372 matches
-
primejdie să-și piardă brațul drept pentru că furase ovăzul cailor domnești, să se mire: — Hm! Dacă pentru niște amărâte de clanțe de ușă a fost atâta bătaie de cap și atâta cheltuială, își merită soarta Brâncovenii, că prea au fost nesățioși. Auzi, să pună ei să se lucreze clanțele la meșteri argintari și aurari! Și unde? Tocmai la Brașov! Nu mai aveau ce face cu aurul, asta este. Spătarul nu mai asculta, vorbele comesenilor se încrucișau peste el, gândul purtându-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Cantacuzino s-au străduit în permanență să scoată concluzii practice și chiar teoretice din experiența pe care o acumulau în cursul activității lor de fiecare zi. La fel procedau Babeș și colaboratorii apropiați ai acestuia. În ce-l privește pe nesățiosul explorator Victor Babeș, el a întocmit acum o serie de studii capabile să-i consolideze faima internațională. Așa s-au petrecut lucrurile, de pildă, cu cercetările sale privitoare la purtătorii de vibrioni, citate și astăzi în marile monografii despre holeră
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
căci singur și strâmtorat sunt.“ Gonesc, așadar, însingurat spre ora și cimitirul care îmi vor mai răpi un prieten, dar nu la blestem și moarte trebuie să mă gândesc, nenorocirile ciudatei noastre vieți vin să ne îmbogățească trecerea tulbure și nesățioasă. Femeia își încercuise, speriată, gâtul cu degetele, parcă pentru a se apăra. Poate bolborosisem ceva sau gesturile păreau amenințătoare. I-am văzut degetele tremurând pe gât, ca niște șerpi subțiri, gălbui. Voiam să-i spun, într- adevăr, că am ajuns
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
începu slujba. Preotul Boteanu cânta blând, cu glas subțire, cu ochii închiși sau ridicați spre înălțimile cerești. Lumina juca pe fața lui slabă, dîndu-i înfățișarea unui sfânt dintr-o icoană veche. Împrejurul lui Apostol buzele oamenilor, uscate, se mișcau repede, nesățioase. Fumul de tămâie se răspândea în valuri albastre și credincioșii îl sorbeau cu bucurie ca o mireasmă din altă lume. ― ... S-ascultăm sfânta evanghelie! cântă preotul, tărăgănat, uitîndu-se peste capetele mulțimii cu o privire care parcă vestea o taină nouă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în fața lui Dumnezeu suntem egali, de ce pe pământ ni se fac sumedenie de dosare? Sintagma “frica lui Dumnezeu” nu se potrivește unei religii a tuturor toleranțelor. Ortodocșii se luptă din greu cu praznicele. Refuzul transcendentului înseamnă o cantonare în burdihanul nesățios al comodității. Stalin și Hitler nu au fost primiți în Iad. Ca să nu se coalizeze cu Diavolul. Nu cred că spre Dumnezeu trebuie să ne îndrume îngerul spaimei. Eradicarea sărăciei în lume nu mai e posibilă decât doar printr-un
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ducele de Milan. El este, în concizia și necruțarea lui, un model de elocință moralizatoare și punitivă care se cuvine amintit în întregime: „Sunteți trei păcătoși pe cari Destinul, / Ce cârmuiește-acest tărâm 182 de jos / Și ce-i pe el, nesățioasei mări / I-a poruncit să-i lepede aici, / Pe-o insulă pustie; între oameni / N aveți ce căuta. V-am scos din minți - / V-a mai rămas numai curajul care / Îi face pe smintiți să-și pună ștreangul / Sau să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pe ducele de Milan. El este, în concizia și necruțarea lui, un model de elocință moralizatoare și punitivă care se cuvine amintit în întregime: „Sunteți trei păcătoși pe cari Destinul, / Ce cârmuiește-acest tărâm de jos / Și ce-i pe el, nesățioasei mări / I-a poruncit să-i lepede aici, / Pe-o insulă pustie; între oameni / N aveți ce căuta. V-am scos din minți - / V-a mai rămas numai curajul care / Îi face pe smintiți să-și pună ștreangul / Sau să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
tot de manifestarea gustului pentru "enorm" și "monstruos" în forma grotescului aglomerării de tip rabelaisian, elocventă fiind bucata Moșii / Tablă de materii. Grobianismul, ca formă a grotescului prin supraabundență alimentară este, de altfel, o constantă a lumii caragialiene gurmande, amatoare nesățioasă de petreceri, bâlciuri sau sindrofii în care elementul gastronomic devine catalizator al discuțiilor sau monedă de schimb pentru diverse interese și servicii (La Moși, Cam târziu, Politică și delicatețe, Țal, Boborul!). Expresie a unei predispoziții spre culminații și exces, captată
