330 matches
-
Normandia și a ajuns duce de Apulia și Calabria între 1057 până la moarte. Porecla sa, care apare în latina contemporană "Viscardus" iar în franceza veche "Viscart", este adeseori redată cu sensurile de "cel Descurcăreț", "cel Viclean", "cel Hotărât", "Vulpea" sau "Nevăstuica". Între 999 și 1042, normanzii ajunși în sudul Italiei, sosiți inițial ca pelerini, au devenit în principal mercenari servind în slujba Imperiului Bizantin și a diferiților nobili longobarzi din regiune. Primul dintre acești normanzi care au acționat independent a fost
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
horști ("Luzula alpinopilosa"), păiuș ("Festuca versicolor") sau crin de pădure ("Lilium martagon). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: • mamifere printre care: urs brun ("Urs arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Servus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), nevăstuica ("Mustela frenata"), viezure ("Meles meles"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"); • păsări cu specii de: șorecar comun ("Buteo buteo"), Cocos de munte ("Tetrao urogallus"), cocos de mesteacăn ("Tetrao tetrix"), vulturi sau bufnite; • reptile, amfibieni și insecte (coleoptere: gândaci
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
Isopyrum thalictroides"). Fauna este constituită din: • mamifere (62 de specii) cu specii de: elan ("Alces alces"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus") sau mistreț ("Sus scrofa"), lup ("Canis lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigere"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), castor, nevăstuică ("Mustela frenata"), vidră ("Lutra lutra"), râs ("Lynx lynx"), sau lilieci. În arealul parcului național este semnalată prezența unor exemplare de bizon european ("Bison bonasus") și a unei specii de cal sălbatic Polonez. • păsări (peste 200 de specii) cu exemplare de
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
Din cauza interdicțiilor legale privind speciile de animale ne-native în Statele Unite și Canada, aici niciodată nu au devenit populare. Dihorul european se adaptează și reproduce cu ușurință în captivitate, spre diferență de alte specii crescute pentru blană cum ar fi nevăstuica sau hermina. Vânarea dihorului a fost cândva sportul preferat al scoțienilor. Vânătoarea se ținea noaptea, în miezul iernii. Cu toate acestea, majoritatea deceselor sunt cauzate de capcanele din oțel puse pentru prinderea iepurilor. În Marea Britanie perioada de vânătoare începe la
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
cu dihorii de stepă chiar dacă s-au înregistrat și incidente dar suferă din cauza pătrunderii în ecosistemul lor a nurcii americane. Există dovezi că dihorii au căzut pradă unor jderi dar acesta nu este un lucru obișnuit, iar în conviețuirea cu nevăstuicile, acestea din urmă pot cădea ocazional victime dihorilor. Dihorii sunt animale singuratice, ele trăind împreună cu alți membri ai speciei sale doar în timpul împerecherii și a creșterii puilor. Perioada de împerechere este cuprinsă între lunile februarie și aprilie, perioadă în care
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"); viperă ("Vipera berus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); lipan ("Thymallus thymallus") sau melcul de livadă ("Helix pomatia"). La nivelul ierburilor vegetează plante cu specii de: pedicuță ("Lycopodium clavatum
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
și o specie rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
Colorația homocromă schimbătoare (homocromie variabilă) se manifestă prin modificarea în diferite condiții a coloritului de protecție în funcție de cea a substratului. Ex.: moluștele cefalopode, unele specii de crustacee, de reptile (cameleonul etc.). Colorația homocromă schimbătoare poate fi sezonieră (ex. la leming, nevăstuică, hermină care iarna își modifică coloritul în alb) sau ocazională (ex. la moluștele cefalopode, cameleon, unii pești, de ex. la cambulă etc.). Schimbarea culorii în cazurile menționate se datorește unor mecanisme nervoase, umorale sau neuroumorale.
