1,526 matches
-
alte justificări, conduce la alte finalități. Numai cine a trăit în zbaterile astea, în care trăiesc eu acum, va putea cu adevărat să priceapă ce însemnătate are acest obiectiv pentru mine; altfel, va socoti toate acestea ca pe ceva pur neverosimil și fără utilitate. Dar, chiar și așa, mie tot îmi este silă cu totul de mine, căci mă simt ca un nefericit încătușat. De ce să mă găsesc în lanțuri? Vreau să fiu slobod. Trebuie să fiu slobod. Să mă salveze
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de serviciu îi spusese de cu seară: "Domnișoară, puneți duna pe dumneavoastră, că în căsoiul ăsta e frig și în miezul verii ca în mormânt". A simțit de cum a intrat în cameră un miros de beci și un frig aproape neverosimil. Și-a zis că frigul vine din interiorul ei, vara nu poate fi atât de frig într-o încăpere, și totuși cu greu a adormit, zgribulindu-se în imensele falduri ale plăpumii de puf. Și aceasta mirosea cumva a stătut
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
35 de ani, îmbrăcată ca un "neocolonialist", în pantaloni, cu o cămașă de in topit, bine mulată pe trup. Părul castaniu deschis, relativ scurt, cu o tunsoare rebelă. "'Neața", o întâmpină cu un aer vesel. "'Neața", răspunde Zinzin. Are ochii neverosimil de verzi în aerul de dimineață. "Mă bucur să vă cunosc. Sunt activista de la județ, trimisă să-mi bag nasul în treburi la care nu mă pricep", spune Zinzin strângând mâna celeilalte femei. "Sunt bucuroasă să cunosc o activistă atât
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
profesorul de matematică, Dorin Botezatu și cu profesorul de română, Eugen Buliga. Profesorul Cernat, foarte bine pregătit din punct de vedere profesional, după părerea elevilor, la prima oră de predare-ascultare, mi-a pictat mai în glumă, mai în serios, o neverosimilă notă de patru în catalog, „dărnicie” pe care i-o reamintesc la întâlnirile din cadrul Cenaclului „Nectarie”. De obicei, în pauza mare jucam cu profesorul Cernat fotbal pe terenul de handbal din curtea școlii sau guțchi în clasă pe catedră, în timp ce
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
dar constată cu surprindere că pacientul său plecase. Ridică din umeri neputincios si, după ce se reinstală confortabil În scaunul său, Își aprinse o nouă țigară. Pe culoarul mare al spitalului nu mai era nimeni acum. Totul dispăruse Într-un mod neverosimil, dar bătrânul nu se arătă prea mirat. Vru să urce scările care l-ar fi dus spre ieșirea principală, dar văzu niște trepte care coborau la subsolul clădirii și, cu o hotărâre neînțeleasă, le parcurse Încet. La capăt găsi un
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
rupte și Încâlcite, ca niște mari și confuze semne de Întrebare. Pe păpușar Îl găsiră prăbușit În spatele cortinei. Chircit, cu spinarea Încovoiată și o grimasă urâtă, care-i strâmba gura Întredeschisă. Chipul său, cu privirea Încremenită, Împrumutase Într-un mod neverosimil trăsăturile pronunțate ale lui Grimmi, fapt care-i Îngrozi pe toți cei care văzură ciudățenia. Cineva strigă sa nu-l atingă nimeni, că era mai bine așa. Ambulanța sosi Într-un timp record. Un medic vânjos constată că pacientul aproape
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
tot mai adânc În nări, aspră ca o ninsoare venită din iad, ce-l Înspăimânta cumplit. Ar fi vrut să se prindă cu mâinile de tâmple și să urle fără oprire, prelung, asemeni lupului singuratic la lună. Își simțea capul neverosimil de umflat, și ceva ca un clipocit nedeslușit Îi picura În auz cu zgomot stins, Înnebunindu-l. Se Întrebă cum de mai era conștient Încă, cum de mai putea raționa. Se gândea tot mai intens la ea. Îl cotropea sentimentul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
În poșetă (furate din restaurantul unui hotel de munte), ca să le umple cu vin ieftin (tot de ea cumpărat). Pentru rochia ei neagră (preferata), cu decolteu obraznic, pe care și-o arunca mult prea repede de pe ea. Pentru ochii ei neverosimil de alungiți, care aproape că atingeau cu coada lor prelungă marginea de sus a urechii. Atât!... Am aprins, dintr-o pură plictiseală, din nevoia de a schimba... decorul, o țigară. Am găsit În șifonier, pe un raft, un pachet de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
când descopereau un pământ nou. Mi-a surâs aproape imperceptibil, strivindu-și galeș pleoapele și ascunzând pentru o clipă ochii ei vrăjitori de peruzea. Astăzi, Lola Jo, am să-ți povestesc o Întâmplare ciudată, o Întâmplare care ar putea părea neverosimilă, petrecută În copilărie, când mă aflam la bunici. Bunicii mei din partea tatei. E o Întâmplare care n-a mai fost istorisită cuiva. Lola Își dezveli din nou dinții frumoși În surâsu-i știut. Părea foarte concentrată la spusele mele. Era o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
