349 matches
-
numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 33 bătrâni și nevolnici, precum și 43 văduve 14.Constatăm că și în această perioadă s au stabilit în Belcești oameni proveniți din afara granițelor țării, după cum lasă să se înțeleagă numele unor birnici, precum: Toader Bejan, Toader Mazuru, Toader Mazuru, el și Huțanu (zis Huțanu
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
anul 1820, constatăm o ușoară creștere a populație, de 57 birnici și 10 scutelnici, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
pedeapsă? întreb cu prudență. Să i se mărească un defect fizic sau psihic, pentru o lună, cel puțin. Ce, cum adică?! Păi, dacă este șchiop, să fie și mai șchiop, dacă este chior, să fie și mai chior, dacă este nevolnic, să fie și mai și... Nu, asta nu vreau. Dacă el este prost eu nu vreau să... Este prost? Atunci să fie și mai prost. Zîmbesc, apoi rîd în hohote, apoi îmi dau lacrimile de atîta rîs și babalawó este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Sergheevna, Andrei Stolz, Agafia Matveevna, Zahar. Compătimirea devine o patimă. Noi înșine ne vedem contaminați, de-a lungul formidabilului spectacol al lui Alexandru Tocilescu, de o milă atotcuprinzătoare, dincolo de orice criteriiă Ne e milă de bătrânii servitori bețivi, devotați și nevolnici, de fetele „bune“ care nu deosebesc între „iubit“ și „iubire“, de gospodinele harnice, învățate cu greul, bisericoase, trupeșe și obtuze, de mărunta ingeniozitate a găinarilor, lacomi la prețuri mici, demoni scăpătați, provinciali și, în definitiv, perdanți, de băieții „buni“, cărora
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ca zilnica mâncare -viața lui - sau pentru un chef de pomină: risipa de nectar, parfum și culoare atunci când Îi vine vremea să Înflorească, să lase urmași... Chef la care se Înfruptă, În dărnicia de moment a bancherului, și câte un nevolnic „cerșetor“, o gâză polenizatoare, tot animal la urma-urmei... Animalul, devenit debitor, nu știe Însă că va plăti, și capitalul Împrumutat când mușcă dintr’un fruct colorat și parfumat - reclama bancară - și când Înșfacă un smoc de iarbă ori de frunze
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
biserică, răspundea constant: foarte bine am făcut 11. Revenind la bisericuța de la Ipotești, o însemnare din 1 ianuarie 1852 vorbește despre osăbite stări de locuitori aflători în acest sat nesupusă la nici un fel de dări și havalale, de câțiva bătrâni nevolnici și văduve, de preotul Vasili Hudișteanu, dascălii Toader sin Diaconu precum și de Gheorghe sin preotul Ghirghi, la "biserica Sf. Voievozi"12. Transcrisă pentru Vistierie, în 1852 așadar, condica aceasta este importantă fiindcă demonstrează, fără putință de tăgadă, că satul vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nefast l-ar fi avut și "Istoria..." lui Călinescu: "a izbutit să insinueze imaginea grandioasă de fluviu înspumat a literaturii române". Care, de fapt, potrivit analizei necruțătoare și iconoclaste a lui Negrici, n-ar fi mai mult decât un pârâiaș nevolnic. În fine, pentru a pune punct risipei de citate, o ultimă aserțiune, rezumată într-o frază așezată deasupra oricărei îndoieli: "permanență", "actualitate", "ai noștri" favorizează dezertarea spiritului critic, opresc roata timpului, fixează prezentului limite și bariere schimbării singurul lucru cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
absenței unui NOBEL pentru români, prin comparație cu vecinii de continent, mai galonați, ca să nu spunem mai abili și mai norocoși. Una dintre explicații ar putea-o constitui tocmai faptul că ne autodeclarăm, de bună voie și nesiliți de nimeni, nevolnici. În vreme ce megieșii nu știu să fi proclamat vreodată "despărțirea de", să zicem, Petöffi, noi ne îngăduim să cerem ultimativ despărțirea de "cadavrul din debara" Eminescu, doar astfel putând... intra în Europa. Ca să te respecte alții, se cuvine, înainte de toate, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dar ilustrează perfect conduita intelectualilor noștri, mari meșteri la pus tălpi și incapabili să practice un lobby onest pentru o cauză ce depășește net umorile propriului orgoliu. Oricum, n-aș zice că, în absența jinduitului premiu, o literatură ar fi nevolnică și nici n-am știință despre vreo autoritate culturală din afara României care să fi emis astfel de apreciere în ce ne privește. Probabil nici nu-i nevoie, câtă vreme ne-o facem cu mâna noastră. Dar să vedem cât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
