1,038 matches
-
care guvernează interacțiunile lor. Deși cuvântul "atom" denumea inițial o particulă care nu poate fi împărțită în particule mai mici, în utilizarea științifică modernă atomul este compus din diferite particule subatomice. Particulele constituente ale unui atom sunt electronii, protonii și neutronii; toate trei sunt fermioni. Ca excepție, atomul de hidrogen-1 nu are neutroni, iar nu are electroni. Electronul este de departe cel mai puțin masiv din aceste particule, la , cu sarcină electrică negativă și cu dimensiune care este prea mică pentru
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
nu poate fi împărțită în particule mai mici, în utilizarea științifică modernă atomul este compus din diferite particule subatomice. Particulele constituente ale unui atom sunt electronii, protonii și neutronii; toate trei sunt fermioni. Ca excepție, atomul de hidrogen-1 nu are neutroni, iar nu are electroni. Electronul este de departe cel mai puțin masiv din aceste particule, la , cu sarcină electrică negativă și cu dimensiune care este prea mică pentru a fi măsurată folosind tehnicile disponibile. Este cea mai ușoară particulă cu
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
Ernest Rutherford (1919) a observat că azotul, sub bombardament de particule alfa, radiază ceea ce părea a fi nuclee de hidrogen. În 1920, el acceptase faptul că nucleul de hidrogen este o particulă distinctă în interiorul atomului, și l-a numit proton. Neutronii nu au sarcină electrică și au o masă liberă de 1839 de ori mai mare ca masa electronului, sau , fiind cea mai grea dintre cele trei particule constituente, dar el poate fi redus prin . Neutronii și protonii (cunoscuți colectiv sub
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
și l-a numit proton. Neutronii nu au sarcină electrică și au o masă liberă de 1839 de ori mai mare ca masa electronului, sau , fiind cea mai grea dintre cele trei particule constituente, dar el poate fi redus prin . Neutronii și protonii (cunoscuți colectiv sub numele de nucleoni) au dimensiuni comparabile—de ordinul a —deși „suprafața” acestor particule nu este definită clar. Neutronul a fost descoperit în 1932 de către fizicianul englez James Chadwick. În Modelul Standard al fizicii, electronii sunt
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
electronului, sau , fiind cea mai grea dintre cele trei particule constituente, dar el poate fi redus prin . Neutronii și protonii (cunoscuți colectiv sub numele de nucleoni) au dimensiuni comparabile—de ordinul a —deși „suprafața” acestor particule nu este definită clar. Neutronul a fost descoperit în 1932 de către fizicianul englez James Chadwick. În Modelul Standard al fizicii, electronii sunt cu adevărat particule elementare, fără structură internă. Cu toate acestea, atât protonii cât și neutronii sunt particule compozite alcatuite din particule elementare numite
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
deși „suprafața” acestor particule nu este definită clar. Neutronul a fost descoperit în 1932 de către fizicianul englez James Chadwick. În Modelul Standard al fizicii, electronii sunt cu adevărat particule elementare, fără structură internă. Cu toate acestea, atât protonii cât și neutronii sunt particule compozite alcatuite din particule elementare numite quarkuri. Există două tipuri de quarkuri în atomi, fiecare având o sarcină electrică fracționară. Protonii sunt compuși din două (fiecare cu sarcina +⅔) și un (cu o sarcină de −⅓. Neutronii constau dintr-un
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
protonii cât și neutronii sunt particule compozite alcatuite din particule elementare numite quarkuri. Există două tipuri de quarkuri în atomi, fiecare având o sarcină electrică fracționară. Protonii sunt compuși din două (fiecare cu sarcina +⅔) și un (cu o sarcină de −⅓. Neutronii constau dintr-un quark up și două quarkuri down. Această distincție explică diferența de masă și de sarcină electrică între cele două particule. Quarkurile sunt ținute împreună de interacțiunea tare (sau forța nucleară tare), care este mediată de gluoni. Protonii
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
dintr-un quark up și două quarkuri down. Această distincție explică diferența de masă și de sarcină electrică între cele două particule. Quarkurile sunt ținute împreună de interacțiunea tare (sau forța nucleară tare), care este mediată de gluoni. Protonii și neutronii, la rândul lor, sunt ținuți unul lângă altul în nucleu de , care este un reziduu al unei forțe tari cu proprietăți oarecum diferite în raport cu raza de acțiune. Gluonul este un membru al familiei bosonilor gauge, particule elementare care mediază forțe
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