înconjura când eram treaz. Timpul și spațiul deveneau atunci inoperante, ca și cum imaginația mea se trezea dintr-odată eliberată de orice constrângere. O întreagă senzualitate refulată, consecință a nevoilor mele secrete, provoca, eliberându-se în visele mele, apariția formelor și manifestărilor neverosimile, totuși naturale. Astfel, mă îndoiam chiar și de existența mea, pierzând noțiunea propriului timp și a propriului spațiu. Totul se petrecea de parcă îmi modelasem toate visele și cunoscusem dinainte interpretarea lor exactă. Am adormit foarte târziu. Deodată mă văzui rătăcind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
școlară, iar cei puțini care au avut MASLOW, sau sunt cei care conduc destinele turmelor de oi neputincioase și neștiutoare. Am să rescriu și eu aceste legi universale pe care mulți le știați, dar nu le-ați aplicat considerându-le neverosimile. Legile universale sunt: LEGEA GÂNDIRII, LEGEA OFERTEI, LEGEA ATRAC} IEI, LEGEA ACCEPT|RII, LEGEA COMPENSA}IEI, LEGEA PERMISIVIT|} II, LEGEA CONFORM|RII, LEGEA SACRIFICIULUI, LEGEA IERT|RII, LEGEA SUCCESULUI, LEGEA CRE{TERII {I LEGEA IUBIRII. aplicăm pentru ca viața noastră să
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
a transporta aceste bagaje psihice inutile de colo-colo. Numărul bagajelor psihice pe care le ducem cu noi este relevat de oftaturile, crizele și minciunile din viața noastră, aceste bagaje psihice la care mă refer, mai include și toate atașamentele noastre neverosimile, judecățile noastre, temerile, disconfortul, manevrele de izolare si agendele necinstite sau inconștiente pe care le târâm după noi de-a lungul călătoriei noastre. Împachetarea și târârea acestor bagaje psihice inutile oriunde ne-am duce nu face decât să ne împovăreze
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
al vieții, să restaureze sentimentul vieții acolo unde pîndește moartea. Nu este vorba cîtuși de puțin de naivitate, ci de dorința expresă a lui Kusturica de a ieși din marasm prin povestea de dragoste. Războiul apare ca un fapt neserios, neverosimil, ca o glumă proastă, în timp ce fiecare lucru, fiecare animal de la puiul care iese din găoace la pisica care vînează porumbei, răspîndește acea aură luminosă, acea energie și bucurie de a trăi, plenar, fără opreliști. În filmul lui Kusturica, avem un
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
O mie și una de nopți, așa cum mai tîrziu scena se reia, cînd îndrăgostiții plutesc cu pat cu tot deasupra pădurilor tomnatice cu frunze ruginii. Există o magie aparte a acestor scene, pe care mi-e greu s-o definesc, neverosimilul lor, ca această plimbare prin spital cu patul cu rotile, ține de felul în care miracolul vieții se strecoară în viețile personajelor pentru a dilata enorm și sensibil clipa. Am mai întîlnit acest procedeu al momentului magic trăit ca bucurie
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
colaj cinematografic naiv, ca în jocurile copiilor, așa cum primarul și poștașul, plecați la vînătoare cu fanfara după ei, fac tumbe pe zăpadă. Lichidat de concurență, primarul suflă în goarnă în timp ce sîngele îi năvălește pe gură, iar trupul său se rostogolește neverosimil de mult pe zăpadă, mișcare căruia îi răspunde în ecou rostogolirea îndrăgostiților pe zăpadă care se oprește numai cînd dărîmă un stog de fîn. Căpitanul Aleksic calmează pornirile belicoase ale lui Luka, atenționîn-- du-l că moartea nu face rău
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
care o analizează și pe care, bineînțeles, recenzenții dinainte au comentat-o superficial. Din păcate pentru Cornel Regman, aplicația și subtilitatea criticii sale, ascuțimea ei, se împiedică într-un limbaj ciudat, trudnic, cu o sintaxă dificultoasă și un lexic aproape neverosimil. E o mare discrepanță între mobilitatea gândirii autorului, laolaltă cu predispoziția lui pentru calambur, și fraza în sine, greoaie, anulându-și efectele pe măsură ce le obține. În prima pagină a comentariului intitulat... Observații stilistice pe marginea prozei lui Fănuș Neagu, criticul
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
salon 1900, seamănă într-adevăr cu revenirea Cenușăresei de la bal, cînd trăsura se transformă în bostan și rochia în zdrențe. Există un timp plenar, al tuturor posibilităților și chiar și atunci în mijlocul armoniei generale acest preaplin creează o undă de neverosimil, de aer oriental de o mie și una de nopți, halucinant și fragil. Între două pahare, cei patru pun la cale lovituri, ucid cu sînge rece, sunt niște gangsteri adevărați cu aere de dandy. Există un conflict intestin între cei