astea? - Chiar ești idiot, zic. Cum să nu știe, dacă el stă toată ziua acolo la graniță? Doar asta-i meseria lui. Răscrăcărat pe saltea și cu spatele sprijinit de perete, Hansi se uită la noi ca la niște pitici nevolnici, incapabili să vadă mai sus de propria lor statură de două palme. - Voi nu citiți ziarele? N-ascultați radioul? - De unde ziare și radio, Îi spun, dacă văr-tu ne ține În grajdu’ ăsta de luni de zile și ne tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fi vrut să-l aleagă pe cerbul înfrânt! Poate pentru că mă simt aidoma lui, la fel de neputincios și de trist. Am nevoie ca o ființă iubitoare să se sacrifice necondiționat pentru mine și să mă urmeze oriunde, oricât de slab și nevolnic aș fi. Dezolare Am trecut de cinzeci de ani. Mă simt golit de puteri și dezolat. Amintirea trecutului mă face să roșesc. E un simțământ recent, ivit odată cu plictiseala cronică ce m-a invadat brusc. Nu mai știu cum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
trec Styxul, cine mă va salva?” o întreb pe Aia. Ea mă privește cu mare răceală, exact așa cum profesorul se uită la un elev leneș care nu vrea să învețe lecția. Atunci mă simt ceea ce sunt, adică doar un străin nevolnic, tolerat de ea dintr-o generozitate pe care nu vreau s-o accept. Reușește să mă pironească cu atâta dispreț pedagogic, că nu mai găsesc cuvinte să-i răspund. Antropomorfoză Eroul din miturile acestei culturi orale înaintează până la o limită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mi se întâmplă tocmai mie, care eram maestrul tuturor îngrijirilor cosmetice și corporale. Mă simt istovit, fără să mai am vreo putere de a reacționa. Gândul sinuciderii mi-a devenit familiar. Aia spune că e doar un gând de om nevolnic și că unei persoane culte, ca mine, n-ar trebui nici măcar să-i treacă prin minte una ca asta. Aceste cuvinte mă fac să roșesc. Așa că mă las în voia ei, a ierburilor ei de leac; știu de pe acum că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sedusesem definitiv. Adesea mi-a fost teamă și am rămas total deconcertat la gândul că poate n-aveam să reușesc niciodată s-o înțeleg. Sfielile ei misterioase m-au făcut pe mine, acel magister din Ars amatoria, mai inert și nevolnic. M-am rușinat pentru grosolana mea neștiință. Licantropie Ninge. Mă visez la Sulmona: încă sunt copil și mă joc cu albul fulgilor de zăpadă. M-am trezit brusc invadat de fericire. Afară urlă lupii. Mă gândesc iar la câinele meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și, cu ochii Închiși, se lasă dezmierdat. Mai târziu, căprioara se duse la rau unde nările-i subțiri Înfiorară apa cu cercuri luminoase de aramă. Apoi, se Întoarse și Își Învăță puiul cum să se apere de dușmani. Însă acesta, nevolnic Încă, nu reușea să Înțeleagă bine. De-abia se ținea pe picioarele-i Înalte și subțiri. Deodată, căprioara se ridică și Împreună cu iedul ei se Îndreaptă spre pădure. Mergea Încet. Am putut să o observ bine: urechile-i relativ mari
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
sine. Nimeni nu ne spune, dar iubind oamenii ajungem - probabil - până la urmă, să fim sacrificați de ei. Să le lăsăm oamenilor să le tihnească viața! Pentru oameni, frica este fundamentală. Cum sunt oamenii care și-au învins frica? Ori niște nevolnici, ori niște eroi. Libertatea nu ține de instituții, ci de frica noastră, de propria noastră frică: Frica de moarte (pentru conservarea vieții); Frica pentru pierderea prestigiului (pentru pierderea puterii sociale); Teama de a rămâne pe drumuri; Frica pentru îndoiala și
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
influențeze. În țările cu care declarăm că vrem să semănăm, lucrurile stau diferit. Femeile ocupă în proporții crescute (de la 25 la 45%), poziții profesionale, manageriale și politice înalte. Să deducem, potrivit principiului egalității formale, că româncele sunt mai incapabile, mai nevolnice, mai temătoare sau, de ce nu, mai proaste decât bărbații români, comparativ cu situația de gen din statele pe care o luăm drept reper dezirabil, cu toate că, sub acest aspect, semănăm mai degrabă cu țările musulmane? Dacă nu facem deducția de mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cerșetori și vagabonzi" (Mănoiu, Epureanu, 1996, p. 4). După războaie, domnitorii sau unii boieri înălțau biserici sau mănăstiri pentru a mulțumi lui Dumnezeu de biruința împotriva dușmanilor țării. Pe lângă aceste locașuri sfinte se înființau bolnițe sau azile