866 matches
-
Ciocan: Nu, dar se poate? Închideți telefonul, închideți-l pe nenorocitul ăsta! Tocilescu: Zi, domne, am sau n-am dreptate? Pavel Ciocan: Nu mai zic nimic. (Către nevastă.) Hai, dragă, să plecăm, ăștia își bat joc de noi, e o nesimțire! Tocilescu: Am dreptate sau nu? Ion Ilievici: Este adevărat? Cum se poate una ca asta!? Tocilescu: Vă trimit faxul în studio, ziceți-mi numărul. Omul e un simplu administrator de bloc. Ba chiar un administrator prost. Noi n-avem apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Presupun că n-ai fost chiar așa de rea, mi-a declarat el cu dușmănie. Am simțit cum mă umplu de furie. Preț de-o clipă am uitat că nu-mi mai pasă. Vreau să spun: omul era de-o nesimțire de neînchipuit! Ce tupeu pe capul lui! Nu-mi venea să-mi cred urechilor. Trebuia să recunosc că nu se încurca. —Ești fericită? m-a întrebat el prudent. —Fericită! Fericită? am urlat. Sigur că nu sunt fericită. Cu chestia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
oră, ca și cum eu nu m-aș fi născut acolo, în casa aceea, nefiind sora lor. Pe mama, a durut-o îngrozitor gestul, dar n-a crậcnit, pentru că se temea să nu trezească “fiara “ din mine. Pe mine însă nerușinarea și nesimțirea unora mă scoate din minți și tocmai de aceea am decis să intru în luptă, să mă bat cu acești diavoli cu chip de om, al căror șef era însuși fratele meu ,Corneliu, o ființă diabolică, întruchiparea desăvậrșită a tot
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
ele, dar asta chiar părea bună. L-am instalat pe Brutus pe bancheta din spate și-am pornit-o spre secția unu, chiar după colț. Încă îmi mai pipăiam gâtul în oglindă: se vedea roșu-dureros. Am parcat în față, cu nesimțire, și m-am înfipt în ofițerul de serviciu. „Aș dori să depun o plângere oficială împotriva comisarului Rapotan și-a adjunctului său, Penciu.“ Tipul a făcut ochii mari, aproape că i-a sărit uniforma de pe el de mirare. „Cine?“ „Rapotan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de unul din membrii familiei Dorofte; măcar aveau bunul-simț să-l arunce cu sacul, la fel ca prietenii lor de la scara B. Clanul Dorofte își părăsea mai rar apartamentul, domnul suferea de varice, doamna de discopatie lombară; nepoții, doar de nesimțire. Ultimii ocupau demisolul și, printr-o extindere promptă, și scara blocului care ducea la ușa lor. Când se bumbăceau, auzea tot cartierul. Din când în când, soții Dorofte coborau și-o sfoară cu pungă, ca o nacelă prin dreptul geamului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
umil de-o noțiune și, după ce le dădeai interpretarea, trânteau a doua zi un articol în presă, cu semnătura lor sub ideile tale. Procedeul avea loc de când lumea, numai profesorii de modă veche se mai enervau. Dar să furi cu nesimțire o teorie întreagă, pentru a face din ea reper de viață și subiect de roman epistolar, ei bine, aici frizam scandalul și premiera absolută. Nici securistul de serviciu, altfel atât de drastic și riguros, nu remarcase impostura. De nervi, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sincroniști europeniști, de ieri, azi mondialiști, sau cum spuneam, globaliști", opera lui Eminescu devine "nulă", iar autorul, venerat timp de un veac și mai bine, un pur și simplu "cadavru din debara", sau și mai pe șleau golănesc, și cu nesimțire spus, grobiană, "idiotul național". Oroarea de "naționalismul comunist ceaușist" îi încurajează pe urmașii kominterniștilor de alaltăieri, dar și pe unii din fiii clientelei ceaușiste, de a treia mână, să treacă "la baionetă" împotriva trecutului sumbru, de până mai ieri, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un Neceaev în delir "spiritual", cum se recunoaște. El, personal, nefiind capabil de violență, rămâne să-i îndemne pe alții la asemenea terapie contra neamului românesc: "Numai violența, numai sângele mai pot trezi acest popor de grobieni din enorma-i nesimțire. Mă simt personal jignit de prostia bășcălioasă, de acreala invidioasă, de stridența țoapă a acestei populații ignare. (...) Privit la raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de prune. Avea o rețetă secretă de pregătire a unui vin special în care adăuga mătrăgună și alte plante într-o cantitate numai de ea știută, astfel încât cel care bea, după ce trecea printr-o stare de euforie, cădea într-o nesimțire bahică din care nu se trezea cu una cu două. Se spunea despre sătucul acela apropiat de comună, cu doar câteva gospodării, printre care și cea a Rucsandei, că ar fi bântuit de duhuri necurate. Femeile de acolo știau descântece