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de palme de șuturi de vorbe în doi peri m au sedus zâmbetele de complezență am dat cu tifla lacrimilor mele în schimb am iubit spectaculos un foc de artificii pus în scenă (cu frenezia regizorului genial) de o inimă nesățioasă 6 iunie 2011 Cele șapte ceruri ale unei seri care are vocea ta decor îmbăiat în cerneală ascuns în spatele adevărurilor apocrife ca o pânză celestă prinsă în ținte de foc între orizont și al șaptelea cer nor dezorientat ajuns întâmplător
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
îi dă cu mâna ei să guste din dulceață, E bună! confirmă și Theo prima mea impresie, Theo îi înconjoară cu brațul mijlocul aducând-o spre el, Te-ai făcut mare și frumoasă, Ileana, ea înroșindu-se, evitându-mi privirea nesățioasă, încercând să se smulgă timidă îmbrățișării lui, având grijă de farfuria pe care ea o ferește de Theo, ca nu cumva acesta neatent să, În mine se ciocnesc ca două trenuri, pe de-o parte dorința de a surprinde cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fiecare piatră și mă doare acum când ochii mei întâlnesc peste tot prin iarbă, pe sub copaci, resturile dezmățului omenesc din zilele trecute, în cercuri de pietre cenușă stinsă, cutii, hârtii, grămăjoare de lemne nearse și câinii mănăstirii scormonind prin iarbă, nesățioși, opt ani de zile la școala din sat am făcut drumul acesta, mai stăteam uneori, în ierni geroase, la părintele din sat, alunele coapte în septembrie, cu o piatră pe marginea drumului spărgând alune, făcându-mi iute semnul crucii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și mir cum de nu i s-a carbonizat corpul. Nu știu cât din ceea ce vedem noi când ne privim văd și ceilalți. Se Întâmplă uneori să rămânem izolați În aceste priviri lacome. Toți pleacă și ne trezim singuri, privindu-ne Încă nesățioși fără nici un cuvânt. Sunem tot În curtea liceului. Margareta a plecat de lângă noi, Îmbufnată că nu-i acordăm atenție. Atunci ne dăm seama instantaneu că ceilalți ne-au Înconjurat formând un semicerc și ne privesc cu maximă curiozitate; suntem deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
trecător apare pe stradă Îți faci de lucru, ba te legi la șireturi, ba sugi un țurțure ca să lași impresia că tu ești ocupat cu alte treburi. Adică Îl păcălești, așa crezi tu. După ce strada Îl Înghite În pofta ei nesățioasă de oameni, reîncepi „zborul”. Tot salți așa pe vârful picioarelor. Abia acum dacă te-ar vedea cineva, pari a te zgâi cu adevărat, la acoperișul marchizei de lemne din fața ta. Când te ridici vezi mereu o cratiță cu smoală Întărită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
așa, chitinoasă, parcă ar fi făcută din placaj! Și zahărul să fie pus Înainte În sos. Nu după ce ți-a pus macaroanele În farfurie! Să-ți scârțîie prin dinți! Aceste lucruri fiind zise, te Înghite ca pe un tăițel, fiara nesățioasă a Învățământului mediu gratuit pe 1 septembrie 1961. Tu, În fine, elev de liceu. La liceu este bine. Cum o fi oare la vagonul restaurant? Aici, În Republica Populară Română? Materialismul dialectic ne Învață că nu e suficientă o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
intermitent, care se opri de Îndată ce apa Încetă să curgă. Simți cum urca furia În el gândindu-se ce eforturi enorme investise timp de treizeci de ani ca să sature toate poftele și să Împlinească toate capriciile acestei reptile răsfățate, egoiste, corupte, nesățioase, ce te transformă Într-un vehicul al cărui rost este numai și numai să te facă să călătorești din femeie În femeie, pentru ca la urmă să te răsplătească cu ingratitudine. Ca și cum s-ar fi adresat unui copil neascultător, Fima spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ta căci mă strângi tot mai puternic mai pătimaș lângă tine mă cuprinzi cu tentacule nevăzute fierbinți și aproape că mă sugrumi dar nu-ți pasă culegi cu satisfacție fiecare geamăt strecurat printre buzele mele tu oaspete nedorit lacom și nesățios - durere -
Oaspete nedorit by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83275_a_84600]
-