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]
-
martie-aprilie 2014. Mascota trebuia să reprezinte un animal (unul obișnuit sau unul fantastic), cu aspect tânăr, sportiv, deschis, care să fie reprezentativ pentru Jocurile de la Lillehammer. Un juriu format din organizatori și artiști au restrâns selecția la doar trei variante: nevăstuică, râs sau elan. Votarea s-a făcut pe pagina oficială de Facebook a Jocurilor. Câștigător a fost râsul, creația lui Line Ansethmoen, în vârstă de 19 ani. Numele mascotei este Sjogg, ceea ce înseamnă "zăpadă" în zonele de lângă Lillehammer. O competiție
Jocurile Olimpice de Tineret 2016 () [Corola-website/Science/335512_a_336841]
-
CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul de ziduri ("Vespertilio
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
de Cap (Lepus capensis). Pe tot cuprinsul văii sunt prezente și mamifere carnivore ca de exemplu vulpea, lupul și într-o măsură mai mică hiena. În lunca Iordanului se mai pot găsi pisica de stuf (Felis chaus), bursucul, șacalul și nevăstuica. În mlaștina Malha trăiește caracalul și mangusta egipteană. În zona șoselei Allon se gasesc jderi. În mlaștina Malha și la Eyn Samia s-au văzut arareori leoparzi. Valea Iordanului este unul din principalele popasuri pe itinerariul păsărilor migrătoare. La sfârșitul
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelina (Mustelea erminea), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), năpârca ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Putorius putorius"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp ("Lacerta
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), popândău ("Spermophilus citellus"), jderul de scorbură ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"); Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șoim călător ("Falco peregrinus"), corb ("Corvus
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: vulpe ("Vulpes vulpes"), popândău european ("Spermophilus citellus"), hârciog ("Cricetus cricetus"), hermină ("Mustela erminea"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), orbete ("Nannospalax leucodon"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), grivanul cenușiu ("Cricetulus migratorius"), chițcanul de pădure ("Sorex araneus"), șoarecele săritor de stepă ("Sicista subtilis"); Păsări: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia neagră ("Milvus migrans"), gaia roșie
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), hermelină ("Mustela erminea"); Păsări protejate prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăză ("Upupa epops
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Ciurus vulgaris"), iepure comun ("Lepus europaeus"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări: protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
ulterior având câte 6-7 pui la o naștere. Perioada până la maturizarea sexuală este, de asemenea, scurtă, de circa două luni. Figurează pe lista de hrană a tuturor răpitoarelor de zi și de noapte. Este vânat de mamifere mici carnivore (dihori, nevăstuici, hermine, bursuc, jderii, pisica sălbatică), apoi de vulpe, bursuc, mistreț, ursu, șerpi și păsări răpitoare: ciufii, huhurezii, bufnițele, striga Esze gazda a numeroși ectoparaziți (acarieni, purici) și endoparaziți (cestodele cu localizări în intestinul subțire și ficat; trematodele în duoden și
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
zile de viață. Ei sunt alăptați 3 săptămâni, iar după înțărcare pot părăsi imediat culcușul, pentru a se hrăni singuri. Ating maturitatea sexuală la vârsta de 7-8 săptămâni (două luni) Principalii dușmanii naturali ai șoarecelui subpământean sunt mamiferele carnivore (vulpi, nevăstuici, hermine, dihori și bursuci) și păsările răpitoare de noapte, mai rar șerpii. Fiind preponderent nocturn este rar atacat de păsărilor răpitoare de zi. Este considerat dăunător pentru că distruge plantele, rozându-le rădăcinile. Având în vedere că populațiile șoarecelui subpământean sunt
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
galeriei prin plafonul acesteia, după ce au fost retezate cu incisivii. În același mod sunt procurate de la suprafață plantele necesare construirii cuibului. În terenurile cultivate preferă rădăcinile de trifoi, lucernă, apoi morcovii, cartofii. Orbeții sunt vânați de mustelide, dihor de stepă, nevăstuică. Ieșind rar la suprafață nu constituie un vânat pentru păsările răpitoare. Gestația durează aproximativ o lună. Pe parcursul anului femelele nasc o singură dată 2-4 pui. În regiunea mediteraneeană femelele nasc din februarie până în martie. Nou-nascutii sunt fără păr, neajutorați, cântăresc
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
Cuvintele „nevăstuică” (din engleză "weasel words"), denumit și autoritate anonimă este un termen informal pentru cuvinte și fraze folosite pentru a crea impresia că se fac afirmații punctuale sau relevante despre un subiect, când, de fapt, este vorba doar despre niște afirmații
Cuvânt nevăstuică () [Corola-website/Science/334645_a_335974]
-
și autoritate anonimă este un termen informal pentru cuvinte și fraze folosite pentru a crea impresia că se fac afirmații punctuale sau relevante despre un subiect, când, de fapt, este vorba doar despre niște afirmații ambigue și nedovedite. Folosirea "cuvintelor nevăstuică" pentru a evita formularea unei aserțiuni directe este un mod de tergiversare. Cuvintele nevăstuică pot avea și sensuri ascunse sau greu de descifrat. Unele cuvinte nevăstuică sunt folosite pentru a atenua forța unor afirmații potențial controversate, de exemplu, folosind termenii
Cuvânt nevăstuică () [Corola-website/Science/334645_a_335974]
-
crea impresia că se fac afirmații punctuale sau relevante despre un subiect, când, de fapt, este vorba doar despre niște afirmații ambigue și nedovedite. Folosirea "cuvintelor nevăstuică" pentru a evita formularea unei aserțiuni directe este un mod de tergiversare. Cuvintele nevăstuică pot avea și sensuri ascunse sau greu de descifrat. Unele cuvinte nevăstuică sunt folosite pentru a atenua forța unor afirmații potențial controversate, de exemplu, folosind termenii „oarecum” sau „în cele mai multe privințe”. Cuvintele nevăstuică pot fi folosite în publicitate și în
Cuvânt nevăstuică () [Corola-website/Science/334645_a_335974]