ținuți unul lângă altul în nucleu de , care este un reziduu al unei forțe tari cu proprietăți oarecum diferite în raport cu raza de acțiune. Gluonul este un membru al familiei bosonilor gauge, particule elementare care mediază forțe fizice. Toți protonii și neutronii legați din atom formează un mic nucleu atomic, și sunt denumiți colectiv nucleoni. Raza nucleului este aproximativ egală cu 1.07 fm, unde "A" este numărul total de nucleoni. Acesta este mult mai mic decât raza atomului, care este de
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
mai mici de 2,5 fm această forță este mult mai puternică decât forța electrostatică care provoacă respingerea reciprocă a protonilor încărcați pozitiv. Atomii aceluiași element au același număr de protoni, numit număr atomic. Într-un singur element, numărul de neutroni poate varia, determinând izotopii acelui element. Numărul total de protoni și neutroni determină nuclidul. Numărul de neutroni relativ la cel de protoni determină stabilitatea nucleului, anumiți izotopi pretându-se la dezintegrare radioactivă. Protonul, electronul, neutronul sunt clasificați ca fermioni. Fermionii se
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
decât forța electrostatică care provoacă respingerea reciprocă a protonilor încărcați pozitiv. Atomii aceluiași element au același număr de protoni, numit număr atomic. Într-un singur element, numărul de neutroni poate varia, determinând izotopii acelui element. Numărul total de protoni și neutroni determină nuclidul. Numărul de neutroni relativ la cel de protoni determină stabilitatea nucleului, anumiți izotopi pretându-se la dezintegrare radioactivă. Protonul, electronul, neutronul sunt clasificați ca fermioni. Fermionii se supun principiului de excluziune al lui Pauli, care interzice fermionilor "identici", cum
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
respingerea reciprocă a protonilor încărcați pozitiv. Atomii aceluiași element au același număr de protoni, numit număr atomic. Într-un singur element, numărul de neutroni poate varia, determinând izotopii acelui element. Numărul total de protoni și neutroni determină nuclidul. Numărul de neutroni relativ la cel de protoni determină stabilitatea nucleului, anumiți izotopi pretându-se la dezintegrare radioactivă. Protonul, electronul, neutronul sunt clasificați ca fermioni. Fermionii se supun principiului de excluziune al lui Pauli, care interzice fermionilor "identici", cum ar fi mai mulți protoni
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
Într-un singur element, numărul de neutroni poate varia, determinând izotopii acelui element. Numărul total de protoni și neutroni determină nuclidul. Numărul de neutroni relativ la cel de protoni determină stabilitatea nucleului, anumiți izotopi pretându-se la dezintegrare radioactivă. Protonul, electronul, neutronul sunt clasificați ca fermioni. Fermionii se supun principiului de excluziune al lui Pauli, care interzice fermionilor "identici", cum ar fi mai mulți protoni, să ocupe aceeași stare cuantică în același timp. Astfel, fiecare proton din nucleu trebuie să ocupe o
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
interzice fermionilor "identici", cum ar fi mai mulți protoni, să ocupe aceeași stare cuantică în același timp. Astfel, fiecare proton din nucleu trebuie să ocupe o stare cuantică diferită de toți ceilalți protoni, și același lucru este valabil și pentru neutronii din nucleu și pentru toți electronii din norul de electroni. Cu toate acestea, un proton și un neutron au voie să ocupe aceeași stare cuantică. Pentru atomii cu un număr atomic scăzut, un nucleu care are mai mulți neutroni decât
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
fiecare proton din nucleu trebuie să ocupe o stare cuantică diferită de toți ceilalți protoni, și același lucru este valabil și pentru neutronii din nucleu și pentru toți electronii din norul de electroni. Cu toate acestea, un proton și un neutron au voie să ocupe aceeași stare cuantică. Pentru atomii cu un număr atomic scăzut, un nucleu care are mai mulți neutroni decât protoni tinde să scadă la o stare de energie mai mică prin dezintegrare radioactivă, astfel încât să se apropie
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
pentru neutronii din nucleu și pentru toți electronii din norul de electroni. Cu toate acestea, un proton și un neutron au voie să ocupe aceeași stare cuantică. Pentru atomii cu un număr atomic scăzut, un nucleu care are mai mulți neutroni decât protoni tinde să scadă la o stare de energie mai mică prin dezintegrare radioactivă, astfel încât să se apropie de unu. Cu toate acestea, pe măsură ce numărul atomic crește, este necesară o proporție mai mare de neutroni pentru compensarea respingerii reciproce
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
care are mai mulți neutroni decât protoni tinde să scadă la o stare de energie mai mică prin dezintegrare radioactivă, astfel încât să se apropie de unu. Cu toate acestea, pe măsură ce numărul atomic crește, este necesară o proporție mai mare de neutroni pentru compensarea respingerii reciproce dintre protoni. Astfel, nu există nuclee stabile cu număr egal de protoni și neutroni de la numărul atomic "Z" = 20 (calciu) în sus și, pe măsură ce "Z" crește, raportul neutroni-protoni al izotopilor stabili crește și el. Izotopul stabil
