1,175 matches
-
legii criticate fără implicarea Președintelui României în definirea direcțiilor de politică externă constituie o încălcare a normelor constituționale. În plus, această conduită guvernamentală vulnerabilizează legitimitatea și conformitatea internațională a actului normativ. ... 7. În consecință, legea adoptată încalcă „regimul semi-prezidențial prin nesocotirea voinței Președintelui României în componenta acestuia de reprezentare a statului român în planul politicii externe“, având în vedere angajamentul Președintelui României de a nu se majora TVA-ul în timpul mandatului acestuia. Prin urmare, se apreciază că legea este contrară
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
ani a plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026. Această măsură reprezintă o încălcare gravă a art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și principiului loialității constituționale între instituțiile statului, prin nesocotirea hotărârilor judecătorești care beneficiază deja de autoritate de lucru judecat. Se încalcă dreptul de proprietate prin afectarea prerogativelor folosinței și a dispoziției, având în vedere faptul că 60% din sumele care trebuie recuperate vor putea fi primite abia începând cu
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
181. Se susține că art. XXIII alin. (1)-(5) și (7) din lege instituie o eșalonare pe cinci ani a plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026, ceea ce constituie o nesocotire a hotărârilor judecătorești, aduc atingere dreptului la proprietate privată, dat fiind că beneficiul/folosul nerealizat (lucrum cessans) în perioada în care persoana a fost privată de posibilitatea de a folosi sumele având caracter de drepturi salariale (bunuri) ar urma să nu
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 în sensul că sintagma „drepturi salariale la nivelul celor prevăzute pentru Secretariatul General al Guvernului“ desemnează toate elementele salariului lunar, prevăzute de art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, ar conduce la nesocotirea prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, care conferă ordonatorilor de credite o marjă de apreciere în stabilirea sporurilor, ce trebuie exercitată în limitele prevăzute de lege. ... 72. Ca atare, interpretarea logică și sistematică a conținutului reglementării cuprinse
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
vedere în dosarele nr. 3.279D/2021 și nr. 3.280D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, prin prisma art. 1 alin. (5) și a art. 147 alin. (4) din Constituție, având în vedere lipsa solicitării avizului Băncii Naționale a României și nesocotirea exigențelor constituționale referitoare la relația dintre dreptul de proprietate privată și impreviziune, astfel cum a fost stabilită prin Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, și neîntemeiată, prin raportare la celelalte norme constituționale invocate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
În cazul legii criticate, amendamentul adus în Camera Deputaților, Camera decizională, a produs acest efect și a transformat automat natura juridică inițială a legii, plasând-o în categoria legilor organice. Adoptarea legii ca lege ordinară s-a realizat, astfel, cu nesocotirea regimului juridic al legilor organice și a nesocotit, totodată, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție. În același timp, normele juridice nou-introduse sunt lipsite de claritate, încălcând standardele de calitate a legii cuprinse
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare“ , iar astfel faptele care pot atrage răspunderea civilă a persoanelor avute în vedere de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 trebuie să fie ilicite, adică să fie comise cu nesocotirea unor dispoziții legale sau cu încălcarea unor reguli convenționale. Cele patru condiții ale răspunderii civile, mai sus menționate, trebuie îndeplinite indiferent de natura răspunderii - răspundere delictuală sau contractuală. Singura diferență dintre cele două forme de răspundere civilă nu este în
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
primarii și viceprimarii; ... f) persoanele care au auditat situațiile financiare ale societății în cauză în oricare din ultimii 3 ani financiari anteriori nominalizării; ... g) persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările
LEGE nr. 187 din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271760]
-
Decizia nr. 21/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 829 din 13 noiembrie 2014). Or, în aceste condiții, a solicita instanței supreme clarificări suplimentare cu privire la aspectele învederate în conținutul celor două sesizări echivalează cu o nesocotire a plenitudinii de jurisdicție a Curții Constituționale în domeniul controlului de neconstituționalitate“. ... 202. În altă ordine de idei, Înalta Curte de Casație și Justiție remarcă faptul că actul de jurisdicție constituțională urmează regulile prevăzute de legislația procesual civilă, cu derogările
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
după prezentarea unui înscris folosit în proces) nu constituie un obstacol absolut în ceea ce privește constatarea împrejurării că respectivul înscris este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii. ... 22. Din această perspectivă, nu se poate reține nici critica referitoare la nesocotirea dispozițiilor art.16 din Constituție prin instituirea unei inegalități de tratament între părțile din proces, și nici încălcarea dreptului la un proces echitabil, cadrul legal instituind un mecanism procedural apt să asigure respectarea principiului egalității armelor în proces. ... 23. În ceea
DECIZIA nr. 315 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275443]
-
în cea a unității administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului Local al Comunei Brebu, potrivit art. 292 alin. (1) din Codul administrativ, procedură la care face trimitere teza a doua a art. 860 din Codul civil. Astfel, prin nesocotirea dispozițiilor art. 860 din Codul civil coroborat cu art. 292 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, se arată că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalității statuat în art. 1 alin.