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cât de golit încerca să fie în efortul de a-și susține ideile. Căci nu era el cel care, chiar dacă împins mai degrabă de rațiune decât de suflet, încerca să mântuiască și să salveze întreaga frăție omenească? A stat în nesimțire toată ziua următoare. Și s-ar fi curățat fără doar și poate dacă mai târziu în acea zi n-aș fi observat și n-aș fi semnalizat unui vas petrolier britanic. Și m-aș fi curățat și eu, căci a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
am așezat la loc în geanta de voiaj a lui Seymour, de pe pervazul ferestrei. Pe urmă, m-am lăsat - mai mult sau mai puțin deliberat - pe patul cel mai apropiat. Se pare că am adormit - sau am căzut, poate, în nesimțire - chiar înainte să mă întind. Când m-am trezit, o oră și jumătate mai târziu, îmi plesnea capul de durere și gura mi-era uscată iască. Camera se cufundase în întuneric. Îmi aduc aminte că am stat multă vreme pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
ureche discriminatorie, ceea ce e în bună măsură, deși superficial - justificat. (Spun „superficial“pentru că purul Zen o să supraviețuiască apărătorilor săi occidentali care, în linii mari, par să confunde așa-zisa doctrină a detașării cu o invitație la indiferență spirituală, chiar la nesimțire, și care nu ezită să doboare un Buddha, fără să fi dobândit în prealabil un pumn aurit. Oare e nevoie să adaug -și, cred că la ritmul meu e nevoie - că purul Zen va dăinui chiar după ce snobii de felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
agitați din prima clipă... Mulțumesc! șoptește, înapoindu-i barista lui Lazăr, apoi îl atenționează: Dar ca ai tăi, niciodată; mă dor timpanele... O clipă, cei doi bărbați tac, speriați. A născut?! strigă aproape isteric Lazăr. Ce am? Cred că destulă nesimțire, ca mai toți bărbații... Doamna doctor, o imploră Lazăr, gata să izbucnească în plîns ce face copilul, nevasta? Sunt sănătoși? Fratele meu omul, îl privește Maria cu un aer superior mă bucur că ai înțeles și tu care-i prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
la ora 5 d.m. erau cadavre pe jos cu sânge pe stradă și am călcat peste morți și un ofițer neamț mi-a tras cu baioneta În coastă străpungând În picior, căzând jos Într-un loc de sânge și În nesimțire. Un alt neamț de statură mică m-a lovit În față cu un drug, căzându-mi dinții din gură, furându-mi inelul și ceasul”. În curte și de pe poziții de tragere alese dinainte, se trăgea În special, În evreii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
cerând ajutor, mulți dintre noi au Înebunit și au Început să lovească unul În altul; o căldură insuportabilă, cei mai mulți Își rupeau hainele de pe ei rămânând astfel aproape toți goi. A doua zi nemaiputând suporta aceste chinuri Îngrozitoare am căzut În nesimțire, astfel am rămas vreo două zile. Când mi-am revenit, trenul era În gara Tg. Frumos XE "Tg. Frumos" ... Eram lungit pe dușumea Între cadavre care aveau o Înfățișare stranie: rigidizați În poziția În care căzuseră pe jos, Încleștați Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
au răspuns În total doi oameni... am decis să ne sinucidem, tăindu-ne vinele. Am avut un portmoneu cu ramă metalică pe care am desprins-o și Împărțind-o În trei, mi-am tăiat vinele la mâna stângă, căzând În nesimțire. După un timp un nebun m-a mușcat de mâna dreaptă și mi-am revenit. Se vede că nu mi-am tăiat destul de bine vinele, sau sângele era Închegat din lipsă de apă În organism. Când mi-am revenit În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
deschis-o ca să beau niște apă, de parcă aș fi executat un număr de aruncat flăcări la circ. Trântindu-mă la loc pe canapea, am Închis din nou gura ca să nu mă asfixiez singură În somn și am căzut iarăși În nesimțire. Din nefericire, omisesem să mă așez Într-o poziție care să evite faimoasele ciudățenii ale canapelei mele, așa că, dimineață, am descoperit un prea-frumos cerculeț imprimat pe obraz de unul dintre arcuri, care de ani de zile Încerca să-și câștige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