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
dezintegrare radioactivă, astfel încât să se apropie de unu. Cu toate acestea, pe măsură ce numărul atomic crește, este necesară o proporție mai mare de neutroni pentru compensarea respingerii reciproce dintre protoni. Astfel, nu există nuclee stabile cu număr egal de protoni și neutroni de la numărul atomic "Z" = 20 (calciu) în sus și, pe măsură ce "Z" crește, raportul neutroni-protoni al izotopilor stabili crește și el. Izotopul stabil cu cel mai mare raport protoni-neutroni raport este (aproximativ 1,5). Numărul protonilor și neutronilor în nucleul atomic
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de protoni și neutroni de la numărul atomic "Z" = 20 (calciu) în sus și, pe măsură ce "Z" crește, raportul neutroni-protoni al izotopilor stabili crește și el. Izotopul stabil cu cel mai mare raport protoni-neutroni raport este (aproximativ 1,5). Numărul protonilor și neutronilor în nucleul atomic poate fi modificat, deși acest lucru poate necesita energii foarte înalte din cauza forței tari. Fuziunea nucleară apare atunci când mai multe particule atomice se unesc pentru a forma un nucleu mai greu, cum ar fi prin ciocnirea la
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
tipuri de compuși chimici, cum ar fi rețelele de cristale ionice și covalente. Prin definiție, orice doi atomi cu același număr de "protoni" în nucleele lor aparțin aceluiași element chimic. Atomii cu același număr de protoni, dar număr diferit de "neutroni" sunt izotopi diferiți ai aceluiași element. De exemplu, atomii de hidrogen admit exact un proton, dar există izotopi fără neutroni (, de departe, cea mai comună forma, numit și protiu), un neutron (deuteriu), doi neutroni (tritiu) și mai mult de doi
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
număr de "protoni" în nucleele lor aparțin aceluiași element chimic. Atomii cu același număr de protoni, dar număr diferit de "neutroni" sunt izotopi diferiți ai aceluiași element. De exemplu, atomii de hidrogen admit exact un proton, dar există izotopi fără neutroni (, de departe, cea mai comună forma, numit și protiu), un neutron (deuteriu), doi neutroni (tritiu) și mai mult de doi neutroni. Elementele cunoscute formează un set de numere atomice, de la elementul cu un singur proton, hidrogenul, până la elementul cu 118
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
cu același număr de protoni, dar număr diferit de "neutroni" sunt izotopi diferiți ai aceluiași element. De exemplu, atomii de hidrogen admit exact un proton, dar există izotopi fără neutroni (, de departe, cea mai comună forma, numit și protiu), un neutron (deuteriu), doi neutroni (tritiu) și mai mult de doi neutroni. Elementele cunoscute formează un set de numere atomice, de la elementul cu un singur proton, hidrogenul, până la elementul cu 118 protoni ununocțiu. Toți izotopii cunoscuți ai elementelor cu numărul atomic mai
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de protoni, dar număr diferit de "neutroni" sunt izotopi diferiți ai aceluiași element. De exemplu, atomii de hidrogen admit exact un proton, dar există izotopi fără neutroni (, de departe, cea mai comună forma, numit și protiu), un neutron (deuteriu), doi neutroni (tritiu) și mai mult de doi neutroni. Elementele cunoscute formează un set de numere atomice, de la elementul cu un singur proton, hidrogenul, până la elementul cu 118 protoni ununocțiu. Toți izotopii cunoscuți ai elementelor cu numărul atomic mai mare de 82
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
sunt izotopi diferiți ai aceluiași element. De exemplu, atomii de hidrogen admit exact un proton, dar există izotopi fără neutroni (, de departe, cea mai comună forma, numit și protiu), un neutron (deuteriu), doi neutroni (tritiu) și mai mult de doi neutroni. Elementele cunoscute formează un set de numere atomice, de la elementul cu un singur proton, hidrogenul, până la elementul cu 118 protoni ununocțiu. Toți izotopii cunoscuți ai elementelor cu numărul atomic mai mare de 82 sunt radioactivi. Circa 339 nuclizi apar în
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
mai mare număr de izotopi observat pentru orice element este de zece, pentru elementul staniu. Elementele 43, 61, și toate elementele cu numere de la 83 în sus nu au izotopi stabili. Stabilitatea izotopilor este afectată de raportul dintre protoni și neutroni, și de prezența unor „numere magice” de neutroni sau protoni, care reprezintă învelișuri cuantice închise și pline. Aceste învelișuri cuantice corespund unui set de niveluri de energie în cadrul al nucleului; învelișuri pline, cum ar fi învelișul plin de 50 de
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]