545 matches
-
o sută de ani, spre binele Dumneavoastră și al nostru, care alcătuim o parte din aproapele Domniei Voastre. La mulți ani cu sănătate și cu multă fericire! Omagiu Miraculoasa supraviețuire a puținilor deținuți anticomuniști se datorează, În primul rând, credinței nestrămutate a acestora În Dumnezeu, cu Care ei comunicau prin rugăciuni zilnice. Al doilea factor care a contribuit (desigur că În mai mică măsură decât credința În Dumnezeu) la performanța de a nu muri În pușcărie l-a constituit sentimentul tonic
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de pomenire Mircea Nicolau, eminent gazetar și temerar veteran al gulagului bolșevic din România, nu numai că nu s-a descurajat, dar a și dovedit competență, hotărâre și perseverență, Învingând cu brio toate opreliștile. Succesul a fost posibil datorită credinței nestrămutate a tuturora În ajutorul lui Dumnezeu, Care a fost și va fi mereu cu noi pentru că Îl iubim cu adevărat și În chip necondiționat. Îi datorăm Părintelui Celest și Etern nu numai biruirea obstacolelor materiale, ci și harul, pasiunea și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
fiind inserat alături de cele mai prestigioase personalități române din acest veac. M-am afirmat ca profesor, publicist și scriitor, dar mai ales ca un caracter integru, fiind prea drept, sincer, cinstit, intolerant și milostiv. Principala-mi calitate o constituie credința nestrămutată În Dumnezeu. Sunt nespus de igienic, ordonat, vrednic, parolist și punctual. N-am Întâlnit vreun semen atât de parolist și punctual ca mine. Prețuiesc Cuvântul mai mult decât viața. Calitatea-mi fundamentală de a afirma și adevărurile neconvenabile mă face
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nu În rare cazuri, deochiate, case de petrecere, În tovărășia diferiților parteneri; care mai curați, care mai necurați, dar, cu toții, neîntrecuți profitori, tocând, permanent, marile sume de bani pe care patronul le dăruia distinselor sale gardiene, zicea el, pentru Încrederea nestrămutată În credința cu care ele Îl slujeau. Făcea, opinie separată, Lozia. Mai retrasă, mai calmă și mai reținută de la extravaganțe, Lozia Își petrecea, marea parte a timpului său liber, În apropierea, În vecinătatea, În singurătatea patronului. La un moment dat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
a nu pomeni nimic nimănui. Felix deveni, bănuitor. Titi se înscrisese mai departe G. Călinescu la liceu, după ce dăduse corigența, și frecventa cursurile îmbrăcat în uniformă ca un ofițer. Și el începuse a-l irita pe Felix cu această convingere nestrămutată că Felix nu va urma mai departe studiile. - Acum ce faci? îl întrebă el. - Mă voi înscrie la Universitate.Titi tăcu neutru, apoi spuse convins: - Mama zice că ai să-ți cauți o funcție! Când Felix se înscrise cu adevărat
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
s-a părut drăguță. - Stănică pretinde că fata s-a îmbolnăvit, fiindcă te iubeșteși i-ai dat a înțelege că te-ai căsători cu ea. - Stănică minte totdeauna. Habar n-am. - E adevărat că Stănică bate câmpii, asta e convingereamea nestrămutată, însă nu-i cu neputință ca fata, naivă, să-și fi făcut unele iluzii. Ar fi nedrept s-o faci să sufere. Felix prinse o mână a Otiliei: - Otilia, de ce-mi spui toate astea? Vrei să mă-nsori cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de devotament? Îmi pare rău. După oarecare gândire, Otilia se hotărî. - Mă reped pentru o jumătate de ceas, te rog să stai aicisau să rogi pe Aurica să vină. Stănică puse mâinile la piept, turcește, în semn că merită credință nestrămutată. - Du-te fără nici o grijă. Otilia își lua mantila pe ea și plecă, urmărită din ochi de Stănică. Acesta privi, crăpând puțin ușa, în curte, se încredință că nu mișcă nimeni, și apoi intră în odaia lui moș Costache. Bătrânul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Da< ne mai vedem! și a plecat fără să promită nimic altceva, cu capul în pământ. Pe Gabriela trebuia s-o uite pentru totdeauna, iar când va întâlni o constănțeancă va evita să se mai vadă, aceasta era hotărârea lui nestrămutată. Războiul permanent ce îl ducea cu timpul lui, se fluidiza până la iluzoriu ducând realitatea mai departe în necunoscut. Laur urmărea atent cum locomotiva, pufăind întruna, încetinea trăgând lin vagoanele, trecând pestemacazurile de la Podul Saligni, de peste Dunăre și apropiindu-se în
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