să exploreze și jungla amazoniană. —Zach! Vrei să... dai o tură în pădurea tropicală? l-am interpelat pisicește de pe balcon. El despacheta în dormitor. —Sunt ocupat. Haide, am chicotit, nu mai fi atât de plictisitor. Nu mai fi atât de nesățioasă, mi-a replicat fără să-și scoată nasul din șifonier. Dar, iubitule, Sting și Trudy vizitează pădurea tropicală tot timpul și nimeni nu-i consideră nesățioși, i-am răspuns. Zach nu mi-a răspuns. Nici măcar n-a înțeles gluma. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Haide, am chicotit, nu mai fi atât de plictisitor. Nu mai fi atât de nesățioasă, mi-a replicat fără să-și scoată nasul din șifonier. Dar, iubitule, Sting și Trudy vizitează pădurea tropicală tot timpul și nimeni nu-i consideră nesățioși, i-am răspuns. Zach nu mi-a răspuns. Nici măcar n-a înțeles gluma. Și întotdeauna râdea cu mine la glumele cele mai stupide. În seara aia, însă, era schimbat. Tot ce mi-a spus a fost că nu dorește decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
erotiki fenomenal. Nici Zorba grecul nu se poate pune cu mine! Mușcându-și buza de jos, amuzată de aroganța lui de mascul, Melanie îl răsturnă brutal pe spate, în poziția călugărului shaolin, încălecându-l furtunos, cu tandrețea dezordonată a femeii nesățioase. Îl abandonă, într-un târziu, pentru a da noi ordine către personalul hotelier din echipă, lăsându-l pe Vladimir cu bărbăția istovită de excesele ei de tot felul, dar, grație pastilelor albastre, cu ea la fel de dârză și de pietroasă. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
alt demon decât cel al hormonilor. Rareori mai avea nevoie să schimbe bateriile lanternei lui rusești, rareori se mai Îngrijea să-și aducă În așternut un ștergar. Nu mai scria pentru sine, pana lui aparținea deja celor mulți. Mulți și nesățioși, aproape venerându-l pe Leac. Care de-abia mai reușea să-și onoreze publicul. Pornografia e un drog, a Înțeles el Încă de la 13 ani. Și, Înțelegând asta, s-a gândit că ar putea profita. A Început să-și vândă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
a lua moșii în arendă cu toate că, după vechiul obiceiu al Moldovei, izraeliții nu aveau un asemenea drept, obicei consacrat de Domnul Moruz la 1804, apoi prin oficia Es. S. D. vice-prezidentului din septemvrie 1830 către Divanul judecătoresc pentru motivele că "jidovii, nesățioși întru câștig... se silesc a face locuitorilor feluri de strâmtori ce sânt foarte mari și zdruncinătoare pentru dînșii" reprodus în Manualul administrativ al Moldovei din 1855, vol. I, pag. 525 și având a servi ca normă de observat; iar executarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ici pe colo mai găsim câte un țăran ori alt om cumsecade în fruntea satului, și primarul cu notarul, în loc să-i apere pe săteni, dau mâna cu ovreii și cu arendașii, ca să-i asuprească; primarul și notarul sunt cele mai nesățioase lipitori ale satului. Chiar mai rău decât în sat stau trebile în plasă. Guvernul trimite de prin târguri câte un flămând în plasă și noul subprefect, în vederea câștigurilor legiuite și nelegiuite, își cumpără numaidecât cai și trăsură și, din om
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
stare. De jos până sus și de sus până jos nu e decât jaf și vânzare; ceea ce primarul face în sat și subprefectul în plasă face prefectul în județ și biuroul ministrului de interne în țară. Iată pentru ce strigă nesățioșii mereu "libertate! ". "Libertate" le trebuie lor, căci în "libertate" sunt toate cu putință. Directorul Ministerului de Interne face ce face, apoi se pune în înțelegere cu prefecții, subprefecții și primarii și le zice: Voi știți prea bine că e vorba
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
câștigi cu ceva. Cu siguranță, la mijloc mai era și altceva, se subînțelegea o oarecare acreală a sufletului și inimii, ceva de genul unei indignări luate de prin romane, prăvălite Dumnezeu știe asupra cui și de ce, un sentiment de dispreț nesățios, care depășise absolut orice limită, într-un cuvânt, ceva cu desăvârșire ridicol și nepermis între oamenii cumsecade, un lucru care pentru orice om cumsecade e cea mai curată pedeapsă trimisă de Dumnezeu pe capul lui. Bineînțeles, cu averea și relațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aflându-se în sat că Marie s-a întors, toți au dat fuga s-o vadă, mai că nu s-a adunat tot satul în casa bătrânei: moșnegi, copii, femei, fete, toți s-au adunat, au alcătuit o gloată grăbită, nesățioasă. Marie zăcea pe podea, la picioarele bătrânei, flămândă, zdrențuită și plângea. Când au dat toți buzna, s-a acoperit cu părul ei despletit și a rămas tot așa întinsă, cu fața la pământ. Toți se uitau la ea ca la o netrebnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]