DECIZIA nr. 337 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275345]
-
14. În concluzie, se susține că legea dedusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat și a principiului legalității, ambele subsumate statului de drept, cu încălcarea regimului proprietății publice, precum și cu nesocotirea rolului constituțional al Parlamentului și al Guvernului, dar și a efectului general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. ... 15. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, obiecția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 337 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275345]
-
cu o problemă de drept cu adevărat nouă, ci de a confirma sau, după caz, infirma anumite interpretări jurisprudențiale deja existente și, mai mult, consolidate prin pronunțarea unui număr semnificativ de hotărâri judecătorești. Or, prin aceasta s-ar ajunge la nesocotirea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în partea lor privitoare la rațiunea și condițiile pronunțării unei hotărâri prealabile, atribuindu-i-se acestei proceduri o funcție specifică unui alt mecanism de unificare a jurisprudenței, respectiv recursului în interesul legii
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României aduc atingere principiului constituțional al statului de drept, consacrat în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, întrucât nu reglementează un prag valoric/temporal cât privește faptele asimilate contrabandei și prin nesocotirea principiului ultima ratio în materie penală (paragraful 32 din Decizia nr. 176 din 24 martie 2022 a Curții Constituționale). ... 124. S-a precizat că, lipsind un astfel de prag valoric/temporal, norma este afectată de un viciu de neconstituționalitate și din
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
percheziții informatice, astfel încât procurorul nu avea nici competența funcțională de a autoriza un astfel de procedeu probator și, prin urmare, toate actele efectuate în baza ordonanței de supraveghere tehnică sunt lovite de nulitate absolută. ... 20. Inculpatul a invocat și nesocotirea dispozițiilor art. 168 alin. (11) din Codul de procedură penală, care, coroborate cu dispozițiile art. 159 alin. (10) și (11) din Codul de procedură penală, stabilesc într-o manieră imperativă că percheziția informatică este realizată în prezența suspectului sau inculpatului
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
context, prin Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, paragraful 123, Curtea a statuat că aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 dinOrdonanța Guvernului nr. 2/2001, referitoare la limitele sancțiunilor, respectiv proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a
DECIZIA nr. 440 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276176]
-
dispozițiile constituționale cuprinse în art. 115 alin. (7), odată ce Parlamentul va aproba prin lege Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 175/2022, fără ca actul normativ aprobat să reglementeze relațiile sociale dintr-o anumită materie, se va ajunge și la nesocotirea altor principii de drept. De principiu, obiect al ordonanțelor de urgență ale Guvernului îl pot forma numai acele relații sociale care sunt susceptibile, la rândul lor, să fie reglementate prin lege (Decizia Curții Constituționale nr. 249 din 19 aprilie 2018
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
de competență a unei autorități publice centrale pentru protecția mediului, pe lângă faptul că deturnează rolul puterii executive, anulează, practic, orice posibilitate pe care o are o persoană vătămată de a se adresa instanței de judecată, ceea ce echivalează cu nesocotirea liberului acces la justiție, drept fundamental protejat de art. 21 din Constituție, sens în care se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 637 din 3 octombrie 2006 și art. 11 din Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