prin propaganda unor idei implantate încet-încet în spiritul oamenilor, apoi prin asocierea graduală de indivizi, ajungîndu-se la realizarea efectivă a unor concepții pînă atunci doar teoretice. Asocierea a permis mulțimilor să-și formeze idei, chiar dacă nu neapărat juste, cel puțin nestrămutate, despre interesele lor, să devină conștiente de forța lor. Ele fac sindicate în fața cărora capitulează toate puterile, burse de muncă ce tind să regleze condițiile de muncă și valorizare, în ciuda legilor economice. Ele trimit în adunările guvernamentale reprezentanți lipsiți de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
târziu, se regăsea Într-un remarcabil amestec de trăsături personale și concepții de familie, precum și Într-un model de rezolvare a problemelor pe care eu Îl numesc The Wright Way. Să aruncăm o scurtă privire asupra câtorva principii. Principiu: Credința nestrămutată În țelul dumneavoastră. Ați avut vreodată un țel În care ați crezut cu atâta tărie, Încât să fiți dispus să faceți orice pentru a-l atinge? Studiile indică faptul că puțini dintre noi sunt caracterizați de o asemenea fervoare. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
putere" sau lipsă de acces, căci putereaxe "„putere" trebuie deținută de cei preponderent raționali, autonomi, capabili de competiție și autoafirmare. Liberalismul este prin excelență o ideologiexe "„ideologie" a emancipării individuale, a detașării de prejudecăți în favoarea libertății și autoafirmării. Credința liberală nestrămutată în capacitatea indivizilor de a se perfecționa prin educație, relația sa tradițională cu iluminismulxe "„iluminism" determină faptul ca principala sa opoziție să fie față de orice doctrine colectiviste și față de conservatorism. În acest din urmă sens, vom vedea cum liberalismulxe "„liberalism
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fiind să Împodobească și să Înfrumusețeze vîrsta, viața și fapta. Cu „mica (lui) putere” a adunat, dar, de la alții aceste irmoase și le prezintă, acum, bunilor creștini. Iată În ce stil patetic apără Pann cauza muzicii plînso-cuvîntătoare: „Întăriți-vă Întru nestrămutatele definiții ale muzicii, arătați-vă fii adevărați ai patrii și lucrați cele spre folosul neamului, ca nu numai În cele politicești să Înflorim, ci și În cele bisericești să Înaintăm, ca să ne putem lăuda Întru toate”... (Bazul teoretic și practic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tu? Arhitectul era să spună, cu bruschețea lui caracteristică, nu, dar citi atâta contrarietate pe fața Elvirei, încît se răzgândi și nu se mai întrebă ce rost avea tizana. Elvira era singura ființă din casă în care avea încredere încă nestrămutată. Spre a-i face hatârul, o chestionă în prealabil: - Și zici că e bună? - Infailibilă! - Dacă zici tu, așa o fi.Și arhitectul bău tizana astringentă, făcând o grimasă, privit cu aere victorioase de Elvira. Totuși, incorigibil, Ioanide, ridicîndu-se de la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ferea să toarne gaz peste foc. Arhitectul ar fi voit să spulbere această impresie, dar nu putea din cauză că Botticelli fugea de discuție. Era greu să-i strigi: "Te-nșeli!", de vreme ce el refuza principial orice dezmințire, spunând parcă: "Părerea mea e nestrămutată!" Ioanide putea să scape de mimica altora, însă nu se putea dispensa de prezența lui Butoiescu. Acesta îi făcea impresia că pune la inimă necazurile de ordin profesional provocate de Pomponescu mai mult decât meritau. Sincer, Ioanide nu le acorda
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai tânăr, le-ar fi eliminat. Acum nu mai avea entuziasm. Invidia din nou pe Ioanide. Condiția de a izbuti într-o artă e de a avea un suflet mereu tânăr și de a te corecta singur, cu o încredere nestrămutată. Cine are superstiția opiniei altuia și tremură de toate strâmbăturile din nas nu construiește nimic. Greutatea este de a ieși din faza critică a elaborării, când toți cei care te văd la lucru sunt sceptici sau batjocoritori, neputând să se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
au arătat învingători prin aceea că au primit cu nepăsare tot felul de tortúri în trupurile lor, „lucru pe care de bună seamă nu l-ar fi putut suporta cu atâta tărie dacă n-ar fi avut dovada sigură și nestrămutată că Dumnezeu este cu ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 18, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în PSB, vol. 30, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 314-315. footnote>. Deci
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
