustin erau de nerecunoscut. Negri ca pământul! Parcă se simțeau vinovați pen- tru atâtea amenințări și blesteme. **** Cum timpul șterge amintirile; ochii care nu se văd, se uită. Sunt atâtea procese psihologice! Dacă n-ar fi uitarea, ce s-ar întâmpla cu lumea? Adina
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
iubitoare și dornică de fericire pentru care voi lupta cu toată puterea ființei mele. Era o bună gospodină, harnică, modestă necerând niciodată nimic pentru ea decât Leon să o iubească. Nu a durat mult și casa lor a devenit de nerecunoscut, model pentru vecini și uimire pentru toți care i-au cunoscut înainte. Lea, fire veselă și comunicativă, s-a făcut repede recunoscută ca o femeie de treabă, intrată în rândul gospodarilor, alături și împreună cu Leon. Repede a intrat în uitare
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
le alungă săgețile care-și găsiseră ținta pe sufletele lor. Sala de conferințe a centrului medical era la etajul doi al clădirii. Sosiseră vreo treizeci de invitați, printre care și scriitorul Ștefan Deleanu, împreună cu Tania. Cea din urmă era de nerecunoscut: îmbrăcată într-un costum de culoare neagră, taior și fusta scurtă, precum și bluză de dantelă albă, o ajuta să accentueze contrastul dintre fata din trecut și cea de astăzi. Lângă ea era Maria Cristache, cu o rochie bleu, împărțind zâmbete
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
pieptului: - Tovarășe director, nu mă nenoroci! Am familie, am copii, băiatul cel mic e bolnav! Vă rog, vă implor, am să vă rămân dator întreaga mea viață! Am să fiu ca un sclav pentru dumneavoastră! Trăsăturile schimonosite îl făceau de nerecunoscut. Aroganța dispăruse, fiind înlocuită de o umilință dezgustătoare. Man nu și-ar fi imaginat că Preda putea fi capabil să atenteze la avutul obștesc. De fapt, ar fi fost curios ce părere ar fi avut despre acest lucru secretarul de
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
doi pași distanță, după ce scormonise cu privirea toate mesele de pe terasă, fără să fi fost văzut până în acel moment. - Sară bună, domnule...! Nu te cunosc, deși... îmi pari tare cunoscut. Vestonul ăsta și șapca fistichie de pe cap te fac de nerecunoscut, domule... - Costică! Așa mă cheamă, coane Costache. Am fost colegi la clasele primare, cândva... Erai un fel de beizadea în vremurile alea.... și, după cum te văd, stai bine și în zilele astea... - Aha! Da, da, da! Cred că te recunosc
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
găsească un asemenea partener de viață. Și când te gândești ce impresie dezastruasă își făcuse despre Cristian la început. Nici nu gândea că vor putea fi cel puțin amici, dar să se îndrăgostească de el și Cristian să devină de nerecunoscut, dintr-un tânăr pornit numai pe aventuri ușoare, un tânăr îndrăgostit de ea, fata timidă și fără speranță că se va îndrăgosti vreodată. Trăia prin el și cu el tot ce-și dorește o tânără pentru viitor. Cum a terminat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349484_a_350813]
-
vizitat Transnistria. Regimul separatist al lui Igor Smirnov voia să arate că românii nu sunt persecutați în țara lui și a acceptat ca cetățeni din România să facă parte din delegațiile OSCE care monitorizau respectarea drepturilor omului în republica lui nerecunoscută oficial de nimeni în lume. La ieșirea din Dubăsari, pe strada Lenin ce ne ducea spre satul Cocieri, ne-a ieșit în cale o femeie bătrână. - Hristos S-a înălțat, dragii mei! - Ne-a întâmpinat ea, vorbind în limba română
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
îl iert am făcut-o de-atunci să nu creadă că îi port vreo ranchiună și să îl am pe conștiință, Doamne ferește. Viră la stânga cugetând la toate astea și n-a obeservat că era pe zebră ... poliția ancheta victimile aproape de nerecunoscut două la număr, o ea și șoferul de la volan care fuseseseră făcute fărâme, chisăliță ce să mai, vai de oscioare, cu cartilagii, mățăgoaie și fibre tranșate ca la măcelărie și înșirate cale de zeci de metri de până și celor
ÎNTÂMPLARE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350439_a_351768]
-
și înfipt în vârful unui băț, punând focul mai de departe. Oricum se petreceau însă lucrurile, mai întotdeauna cutia de metal care zvâcnea încântându-ne, antrena inevitabil și noroiul care ne împroșca din cap până în picioare că ajungeam acasă de nerecunoscut. După ce am căpătat mai multă dexteritate, jucam „două'ș' doi” la fel ca Maradona pe maidanele copilăriei, lăudându-ne cu cel mai înalt nivel la care ajungeam. Serile lungi de iarnă jucam țintar cu cine se nimerea și-mi era
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
unui discurs foarte bine pregătit. Autorul este atent până la cele mai mici detalii și respectă cronologia faptelor. Cartea reprezintă o hartă a viații scriitorului, dar și a tuturor confraților din breasla literaturii care au împărțit aceeași soartă de a fi nerecunoscuți în patrie și trimiși în lagăre sau surghiun. În afară de chinurile și lipsurile din lagăre, artistul este nevoit să-și învețe opera pe de rost - mii de versuri și chiar proză. În scopul acesta este concepută o adevărată tactică de muncă
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