pentru nevoiașii suferinzi, nevolnici sau pentru cei loviți de soartă. "Solidaritatea obștii (a comunităților), întemeiată pe stăpânirea comună a unor bunuri, se extinde și pe tărâmul organizării judecătorești și administrative, obștea funcționând ca un organism autonom și din acest punct de vedere" (Istoria românilor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în stăpânire viitorul, îmi trezește, în egală măsură, frisoane și melancolii. Jubilație și îngrijorare, revoltă și repulsie, stupefacție și speranță sunt doar câteva din posibilele perechi de stări care ne încearcă văzând drama acestor copii lăsați singuri de o diplomație nevolnică și de o Europă indiferentă. Care e, totuși, sensul bunei lor vestiri? M-am simțit întotdeauna solidar cu destinul inconfortabil al intelectualilor europeni din Basarabia. Priviți cu oarecare stupoare în Occident (de unde lecturile și stăpânirea limbilor străine, cunoașterea literaturii și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aprobată, după cum scrie ziarul „Ecoul Moldovei” din 17 aprilie 1917 - ca să se ridice o statuie „în fața casei ce /ai/ locuit-o și a școlii în care /ai/ funcționat ca învățător” din strada Săulescu, dar vorbă a rămas. Apoi și eu, nevolnicul, nu știu cum să zic - pentru că scriind acestea am făcut ca acela: car apă cu ciurul, să ud grădina doldora de florile sădite de matale în limba românească. Uite numai cum mă împresoară gândurile și nici nu am apucat să te întreb
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
atunci a poporului german putea fi asemănată, estetic vorbind, mai degrabă cu un suflet gol decît cu unul plin. Sensibilitatea pentru frumos se pierdu-se în așa măsură într-o așa măsură într-o datină leneșă și în niște moravuri nevolnice, încît putea să pară o datorie să se restabilească vioiciunea spontană a instinctelor, în primul rînd prin revolta împotriva a nenumărate opreliști, prin examinarea și contestarea nenumăratelor prejudecăți". Unul dintre cei mai buni bărbați ai epocii, marele idealist Fichte, explica
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
litanie. - „Köszöni a csókodat,/ Köszöni a csókodat“, o îngână, involuntar aproape, Carmen, ca un ecou heteroglos. (Continuarea în numărul următoră CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Exercițiu de stil cu pistil Emil BRUMARU Draga mea nepoată Pictacă, iartă unui om bătrân și nevolnic, cu o melancolie cam aprinsă-n cur de pofte, doar de mâță iubit și de florile mov ce înfloresc puzderii, în gavanoase cu găurică de scurs apa, pe pervaz, la fereastră, iartă, deci, că-și mai îndulcește singurătatea scriindu-ți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
Enachi nepotul lui Damian 147. Mihaiu, cojocar 148. Ion, săcrier 149. Ioniță, holtei cu mamă 150. Merăuță, holtei cu mamă 151. Timoftii, holtei cu mamă 152. Gavril Burduja 153. Ioniță holtei cu mamă 154. Alecsa, olar 155. Anton Pătrar, orb, nevolnic 156. Eftimie Ochișor, slab 157. Ștefan Vâzdoagă, surpat 158. Iacob holtei cu mamă 159. Neculai Jâosan, holtei cu mamă 160. Costin fiul Ilenei 161. Ignat nepotul lui Dumitrașco 162. Ștefan cumnatul lui 163. Gavril Mitrofan, neputincios 164. Eftimie Caproș 165
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
161. Ignat nepotul lui Dumitrașco 162. Ștefan cumnatul lui 163. Gavril Mitrofan, neputincios 164. Eftimie Caproș 165. Timoftii fiul Ignătioaei 166. Istrati holtei cu mamă 167. Gheorghie,ciobotar, văduv 168. Toader, văduv 169. Simion, rus 297 297 170. Irimie,pas, nevolnic 171. Grigorie țurcan 172. Grigoraș Buga 173. Ion Hurgheș 174. Gavril fiul lui Hurgheș 175. Ștefan ginerele lui 176. Grigorie Rădăucean 177. Ștefan fratele lui 178. Gheorghie fratele lui 179. Ioniță Păpușoi 180. Petre Bofa 181. Toader Păpușoi, holtei cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de in sau cânepă,după topire, pentru a se alege fuiorul. Melițoi - meliță mai mare cu dăltuitura și limba mai groasă, cu care se zdrobește partea lemnoasă a cânepii, când începe melițatul. Metrică - registru de stare civilă. Moloșag vreme călduță. Nevolnic neputincios,incapabil, nevoiaș, neajutorat. Nojiță - fiecare din găurile opincii prin care se trece curelușa sau șiretul. Oblăduireconducere, administrare, cârmuire, guvernare. Ocină - bucată de pământ stăpânită ca moștenire. Ocol - circumscripție administrativă ( judiciară, silvică, agricolă). Oloerniță - presă de făcut ulei, mai veche
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]