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
Antoniu, poartă în sânge microbul vagabondajului, fugise de acasă la cincisprezece ani să cunoască lumea și, deși suferise din cauza răutății oamenilor în aventurile ei de nomadă, continuă să vadă pretutindeni, ca un daltonist, numai lumină și frumusețe. Cu făptura ei neverosimilă, "amestec de soare și miros de scorțișoară, de muzică și farmec ciudat, de candoare și bunătate", Plăcințica încarnează inocența și speranța, pe care Antoniu le exilase demult din sufletul său, înlocuindu-le cu patima autodeposedării și cu rutina mizeriei. Antoniu
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
MANUELA GOLEA, În ziarul Ziua, 27 iunie 2001 Dezlănțuit parodic și deopotrivă tandru, fără nimic sfînt, Însă mereu Înfiorat de adierea ironică a misterului divin, romanul Simion Liftnicul de Petru Cimpoeșu aduce În proza românească de după 1989 o prospețime aproape neverosimilă de ton și viziune. O prospețime dublată, Încă și mai neverosimil, de seninătate. MIRCEA IORGULESCU, Viața la români, după Evenimente, În 22, anul XII, nr. 51, 18-24 decembrie 2001 PRELUDIU Experimentul Armaggedon Despre Experimentul Armaggedon se știu puține lucruri, iar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
deopotrivă tandru, fără nimic sfînt, Însă mereu Înfiorat de adierea ironică a misterului divin, romanul Simion Liftnicul de Petru Cimpoeșu aduce În proza românească de după 1989 o prospețime aproape neverosimilă de ton și viziune. O prospețime dublată, Încă și mai neverosimil, de seninătate. MIRCEA IORGULESCU, Viața la români, după Evenimente, În 22, anul XII, nr. 51, 18-24 decembrie 2001 PRELUDIU Experimentul Armaggedon Despre Experimentul Armaggedon se știu puține lucruri, iar cîte se știu, aproximative, contradictorii și oricum insuficiente, sunt ascunse cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Uitaseră cu totul de el, Îl lăsaseră În adormire, nu le păsa nici dacă și depune sau nu demisia, nici dacă trăiește sau crapă. În aceste condiții, apariția bătrînului ciudat care-și spunea Pablo i se părea cu atît mai neverosimilă, iar mesajul lui imperativ, de-a dreptul suspect. Ceruse o șalupă, fără să spună pentru ce Îi trebuie, nici din partea cui venea. Maiorul Smith trebuise să-și pună la lucru Întreaga perspicacitate pentru a Înțelege ce are de făcut. Nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Antoniu și Plăcințica, sunt de ceva timp, nedespărțiți. S-au cunoscut la gura metroului, pe o arșiță cumplită, În iulie, când pământul fierbea și orașul părea o suspendat În aerul Înăbușitor. Chipul ei inocent și luminos i s-a părut neverosimil În colcăiala umană, fierbinte. I s-a părut de asemenea straniu că cerșea. Stătea lipită de vitrina librăriei și cerșea. El nu se mai uita la oameni de foarte mult timp. Foarte rar vedea altceva decât mâna care-i arunca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
alte sentimente, mai incerte și mai tulburătoare. Mă întorceam cu uimire la ideea că o atinsesem; ținând cont de ceea ce se întâmplase, termenul „atinsesem” era mult prea blând. Poate de aceea, privind în urmă, faptul în sine mi se părea neverosimil, și, deși îi revedeam părul negru și lucios tăvălindu-se în praf, deși îi auzeam icnetul de durere când i-am răsucit brațul, nu-mi aminteam deloc senzația născută din contactul dintre carnea ei și a mea. Totul era ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
vreo poveste locală, o istorioară de navetist, te va doborî, te va tăia în două, îți va despărți pentru totdeauna dialogul de caracterizare. Așa că e mai bine să nu încerci. — Ce să încerc? — Să mă desconsideri în halul ăsta. E neverosimil, e meschin. Realitatea pe care ți-o descriu nu trebuie aruncată în coșul cu rufe murdare și abandonată. Îmi rezerv dreptul de a mă afla în centrul evenimentelor, de a fi, în același timp, eroul și antieroul. Vocea profesorului câștiga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sau, mai știu eu, că vă duc de nas sau vă torn gogoși numai pentru plăcerea pe care o are aproape orice nene în momentul în care scrie, țin să vă precizez că îmi dau foarte bine seama cât de neverosimilă poate să arate apariția asta - hocus, pocus - a unor personaje dintr-un borcan de muștar. E drept, ar fi mult mai simplu să se întâmple așa, dar m-aș simți cumva stânjenit 1. pentru că aș arunca cu adevărul pe geam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]