delegațiile care trebuiau să semneze celebrul tratat ?! Parcurgem sălile în tăcere, fiind îndrumați apoi spre Marele Trianon. Suntem nerăbdători să vedem mult pomenita sală, căreia îi datorăm existența zdruncinată de tot soiul de ultimatumuri, cu jertfe imense și rapturi teritoriale nerecunoscute, oficial, nici în ziua de astăzi. Doar timpul e de partea noastră. E un palat, în toată regula. Trecem din sală în sală, citim poveștile afișate sau ascultate în cască... Brusc, apare ieșirea. Mais, où est la salle ? O muzeografă
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
romanului său. Și-stupoare !- nu se recunoscu nici pe departe. Nici de (foarte) aproape. Multe dintre evenimentele ale căror protagonist bănuise că era, fuseseră prezentate trunchiat, fără cap sau doar în coadă de pește. Și însuși el, Dio, părea de nerecunoscut. O simplă clonă a sa de hârtie, de litere , ori -dracu s-o pieptene!- de impulsuri electromagnetice, îi trăia biografia pe sărite, după bunul plac al autorului ! URGENT trebuie să aibă loc o discuție față către față cu autorul!!! Altfel
CLONA DE HÂRTIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344551_a_345880]
-
unor plante misterioase sfințite în retorta Marelui Magician. Domnul Gianpaolo cel care orchestrează acum întregul ritual primește cu vizibilă și justificată bucurie excesul cuvintelor noastre de laudă. Descoperim cu acest prilej că vorbim cu toții un fel de italiană. Una desigur nerecunoscuta de lingviști dar suficient de elastică pentru a ne înțelege chiar și între noi vorbitorii de română. Următoarele două soiuri de vin se înscriu în același traseu glorios, bine armonizat cu gustul feluritelor bucate, din ce in ce mai putine de pe platouri. Cert este
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
s-a întâmplat? Părinții o auziseră tocmai din camera cealaltă. Louise!! Răspunde!! - Lăsați-mă în pace!! Lăsați-mă singură, nu vreau să vorbesc cu nimeni!! aproape că zbieră fata, ceea ce i se întâmpla extrem de rar. O săptămână a fost de nerecunoscut. Nu mai vorbea, nu mai ieșea în parcul de distracții. Bea doar apă și mânca foarte puțin, iar privirea îi era de gheață. Se închidea tot timpul în cameră, de unde se auzeau doar niște plânsete aproape animalice. Au încercat să
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
a vătuiului, hotărâtă să-și apere puiul cu viața ei. Ce priviri nevinovate, blânde, frumoase avea! Mergea liniștit, spășit către casă. După un ceas de mers, trecu pârleazul de intrare în gospodăria sa, apoi întră în casă, cu o față de nerecunoscut. - Ce-i cu tine, Artemie Stepanovic? Ce s-a întâmplat!? Îl întâmpină soția cu privirea speriată. Omul ei nici nu putea să vorbească. Mai avea și acum lacrimi pe obraz. Într-un târziu, reuși să spună ceva: - Evghenia Stepanovna, scumpa
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
și trec privind cum luna printre crengi își despletește galbenii din salbe sub streașină, în cuiburile reci . Pe lângă cruci cobor ușor pe trepte ; mormintele îmi par că au crescut în nopți de vis cu fiece perete și sunt atât de nerecunoscut . Un iz de flori cu ceară și tămâie străbate de sub cripte, din adânc, ca o suflare caldă ce mângâie pe cei plecați devreme, fără rând . Se mișcă-n jur coroane pe morminte... himere picur ’ lacrimi care ard ; în mine se
LÂNGĂ CRUCI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365303_a_366632]
-
făcut în numele acesteia nu avusese câtuși de puțin rezultatul scontat ci dimpotrivă, provocase tristețe și durere. Sentimentul de vinovăție creat după ce bunele intenții le entuziasmaseră le-a îndepărtat încetul cu încetul de prietena lor. Toloșica a triumfat. * A devenit de nerecunoscut. Adolescentul sensibil, plin de tandrețe, la care întodeauna puteai găsi o vorbă bună, o alinare, se manifesta acum cu brutalitate în relațiile cu fetele și nu numai. Se amăgea crezându-se mai înțelept dar nu îi era îndeajuns, avea pornirea
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
cultivată de privilegiați, la guvernare așezați! Așa cum am spus, nu mai pleci capul, nu întorci privirea, nici măcar palmele nu le bați cu cei deveniți bogați! Halal bogăție, când din guvernarea ta a rezultat cea mai cruntă sărăcie! Copii înfometați, merite nerecunoscute, dreptate inexistentă, chiar mai mult, spitale sub teroare, în lipsuri și mizerie funcționând. Iar școala... în frig și nedotată, devine coșmar greu de dus, de suportat, de cei ce reprezintă viitorul, vița nouă, vlăstarele în formare, ce culmea, acum pe
OCAZIE! de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365538_a_366867]
-
758 din 27 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului BULINE MULTICOLORE Alcoolul ucide celulele nervoase!... Rămân, în viață, doar cele liniștite! Soacrele au fost inventate deoarece diavolul nu ajunge peste tot! Alfred Nobel este considerat inventatorul dinamitei. Ceilalți au fost de nerecunoscut. - Să nu mai prind picior de soldat nebărbierit prin unitate! Culmea adolescentului rebel: să locuiască singur și să fugă de-acasă! TRATAMENT - Bunico, cum te tratezi când ești bolnavă? - Notează! La răceală, cu un păhărel cu țuică. Dacă îmi crește
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+4): CUGETĂRI PENTRU DESCREŢIREA FRUNŢII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364856_a_366185]