să ne ia cu mașina, pe Cătălin și pe mine: doctorul Augustin Ostace. Nu știu cum a aflat că urma să vin în Germania, dar într-o bună zi m-a sunat la Heidelberg și mi-a propus, animat de o credință nestrămutată în "imperiul Spiritului", pe care îl invoca la tot pasul, această "excursie culturală". I-am mulțumit, am acceptat și am așteptat, curios și puțin angoasat, să văd pe cine anume hotărâseră zeii să-mi trimită pentru împlinirea acestui transport inițiatic
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
au găsit imprimate într-însa și chiar diformase munții ei gigantici. Sunt oameni - fie de bună, sau rea condițiune - pe carii nimic nu îi poate reține de la îndeplinirea scopurilor lor. Ei au o voință fermă: sunt implacabili. Sunt atât de nestrămutați în voințele lor, încît cutează - și reușesc prea adesea - a lupta cu natura, cu elementele ei. Trei oameni de această categorie, călări, au cutezat aproape de miezul acelei nopți teribile, părăsind locuințele lor, a pleca pe drum în direcțiunea de care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prețioasă operă nu strică: România ocupă pe continent o pozițiune strategică naturală. Ea este protegiată în lungul ei pe de o parte de seria munților carpații, santinela fidelă, de veacuri, a poporului român, pe de alta de râul dunărea, bariera nestrămutată a naționalităței noastre. Acest șir de munți și această albie a dunări fac din statul român o fortereță naturală, contra căria s-au sfărâmat în trecut, deseori, armatele inimicilor noștri. Ca situație geografică, România se învecinește: la nord și la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cari se răsfrânge... Ibidem: Popoarele civilizate antici ca și moderni. O altă prețioasă regulă dincolo de sfera cunoștințelor d-rului este că numele proprii se scriu cu inițiale mari. {EminescuOpIX 149} Iată - le: Pag. 1: râul dunărea. Ibidem: Seria munților Carpații. " Bariera nestrămutată a Dunări. Pag. 3: Rezbelul crimei (citește Crimeei) ș. a., ș. a. Apoi d-rul să nu uite că nu-i destul ca un bulgăraș ori un grecușor să se frizeze trei ani în Paris pentru a se-ntoarce de acolo român neaoș
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
seamă preoți din zona Oncești. Era un bărbat de o statură impunătoare, cu părul și barba lungi, albite de suferințe, din cale- afară de politicos și ospitalier. Prezența lui fugară radia a pace și inducea un puternic echilibru sufletesc. Credința sa nestrămutată, exprimată în fiecare gest, te cucerea repede, căci era un fin cunoscător al caracterelor. Datorită situației sale de urmărit al securității, era nevoit uneori să evite oamenii. Și totuși, era mult căutat de către credincioși, pentru că era un preot cu un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prea multe lucruri nu-i mai rămân de făcut. A prevăzut totul, a gândit dinainte totul, a Întors pe față și pe dos avantajele și dezavantajele de a muri de propria mână. Gratuitatea și povara metafizicului Își dau mâna În nestrămutata lui hotărâre. Născut prea târziu, Într-o lume efeminată, depravată, fără idealuri mărețe, nu-i mai rămâne decât să aștepte sosirea hunilor. Obosit, neliniștit, dezgustat, va renunța și la scris. Ultimele rânduri ale Jurnalului datează din 13 martie 1945. La
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
au arătat învingători prin aceea că au primit cu nepăsare tot felul de tortúri în trupurile lor, „lucru pe care de bună seamă nu l-ar fi putut suporta cu atâta tărie dacă n-ar fi avut dovada sigură și nestrămutată că Dumnezeu este cu ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 18, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în PSB, vol. 30, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1998, p. 314-315
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
lei fiecare, unsprezece manuscrise cu traduceri în limba f ranc eză și două în limba engleză din poeziile poetului său admir at. În rândul al doilea, vrednicul nostru membru onorar și mare donator a căutat să înfăptuiască o veche și nestrămutată dorință, un adevărat ideal, înființând un îns emna t premiu anual care să stimuleze și să încurajeze pe rând manifestările superioare ale minții și sufletului românesc. Căci el era adânc convins că « dreptul la viață al unui popor se măsoară
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu izbutea. Vedea doar un cap ce nu căpăta forma unui chip deslușit, care se clătina dintr-o parte în alta în semn de negație, o negație întărită de greutatea aceea pe care o pun țăranii atunci când iau o hotărâre nestrămutată. Se imagina apoi pe sine, ce îi va vorbi, cum îl va amenința și îi era ciudă că nu-și putea imagina și un final. Găsi drumul despre care-i vorbise omul din autobuz, un drum necirculat demult, întrerupt ici-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]