care porni să zboare deasupra izlazului. Veni de-a dreptul spre George, plutind încet, și când se apropie, emise o rază care-i străpunse ochii; după aceea, un întuneric dens îl învălui. Căzu în genunchi și apoi se prăbuși în nesimțire în iarba înaltă. Aici îl găsi, ceva mai târziu, părintele Bernard. Preotul o vizitase mai întâi pe Diane, pe care o găsise așternând pe pat tot felul de rochii vaporoase și înflorate, pe care le cumpărase pentru Spania. Părintele Bernard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fâs de parpangică! Vin problemele! vorba lui Dănuț. Coco (Cău-Cău, Prințesa Danemarcei, precum o alintă, gingaș, Poetul) zâmbește provocator, obscen și, totodată, în zeflemea, către careul de juveți din cameră, neocolindu-l, pentru orice eventualitate, nici pe acela prăbușit în nesimțire, pe divan. Surâsul ei vast, spumos, descoperă o pauză întunecată, opacă, chiar în mijlocul maxilarului, ca o strungăreață supradimensionată, incisivii centrali superiori fiind demult pierduți, într-o furibundă încăierare generală! Ca suveniruri de dată mai recentă, intrusa afișează relaxată o echimoză
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
grămadă de ascultători. Astea ar fi veștile bune. Vestea proastă, pentru cei care nu îi suportă pe cei doi, e că emisiunea de radio „Circul nostru special“ a debutat, mai nou, și ca show de televiziune. Adică a profitat cu nesimțire de invenția numită webcam pentru a fi transmisă, live, pe Internet. Cu această sfântă ocazie, ca un fidel telespectator al emisiunii lor de radio, am observat că Florin s-a adaptat foarte repede la cerințele unui adevărat realizator de televiziune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Victor ESKENASY Aud adesea, mai ales de la melomani români exasperați, clișeul care spune că fiecare popor își are soarta pe care o merită. E un clișeu, într-o măsură și o supapă pentru a vărsa surplusul de frustrare față de o nesimțire și o nepăsare ce par imposibil de dezrădăcinat, inclusiv în viața muzicală. Și mai rău, și mai adevărat mi se pare inversul formulării: soarta nemeritată pe care au avut-o și o au adesea cei cu care ne mândrim. Mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
o ridiculizez. Dar n-aș fi făcut asta cu voce tare, în fața altora. Era răfuiala mea personală cu ea. Cu fantoma ei, mai degrabă. Apoi, măcar în glumă trebuia să-mi explic dispariția ei. Mozart, Webern și Beethoven, învinși de nesimțirea românească Nu voi conteni să aduc elogii Institutului Cultural Român pentru inițiativa de a organiza rezidența Cvartetului Belcea, fie și pentru prilejul neașteptat de a ne întâlni pe scena Ateneului, de câteva ori într-un an, cu una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
de sute, poate chiar mii de watti. N-a lipsit (cum altfel?) un Deșteaptă-te române cu potențiometrele date la maxim! E drept că imnul s-a intonat... la pauză, ca o simplă verificare de rutină a echipamentelor. Miercuri seară, nesimțirea a învins zidurile Ateneului Român și, totodată, a compromis momentele de înaltă ținută artistică pe care Cvartetul Belcea le oferea. Vegheată cu strășnicie de echipaje de poliție și de camioanele jandarmeriei, vulgaritatea a luat forma unui terorism sonor emanând de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
ședință a conducerii spitalului. După aceasta, mai avură loc mai multe care duseră la efectuarea unei anchete interne lungi și secrete despre afacerea cu surogatele. Hardacre, care, exact cum bănuise Ruby, era singurul doctor implicat În afacere, avusese tupeul și nesimțirea de a nega totul și amenințase spitalul că-l dă În judecată pentru calomnie, dar Jill și cele două moașe implicate au fost mult mai ușor intimidate și au spus totul la interogatoriul mai marilor spitalului. Desigur, l-au incriminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
puțin Împleticite de băutură, dar Îndeajuns de limpezi ca să le audă toată lumea: „Ce-ai pățit tu, mă, iedule? De ce n-ai fost tu cuminte? Ce-ai cătat tu pe drum să dea căruța peste tine?”. Dracul nu se Întorcea din nesimțirea În care se afla, așa că omul Îl luă la spinare, Îl cără cu trudă În ogradă și-l puse cu grijă În jgheabul de beton În care nevasta-sa spăla cândva preșurile Împletite la război din resturi de tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]