de urgență, pentru declararea situațiilor excepționale în sensul art. 5 alin. (2) din Legea nr. 292/2018, se elimină posibilitatea de a ataca în instanță ordonanța de urgență, aceasta fiind un act administrativ normativ cu caracter legislativ, ceea ce echivalează cu nesocotirea accesului liber la justiție. ... 64. Examinând critica de neconstituționalitate, din analiza dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 175/2022, pe de o parte, și a motivării obiecției de neconstituționalitate, pe de altă parte, Curtea observă că ceea ce se critică
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
cetățenilor, deoarece prin reducerea costurilor suportate din bugetul de stat în privința cheltuielilor de personal se asigură respectarea interesului public, general, consolidându-se principiul securității juridice și al încrederii legitime. ... 18. În ceea ce privește motivul de neconstituționalitate referitor la nesocotirea principiului egalității în drepturi, se arată că actul normativ adoptat nu este discriminatoriu, deoarece excepțiile enumerate privind excluderea unor categorii de persoane de la imposibilitatea cumulării pensiei cu salariul se referă la categorii profesionale și situații diferite. Astfel, nu se
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
categorii profesionale care își desfășoară activitatea la instanțe/parchete superioare, inclusiv a procurilor DNA și DIICOT. Dacă interpretarea criticată de către autorul excepției ar fi acceptată, atunci ar surveni două consecințe. În primul rând, s-ar ajunge, în mod paradoxal, la nesocotirea efectului obligatoriu al unor decizii ale Curții Constituționale care au validat soluția ca salarizarea magistraților să se realizeze în raport cu gradul instanțelor sau parchetelor în care activează, indiferent că sunt procurori, judecători sau magistrați-asistenți. În al doilea rând
DECIZIA nr. 677 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287617]
-
și dispoziții privind finalizarea cercetării disciplinare (art. 31-37). Ca atare, nu se poate susține că inspectorii judiciari ar acționa în mod arbitrar, în baza unor norme lacunare. De aceea, Curtea apreciază că nu se poate reține critica referitoare la pretinsa nesocotire a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul legalității. ... 24. De altfel, potrivit art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 234/2018, normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție se aprobă
DECIZIA nr. 86 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287773]
-
nr. 74 din 25 ianuarie 2021, paragraful 26, cu referire la hotărâri pronunțate în materia insolvenței, prin care Curtea a constatat că existența unor reglementări diferențiate, sub aspectul normelor de procedură, în funcție de specificul materiei reglementate, nu reprezintă o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. ... 21. De asemenea, prin Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17
DECIZIA nr. 248 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288090]
-
depășirea atribuțiilor puterii judecătorești; ... c) lipsa totală a motivării hotărârii, inserarea unor motive contradictorii ori numai a unor motive străine de natura cauzei; ... d) încălcarea autorității de lucru judecat; ... e) încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material; ... f) nesocotirea sau ignorarea îndrumărilor instanțelor de control judiciar. ... (5) În Ghidul de evaluare a activității profesionale a judecătorilor sunt prezentate exemple concrete vizând aspectele de nelegalitate ce pot reprezenta motive imputabile în sensul alin. (4) . (6) Motivele imputabile sunt stabilite de
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
alte limite decât cele prevăzute de lege, în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal, în cazul în care nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată); f) nesocotirea sau ignorarea îndrumărilor instanțelor de control judiciar (de exemplu, nerespectarea dezlegărilor date problemelor de drept de către instanța de control judiciar, neadministrarea probelor dispuse de instanța de control judiciar). Motivele imputabile sunt stabilite de instanța de control judiciar și vor
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]